Veniturile bugetului local

VENITURILE BUGETULUI LOCAL

INTRODUCERE

Evolutia administratiei publice in lumea moderna este marcata de consolidarea autonomiei locale.Traditiile de guvernare in tarile dezvoltate au acreditat ideea potrivit careia "Comunitatiile puternice fac o natiune puternica si nu invers"iar experienta seculara a confirmat eficienta functionarii administratiei publice locale iin conditiile autonomiei.

Veniturile determina sensul activitatii unei intreprinderi si este rezultatul eforturilor depuse.Observarea dinamicii veniturilor orienteaza firma catre acele modalitati si strategii de a-l obtine,care permit inregistrarea unei rentabilitati si,respectiv,a unui profit cat mai ridicat.Astfel, veniturile se studiaza aparte pe fiecare tip,dupa sursele de formare.

Analiza bugetului de venituri si cheltuieli are o importanta mare ce consta in necesitatea determinarii directiei si a ritmului de evolutie in timp a elementelor din care se compune bugetul intreprinderii,adica a veniturilor si a cheltuielilor.

Prezenta lucrare este structurata in trei capitole:

1.bugetul de venituri si cheltuieli al administratiei publice locale;

2.veniturile bugetului local;

3.studiu de caz privind modul de evidenta si calcul al veniturilor proprii la primaria Cicanesti;

In primul capitol am abordat:

1.1.principii si reguli bugetare in administratia publica locala;

1.2.rolul,competentele,responsabilitatiile administratiei publice locale;

1.3.structura veniturilor si cheltuielilor administratiei publice locale.

Am facut o prezentare generala,importanta si structura bugetului de venituri si cheltuieli.

Capitolul al II-lea,veniturile bugetului local este structurat pe trei subcapitole fiecare cuprinzand informatii legate de veniturile bugetului local,donatii,sponsorizari,subventii,sume defalcate cat si informatii despre rolul organelor publice locale in stabilirea veniturilor locale.

Cel de-al III-lea capitol cuprinde un studiu de caz privind modul de evidenta si calcul al veniturilor proprii la Primaria Cicanesti.

1.1.PRINCIPII SI REGULI BUGETARE IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA.

La baza elaborarii si executiei bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale si bugetelor locale stau urmatoarele principii prevazute explicit si care rezulta implicit din continutul Legii privind finantele publice numarul 500/2002:

principiul universalitatii;

principiul transparentei si publicitatii;

principiul unitatii;

principiul anualitatii bugetare;

principiul specializarii bugetare;

principiul unitatii monetare;

principiul echilibrului.

1. Principiul universalitatii-acest principiu presupune inscrierea in buget a veniturilor, respectiv a cheltuielilor in sume absolute.Din acesta cauza bugetul de stat mai este denumit si buget brut.

Practica in materie, fie din ratiuni economice, fie din ratiuni politice,a impus evidentierea in buget a diferentelor dintre sursele(veniturile) si creditele bugetare.In acest caz, avem de a face cu bugete nete.

Veniturile si cheltuielile se inchid in buget in totalitate,iin sume brute.

Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unor cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii precise.

In conceptia bugetara clasica,regula universalitatii completeaza pe cea a unitatii.Ea consta in contopirea intr-o singura masa a veniturilor publice si in impunerea ansamblului cheltuielilor publice asupra acestei mase de venituri.Aceasta regula consta deci in a distinge doua blocuri in interiorul bugetului:cheltuielile, pe de-o parte,veniturile,de cealalta parte.

Principiul universalitatii,scrie Lalumiere,permite cunoasterea si controlul sumei exacte a cheltuielilor publice.

Distingand pe de-o parte veniturile si de alta parte cheltuielile,devine imposibil fie sa se compenseze veniturile si cheltuielile,fie sa se afecteze un venit unei cheltuieli.In prima situatie,suma cheltuielilor ar fi inferioara sumei sale reale(venitul ar diminua cheltuiala efectiv realizata).In cea de a doua situatie,suma cheltuielilor ar fi incerta,deoarece aceasta ar depinde de cuantumul venitului,care nu este niciodatape deplin cunoscut dinainte.In fapt,principiul universalitatii permite sa se evite ca anumite servicii publice sa dispuna de fonduri proprii si sa reuseasca astfel sa-si dobandeasca independenta fata de autoritatiile centrale.Daca serviciile fiscale ar putea sa verse la tezaur numai produsul net al impozitelor pe care le incaseaza,ele ar pastra o parte din impozite pentru acoperirea cheltuielilor lor de percepere;in fapt,ele ar putea sa-si constituie fonduri de rezerva care le-ar asigura o anumita autonomie fata de tezaurul public.De asemenea,daca administratorii ar avea dreptul sa-si acopere cheltuielile lor prin impozite special afectate,ei ar dispune de libertate financiara evidenta.

