Curs nr.1 Finantele intreprinderii

Tipuri de bugete

Sistemul planificarii financiare cuprinde 3 tipuri de planuri financiare :

Bugete de orientare generala, care fac previziuni de la 3-5 luni pana la 10 ani, definind imaginea generala viitoare a intreprinderii prin descrierea produselor oferite, a proiectelor de fuziune, de achizitii, de dezvoltare, de fabricare a unor noi produse, de cucerire a noi piete, de introducere la bursa, etc.

Bugete anuale, specifice diferitelor activitati economice ale intreprinderii, ca de exemplu

vanzare

productie

administratie

publicitate

Acestea sunt bugete de executie a politicii economico-financiare a intreprinderii in anul viitor, estimand intrarile si iesirile de fonduri ale intreprinderii in perioada viitoare.

Bugete pentru estimarea situatiei patrimoniale si monetare, care rezulta din aplicarea bugetelor specifice, avand caracterul unor bugete rezultative.

Imaginea previzionara a situatiei financiare si patrimoniale, la care se ajunge prin respectarea prevederilor din celelalte bugete, se reflecta in :

a)      Bilantul previzional

b)      Contul de rezultate previzional

c)      Bugetul trezoreriei

Cele trei tipuri de bugete (1, 2, 3) se afla intr-o stransa interdependenta, integrandu-se intr-un sistem bugetar.

Legatura dintre acestea consta in elaborarea succesiva, pornind de la planul strategic, continuand cu transpunerea anuala a acestuia in bugete specifice pe activitati si incheindu-se cu bugetul trezoreriei, ca rezultanta concreta monetara a previziunii din toate celelalte bugete.

In cadrul sistemului bugetar exista bugete principale si bugete secundare.

Bugetele principale sunt :

- bugetul vanzarilor

- bugetul productiei

Parametrii lor determina prevederile din celelalte bugete, care sunt secundare.

Exemplu

- publicitate

- administratie

- investitii

BUGETE (PLANURI) DE ORIENTARE GENERALA

BUGETE SPECIFICE PE ACTIVITATI (anuale)

Bugetul Bugetul Bugetul Bugetul Bugetul

vanzarilor productiei administratiei publicitatii investitiilor

Bugetul de trezorerie este cel mai important, deoarece in el se reflecta previziuni de incasari si plati.

In cadrul sistemului bugetar exista bugete imperative si bugete orientative.

Bugetele imperative - odata stabilite nu permit depasirea prevederilor bugetare. Exemplu :

- bugetul administratiei

- bugetul investitiilor

Celelalte sunt bugete orientative, care ofera posibilitatea corectarii prevederilor initiale, in functie de evolutia conditiilor concrete ulterioare.

In ansamblul sistemului bugetar, bugetul trezoreriei are o importanta deosebita, fiind bugetul rezultativ si deci masura realismului prevederilor din toate celelalte bugete.

Daca la nivelul lui nu se realizeaza echilibrul intre incasari si plati, atunci el determina corectii asupra prevederilor din celelalte bugete.

Trezoreria intreprinderii fiind unica, va actiona ca o restrictie in intregul sistem de planificare financiara.

Previziunea trezoreriei

Trezoreria este expresia concreta a modului de realizare a activitatii intreprinderii si a respectarii conditiilor de echilibru financiar.

In cadrul teoriei echilibrului financiar trezoreria a fost definita ca fiind surplusul de resurse de finantare care se degajeaza din intreaga activitate a intreprinderii.

TN = FR - NFR

Desi corecta, aceasta definitie are un caracter mai mult teoretic, nascandu-se in cadrul teoriei echilibrului financiar si ramanand valabila doar in cadrul acesteia.

Din punct de vedere al continutului monetar, trezoreria poate fi data de diferenta dintre activele si pasivele de trezorerie.

TN = Active de trezorerie - Pasive de trezorerie

TN = (Disponibilitati + Valori mob. de plasament) - (Credite bancare curente + Credite de trezorerie + Credite de scont).

Avand in vedere ca trezoreria pozitiva sau negativa antreneaza posturi de gestiune, functia de trezorier este una dintre cele mai importante pentru soarta intreprinderii.

Aceasta functie este indeplinita in general de Directorul Financiar, seful serviciului Financiar sau seful serviciului Contabilitate.

Indiferent care este acea persoana, ea trebuie sa gestioneze eficient trezoreria in scopul cresterii performantei intreprinderii.

Performanta intreprinderii depinde de :

- volumul activitatii, adica veniturile posibile de incasat si cheltuielile angajate pt. acestea.

- decalajele intre intervalele de incasare a veniturilor si cele de plata a cheltuielilor.

Aceste decalaje stau la baza distinctiei dintre profitul net si trezoreria neta.

Trezorerie = Incasari - Plati = Excedent monetar efectiv, real.

Profit = Venituri - Cheltuieli = Potential de finantare

Diferenta intre profit si trezorerie va fi mai mare sau mai mica, in functie de decalajele de incasare si de plata ale veniturilor si respectiv cheltuielilor.

In acest context, functia de trezorier dobandeste o importanta deosebita in a stapani aceste decalaje nefavorabile la incasari si favorabile la plati, pentru a asigura permanent capacitatea de plata a intreprinderii.

Totdeauna, trezorierul va cauta sa diminueze decalajele nefavorabile, deci sa urgenteze incasarea veniturilor si sa relaxeze decalajele favorabile, deci sa esaloneze echilibrat plata obligatiilor.

Trezorierul va fi preocupat si de soldul final al trezoreriei. Conform obiectivului de sold final 0, care nu presupune nici costuri de finantare si nici oportunitate, trezorierul va fi preocupat sa plaseze cat mai rentabil, mai lichid si mai sigur un eventual excedent de trezorerie, sau sa acopere un eventual deficit de trezorerie la un cost cat mai redus al noilor credite.

Costul de oportunitate apare atunci cand banii nu sunt plasati nici la banca (in schimbul dobanzii), nici intr-o firma (in schimbul ratei de rentabilitate).

Incasari = Plati T Trezoreria = 0

Incasari > Plati T Trezoreria > 0 (excedent, care genereaza costuri de oportunitate)

Incasari < Plati T Trezoreria < 0 (deficit sau cost de finantare).

Bugetul trezoreriei

Este cel mai important buget in cadrul sistemului bugetar al intreprinderii. In acesta se reflecta in mod concret monetar toate previziunile care s-au facut in celelalte bugete, respectiv :

- bugetul vanzarilor

- bugetul productiei

- bugetul publicitatii

- bugetul administratiei

- bugetul investitiilor

Bugetul trezoreriei are un rol de atestare finala a constructiei echilibrate a intregului sistem bugetar. Ca urmare a acestui rol el poate constitui o restrictie in procesul planificarii financiare.

Daca aceasta restrictie nu poate fi rezolvata de trezorierul intreprinderii (identificand noi surse de finantare, eliminand sau amanand plata unor cheltuieli) atunci ea va determina corectii in celelalte bugete astfel :

- in bugetul de vanzari se va cauta posibilitatea cresterii incasarilor

- in bugetul productiei, investitiilor, administratiei si publicitatii se vor reduce cheltuielile.

In bugetul trezoreriei se previzioneaza fluxurile de incasari si de plati din cele 3 domenii de activitate ale intreprinderii, respectiv :

de exploatare

financiar - investitional

exceptional

In activitatea de exploatare

La incasari se cuprind :

incasarile din vanzari de marfuri cu plata pe loc

incasari din vanzari pe credit din perioadele anterioare

incasari din subventii pentru exploatare

alte incasari din exploatare

La plati se cuprind

plati pentru cumparari de marfuri, de materii prime si materiale

plati pentru cheltuieli cu personalul

plati pentru impozite si taxe

alte plati pentru exploatare

Diferenta dintre incasarile si platile din activitatea de exploatare a intreprinderii determina Excedentul trezoreriei de exploatare .

ETE = Incasari din exploatare - Plati pentru exploatare

ETE = Excedent brut din exploatare - D NFR

In activitatea financiar - investitionala si in cea exceptionala

La incasari se cuprind

incasari din dobanzi

incasari din dividende

comisioane pentru titlurile cumparate

incasari din cresteri de capital prin aport nou in numerar

incasari din credite noi pe termen lung

incasari din vanzari de active imobilizate

alte incasari

La plati se cuprind

plati pentru dobanzi

comisioane aferente titlurilor financiare proprii emise si vandute

plati pentru rambursarea creditelor pe termen lung

plati pentru restituirea capitalului

plati pentru achizitii de imobilizari

plati pentru impozitul pe profit si impozitul pe dividende

alte plati

Diferenta dintre aceste incasari si plati reprezinta

Soldul activitatii financiar exceptionale = Incasari fin. except. - Plati fin. except.