Universalitatea bugetara comporta traditional doua aspecte:regula produsului brut si regula neafectarii unui venit,unei cheltuieli.

2.Principiul transparentei si publicitatii.

Sistemul bugetar este deschis si trasparent, acestea realizandu-se prin:

dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora;

dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora;

publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora;

mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptand informatiile si documentele republicabile, prevazute de lege.

Potrivit acestui principiu,prevederile bugetare de venituri si cheltuieli trebuie aduse la cunostiinta opiniei publice prin mijloace de publicitate,cele de care societatea dispune.Regula publicitatii este expres prevazuta in legea privind finantele publice si este aplicata in forma sa cea mai larga.

Dezbaterile parlamentare asupra proiectelor bugetului de stat si a bugetului asigurarilor de stat sunt aduse la cunostinta opiniei publice in presa,precum si la radio si televiziune.

Legile privind adoptarea bugetului de stat,respectiv a bugetului asigurarilor sociale de stat si contul privind incheierea exercitiului bugetar pe anul precedent celui de executie sunt publicate in Monitorul Oficial sau in Culegeri de legi si acte normative.

Publicarea de informatii cu privire la situtia financiara a statului constituie o necesitate nu numai pe plan intern dar si pe plan international.Astfel pe plan intern opinia publica este informata in legatura cu sursele de formare a veniturilor,destinatiile acestora,modul de administrare de catre Guvern a finantelor publice etc.Pe plan extern situatia finantelor publice,mesul executiei bugetare,evolutia puterii de cumparare a monedei nationale,alaturi de dinamica productiei industriale si de crestere economica,influenteaza asupra pozitiei de care se bucura statul pe piata externa de capital

3. Principiul unitatii.

In conformitate cu acest principiu, toate cheltuielile si veniturile bugetare sunt numite intr-un singur document care este bugetul de stat.

Particularitatiile sistemului bugetar au impus, insa, aparitia unor documente anexe cum ar fi: bugetele autonome, bugetele anexe, bugetele extraordinare sau conturile speciale de trezorerie.

Bugetele autonome se intocmesc de catre institutii publice cu personalitate juridica care au autonomie nationala. Acest tip de bugete nu sunt aprobate in Parlament, aprobarea lor ramanand la latitudinea institutiei publice respective.

Bugetele anexe sunt aprobate de Parlament, dupa aprobarea bugetului de stat. Acestea cuprind in structura lor venituri si cheltuieli aferente institutiilor publice fara personalitate juridica. Aceste bugete sunt elaborate in situatii extraordinare: calamitati, stari de necesitate, razboaie etc..

Conturile speciale de trezorerie sunt incasari ce nu reprezinta venituri bugetare, ci plati cu caracter temporar. Legatura acestora cu bugetul de stat se realizeaza prin intermediul soldurilor acestora.

Toate veniturile retinute si utilizate in sistem extrabugetar, sub diverse forme si denumiri, se introduc in bugetul de stat, urmand regulile si principiile acestui buget precum si a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.

Veniturile si cheltuielile fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic si al fondului special al drumurilor publice se introduc in bugetul de stat ca venituri si cheltuieli cu destinatie speciala, urmand regulile si principiile acestui buget.

4. Principiul anualitatii bugetare -decurge din faptul ca anul bugetar se suprapune anului calendaristic. In consecinta ,bugetul de stat incepe sa fie executat incepand cu data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Dupa data incheierii execitiului bugetar, veniturile aferente anului incheiat se considera realizari ale bugetului din anul urmator, in timp ce cheltuielile anului incheiat se mai pot efectua numai in masura in care au fost prevazute si in noul buget. In mod concret, toate creditele bugetare neconsumate in anul bugetar expirat sunt anulate odata cu inchiderea bugetului la sfarsitul anului bugetar.

Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar.

Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.

Acest principiu se refera,pe de o parte,la durata de timp pentru care puterea legislativa aproba veniturile si cheltuielile publice(un an),iar pe de alta pate,la peioada de timp in care puterea executiva realizeaza veniturile si efectueaza cheltuielile aprobate(acelasi orizont de timp).

Anualitatea bugetara se refera si la durata executiei bugetului.Guvernul este obligat sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuielile aprobate de catre Parlament.

In practica se intampla adesea ca unele venituri aferente anului bugetar sa nu se realizeze pana la finele acestuia,iar unele cheltuieli angajate sa se efectueze abia in anul bugetar urmator.Problema care se pune este daca aceste venituri si cheltuieli trebuie incluse in rezultatele executarii bugetului pe anul in care au fost prevazute sau in rezultatele bugetului din anul urmator celui de executie.

Durata executarii bugetului a fost limitata la un an,ceea ce inseamna ca la finele exercitiului bugetar,veniturile restante si cheltuielile neefectuate se includ in bugetul anului urmator(sistemul de gestiune).Durate exercitiului bugetar este mai mare de un an,deoarece se lasa trei sau mai multe luni din momentul expirarii anului bugetar pana la incheierea propriu-zisa a bugetului,pentru a se lichida operatiunile aferente bugetului anterior(sistemul de exercitiu).

Sistemul de exercitiu prezinta avantajul ca poate cuprinde intr-o masura mai mare decat sistemul de gestiune,veniturile si cheltuielile aferente unui an financiar.Totodata,prezinta unele dezavantaje legate de functionarea paralela a doua bugete,de intarzaierea bugetului si de temporizarea efectuarii controlului asupra operatiunilor financiare din anul bugetar de referinta.

O exceptie de la anualitate este cea in cazul fondurilor speciale echilibrate prin subventii de la bugetul de stat,soldurile rezultate din exceptia acestora si neutilizate pana la sfarsitul anului,se regularizeaza cu bugetul de stst in limita subventiilor aprobate.Diferenta se raporteaza in anul urmator cu pastrarea destinatiei initiale.

5. Principiul specializarii bugetare.

Conform acestui principiu, veniturile bugetare trebuie inscrise in buget si aprobate de Parlament , pe surse de provenienta, iar cheltuielile publice ce urmeaza a se efectua, pe categorii distincte de destinatie si in functie de continutul lor economic.

Individualizarea pozitiilor privind veniturile si cheltuielile publice, pe baza unor criterii bine definite, semnifica specializarea bugetara. In plus, Parlamentul aproba nivelul cheltuielilor ca limite maxime, care, pentru fiecare destinatie, reprezinta credite bugetare. Platiile de casa se pot efectua, astfel, din conturile deschise fiecarei cheltuieli aprobate, in cadrul limitelor reprezinta credite bugetare.

Principiul specializarii este consfiintit de prevederile Legii Finantelor Publice numarul 500/2002. Asfel,se prevede ca Legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an bugetar lista impozitelor si taxelor, precum si a cotelor acestora. Este interzisa perceperea cu orice titlu si sub orice denumire de contributii, directe sau indirecte, cu exceptia celor stabilite prin lege. In ceea ce priveste creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu, acestea se aproba prin Legea bugetara anuala, in structura stabilita de aceasta lege.

Respectarea specializarii bugetare, prin clasificatia bugetara, presupune utilizarea creditelor bugetare in cadrul destinatiilor pentru care s-au aprobat, neadmitandu-se virarea acestora de la un ordonator de credite la altul sau de la un capitol de cheltuieli la altul. Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, la nivelul fiecarui ordonator de credite se pot efectua, fiind de competenta acestuia, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate.

Legea Finantelor Publice prevede ca, in cazuri exceptionale, se pot efectua virari de sume de la un capitol bugetar la altul al clasificatiei bugetare, incepand cu trimestrul al -III-lea al exercitiului bugetar si cu acordul Ministerului Finantelor Publice.