Combinand toate domeniile de activitate obtinem un

Sold de trezorerie inainte de acoperire = Sold initial al trezoreriei +/- ETE +/- Soldul

activitatii financiar exceptionale

Daca acest sold este pozitiv el exprima un excedent ce urmeaza a fi plasat cat mai rentabil, mai lichidabil si mai putin riscant.

Acest plasament va genera in perioadele viitoare incasari suplimentare care vor afecta soldul trezoreriei inainte de acoperire.

Daca soldul este negativ el exprima deficit, pentru care se angajeaza noi credite pe termen scurt.

Acestea vor genera in perioadele viitoare fluxuri de plati pentru rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor aferente. Acestea vor afecta si ele soldul trezoreriei inainte de acoperire.

In finalul bugetului se ajunge la un sold definitiv pentru care se reitereaza (reconsidera) toate judecatile de mai sus.

Sold final de trezorerie = Sold initial +/- ETE +/- Sold activitate + Costul  creditelor (sau "minus" (dupa caz) incasarile din plasamente de trezorerie).

Elaborarea bugetului presupune doua etape :

1) Previziunea incasarilor si platilor

2) Determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie care rezulta din compararea incasarilor cu platile.

La randul sau, etapa a-2-a cuprinde trei operatii :

a)      Determinarea soldurilor de trezorerie inainte de acoperire

b)      Acoperirea soldurilor, respectiv acoperirea prin credite a deficitului sau dupa caz, plasarea excedentului.

c)      Determinarea soldului final de trezorerie

In elaborarea bugetului de trezorerie se porneste de la 3 documente de evidenta si previziune, respectiv :

1) Bilantul de deschidere al perioadei (egal cu cel de la sfarsitul perioadei anterioare)

2) Bilantul previzional

3) Contul de rezultate previzional

Incasari previzionate = Creante initiale + Venituri planificate - Creante finale

Plati previzionate = Datorii initiale + Cheltuieli planificate - Datorii finale

Din bilantul de deschidere Din contul 121 previzionat Din bilantul previzionat

Orizontul de previziune este diferit in functie de obiectivele urmarite de gestiunea financiara si in functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii.

Bugetul poate fi elaborat pe o perioada de 1 an daca se urmareste trezoreria anuala, iar intreprinderea este de talie mica si are scadente la incasari si la plati trimestriale sau mai mari de 90 de zile.

Orizontul de timp poate fi de cateva luni atunci cand se urmareste optimizarea finantarii pe termen scurt sau intreprinderea este de talie mijlocie si are scadente de cca. 30 de zile sau mai mari.

Cel mai frecvent, orizontul de timp este de la o zi la o luna, caz in care se urmareste graficul zilnic de incasari si plati cu scadente chenzinale, decadale si semidecadale.

O previziune pertinenta a trezoreriei se face la nivel anual cu defalcare pe trimestre, iar in cadrul acestora pe luni, mergandu-se pana la detalierea pe saptamani pentru primele doua-trei luni ale anului.

Ex In cadrul unei intreprinderi incasarile de la clienti se realizeaza in doua rate egale : jumatate la 30 de zile si restul la 60 de zile.

Datoriile catre furnizori se achita integral la 60 de zile de la aprovizionare.

Previziunea vanzarilor si cea a cumpararilor pentru trimestrul I este urmatoarea :

Bilantul exercitiului incheiat ofera urmatoarele solduri :

Clienti : 1440, din care :

1000 incasabili in luna Ianuarie

restul incasabili in luna Februarie

Disponibilitati : 6000, din care :

jumatate in Ianuarie

restul in Februarie

Furnizori : 6000, din care :

jumatate in Ianuarie

restul in Februarie

Se cere : Stabiliti soldul final al trezoreriei la sfarsitul lunii martie.

Incasari planificate = 1440 + 3000 - 1500 = 2940 ; Incasari reale = 1000 + 940 + 1000 = 2940

Plati planificate = 6000 + 9000 - 5000 = 10.000 ; Plati reale = 3000 + 3000 + 4000 = 10.000.

Sold final _{trimestrul I} = Sold initial + Incasari - Plati = 60 + 2940 - 10000 = - 7000.