In conceptia lui Lalumiere,regula specializarii ar fi enuntata astfel:creditele bugetare nu sunt acordate in bloc pentru a fi folosite la intamplare,ci ele sunt specializate pe capitole.Cu cat sunt mai numeroase categoriile in care sunt inscrise prevederile de venituri si cheltuieli in buget,cu atat elaborarea si autorizarea acestor prevederi pot fi mai realiste,iar controlul executarii lor poate fi mai profund si mai detaliat.

Realizarea in concret a principiului specializarii este asigurata de gruparea veniturilor si cheltuielilor pe baza unor criterii specifice intr-o sinteza unitara denumita-clasificatie bugetara,care consta in gruparea,numerotarea si denumirea legala a veniturilor si cheltuielilor bugetului statului,obligatorie pentru cuprinsul acestui buget si pentru evidenta contabila bugetara de stat.

Atat clasificarea veniturilor cat si a cheltuielilor trebuie sa se conformeze strict reglementarilor juridice privind veniturile si cheltuielile publice,in vigoare,in momentul elaborarii si prezentarii spre aprobare Parlamentului a proiectului bugetului de stat.

Actele normative prin care se constituie venituri si cheltuieli publice au valoare limitata in timp,sunt in vigoare inainte de adoptarea bugetului de stat,iar prin legile de adoptare a bugetului de stat,de regula,nu se instituie si nu se abroga asemenea acte,ci se autorizeazaexecutarea pe noul an bugetar a acelor acte normative din domeniul respectiv,deja instituite.

De aceea clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor este un document preconstituit elaborarii si adoptarii bugetului de stat.Evident,cu ocazia aprobarii bugetului de stat,Parlamentul poate sa instituie noi reglementari privind veniturile si cheltuielile bugetare,ceea ce determina modificarea clasificatiei veniturilor si cheltuielilor bugetare.Rolul si functiile clasificatiei bugetare difera de rolul si functiile clasificatiei cheltuielilor bugetare.

Prevederile de venituri bugetare nu au si nu pot avea caracter imperativ cat priveste cuantumul lor,deoarece,produsul realizat al unui venit nu coincide cu produsul acelui venit,prevazut a se realiza.De aceea,autorizarea data de Parlament da nastere numai obligatiei si totodata dreptului organelor executive financiare de a aplica intocmai actele normative privind veniturile publice,nu si de a realiza din aplicarea acestor acte sumele prevazute in buget.In consecinta,clasificatia veniturilor trebuie conceputa incat sa permita cunoasterea si stabilirea randamentului veniturilor publice,pe clase constituite in functie de natura,de rolul,de platitorii veniturilor etc.Procedura inscrierii in buget a prevederilor de venituri,precum si a executarii acestor prevederi pe clasele pe care au fost stabilite este o premisa indiscutabila pentru fundamentarea politicii de venituri a statului.

Prevederile de cheltuieli din bugetul de stat sunt obligatorii in ceea ce priveste respectarea atat a destinatiei cat si a cuantumului lor.

Legea bugetara anuala nu da nastere obligatiei de a se cheltui sumele pe care le prevede ci,obligatiei de a nu se depasi aceste sume.De aceea,clasificatia bugetara a cheltuielilor trebuie astfel conceputa,incat prin legea bugetara anuala,sa se stabileasca executoriu nu numai destinatiile,cat mai detailate ale cheltuielilor,ci si cuantumul maxim al acestora.

Aplicarea principiului specializarii implica in mod necesar elaborarea unui act prin care se stabilesc clasele pe care sunt elaborate,autorizate si executate prevederile de venituri si cheltuieli inscrise in bugetele publice. In tara noastra,acest document se elaboreaza de Ministerul Finantelor Publice si poarta denumirea de clasificatie bugetara.

6.Principiul unitatii monetare.

Toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.

7.Principiul echilibrului.

Cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv.

Bugetul de stat a aparut,printre altele,si din necesitatea corelarii veniturilor cu cheltuielile statului.Regula privind corelarea veniturilor cu cheltuielile,respecta cu sfintenie in intreaga perioada a finantelor clasice,a fost aceea a echilibrului intre venituri si cheltuieli.

Principiul echilibrului bugetar a fost justificat prin faptul ca atat excedentul bugetar cat si deficitul bugetar sunt manifestari ale unei gestiuni deficitare a finantelor publice.Apararea principiului echilibrului bugetar a fost sustinuta mai ales prin respingerea deficitului bugetar,a reliefarii consecintelor negative ale acestuia.Deficitul bugetar este opusul excedentului bugetar care are loc atunci cand veniturile fiscale depasesc cheltuielile publice.

Principiul echilibrului bugetar,dogma a conceptiilor financiare clasice a fost contestat incepand cu aportul doctrinar al economistului englez J.M.Keynes.Acesta a ajuns la concluzia ca,crizele economice pot fi evitate sau depasite prin interventia finantelor publice si ca unul din instrumentele de interventie pe care trebuie sa-l foloseasca statul pentru asigurarea echilibrului economic este bugetul de stat.

Pe termen lung,relansarea activitatii economice duce direct la cresterea veniturilor tuturor factorilor implicati in productie,la cresterea veniturilor statului,ceea ce da posibilitatea acestuia sa-si plateasca datoriile.Conceptia lui Keynes potrivit careia prin dezechilibru bugetar se poate echilibra dezvoltarea economica globala a dusla formarea a doua teorii:teoria bugetelor ciclice si teoria deficitului bugetar sistematic.

In tara noastra,in prezent,principiul echilibrului bugetar este prevazut expres in legea privind finantele publice ca stand la baza activitatii bugetare,iar Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a lua masuri pentru asigurarea acestuia.

Alte principii bugetare.

a.Principiul solidaritatii.

Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutoarea unitatiilor administrativ-teritoriale, precum si a persoanelor fizice aflate in situatie de extrema dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local.

Din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba acordarea de ajutoare catre unitatiile administrativ-teritoriale aflate in situatii de extrema dificultate, la cererea publica a primarilor acestor unitati administrativ-teritoriale sau din proprie initiativa.

b.Principiul autonomiei locale financiare.

Unitatiile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritatiile administratiei publice locale le pot utiliza in exercitarea atributiilor lor, pe baza si in limitele prevazute de lege. Autoritatiile administratiei publice locale au competenta stabilirii nivelurilor impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii.

Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie sa afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autoritatiilor administratiei publice locale in domeniul lor de competenta.

Sumele defalcate cu destinatie speciala se utilizeaza de catre autoritatiile administratiei publice locale in conformitate cu prevederile legale.

c. Principiul proportionalitatii.

Resursele financiare ale unitatiilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatiile autoritatiilor administratiei publice locale stabilite prin lege.

d. Principiul consultarii.

Autoritatiile administratiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie sa fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale.

Reguli bugetare.

Este interzisa efectuarea de plati direct din venituri incasate,cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi speciale si in legi bugetare anuale.

Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonata si platita daca nu este aprobata, potrivit legii, si daca nu are prevederi bugetare si surse de finantare.

Dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora , dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor si a majorarii cheltuielilor exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugete locale respective.

1.2. ROLUL,COMPETENTELE, RESPONSABILITATIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE.

Bugetele locale si celelalte bugete se aproba astfel:

a. bugetele locale, bugetele imprumuturilor externe si interne si bugetele fondurilor externe nerambursabile, de catre consiliile locale ale comunelor ,oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz;

b. bugetele institutiilor publice, de catre consiliile, in fuctie de subordonarea acestora.

Pe parcursul exercitiului bugetar, autoritatiile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificarilor bugetelor locale li se vor aplica aceleasi proceduri ca si aprobarii initiale a acestora,cu exceptia termenelor din calendarul bugetar.

Autoritatiile administratiei publice locale au urmatoarele competente si responsabilitati in ceea ce priveste finantele publice locale:

a. elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege;

b. stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a oricaror alte venituri ale unitatiilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii;

c. urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acstora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

d. stabilirea si urmarirea modului de prestare a activitatiilor din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor operatori economici specializati ori servicii publice de interes local ,urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul colectivitatiilor locale;

e. adminstrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatiilor administrative -teritoriale;

f. contractarea directa de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

g. garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt,mediu si lung, si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiari;

h. administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta;

i. stabilirea optiunilor si a prioritat iilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;

j. elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatiilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;

k .indeplinirea si a altor atributii, competente si responsabilitati prevazute de dispozitiile legale.

Presedintiilor consiliilor judetene li se aplica prevederile prezentei legi, similar cu autoritatiile executive.

Ordonatorii principali de credite analizeaza modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite raspund de:

a. elaborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu;

b. urmarirea modului de realizare a veniturilor;

c. angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate si a veniturilor bugetare posibil de incasat;

d. integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduc;

e. organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si a executiei bugetare;

f. organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice;

g. organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

h. organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;

i. alte atributii stabilite de dispozitiile legale.

1.3. STRUCTURA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE.

Veniturile si cheltuielile bugetelor precum si celelalte venituri si cheltuieli evidentiate in afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii adminstrativ-teritoriale, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale care, dupa consolidare, prin eliminarea trasferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public in unitatea administrativ-teritoriala pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea adminstratiei publice locale , programelor, proiectelor, activitatiilor, actiunilor, obiectivelor si altele asemenea, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzionat de incasare a veniturilor bugetare.

Veniturile bugetare locale se costituie din:

a. venituri proprii, formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c. subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d. donatii si sponsorizari.

Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti dupa caz, in limitele si in conditiile legii.

In cadrul cotei anuale, mentionate prin legea bugetului de stat, se stabileste limita maxima pe fiecare judet.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a adminstratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, alte cheltuieli prevazute prin dispozitii legale.

Consiliile locale,judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti,dupa caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societati comerciale, pentru realizarea de lucrari si servicii de interes public local sau judetean, dupa caz.

Fondurile necesare se asigura din bugetele locale.

In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia Cosiliului Local,Judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz din dispozitiile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului.

Consiliile Locale,Judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba si pot utiliza, in intregime, sumele incasate din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale, pentru suplimentarea cheltuielilor prevazute in aceste bugete, in urmatoarele conditii:

1. depasirea incasarilor sa fie realizata pe total venituri proprii aprobate prin buget local respectiv si sa mentina pana la finele anului;

2. bugetele respective sa nu aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate, aferente imprumuturilor contractate.

Cheltuielile pentru investitiile judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza, potrivit legii, din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrative-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre Consiliul Local, Judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare, precum si obictivele de investitii noi. In programele de investitii se cuprind intr-o pozitie globala, sub denumirea alte cheltuieli de investitii: achizitiile de imobile; dotarile independente; cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefazabilitate si a studiilor de fezabilitate,aferente obiectivelor de investitii noi; cheltuielile de proiectare si de executie privind consolidarile si interventiile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale, precum si alte cheltuieli legate de realizarea investitiilor-lucrari de foraj, cartarea terenului , fotogrametrie, determinari seismologice, consultanta, asistenta tehnica, si alte lucrari asimilate investitiilor potrivit legii. Pozitia globala se detaliaza prin liste separate de catre ordonatorul principal de credite, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea si alti indicatori caracteristici unor asemenea investitii, si se aproba de catre Consiliul Local, Judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, odata cu bugetul local.

Documentatiile tehnico-ecomice ale obiectivelor de investitii noi, a caror finantare se asigura in completare din trasferuri de la bugetul de stat in conditiile prevederilor legale, precum si integral sau in completare din imprumuturi externe garantate de Guvern se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finantelor Publice, de catre:

1. Consiliile Judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 200000 lei si 800000 lei;

2. Consiliile Locale ale Municipiilor,pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 200000 lei si 4500000 lei;

3. Consiliile Locale ale Oraselor, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 200000 lei si 3500000 lei;

4. Consiliile Locale ale Comunelor si cele ale Sectoarelor Municipiului Bucuresti, pentru investitiile proprii si pentru cele ale institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea lor, a caror valoare este cuprinsa intre 200000 lei si 2500000 lei.

Ordonatorii principali de credite, conducatorii institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala, care au calitatea de ordonatori secundari sau tertiari de credite pentru investitiile proprii a caror valoare nu depaseste 2 miliarde lei, aproba documentatiile tehnico-economice, cu avizul prealabil al Consiliului Local, Judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Documentatiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiitii noi, ale caror valori depasesc plafoanele maxime, se aproba de catre Guvern.

Limitele valorice privind competentele de aprobare ale documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi se pot modifica prin hotarare a Guvernului, in functie de evolutia indicilor de preturi.

In bugetele locale nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli fara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare. Cheltuielile prevazute in capitole si articole de cheltuieli au destinatie precisa si limitata.

In cursul executiei bugetare, in cazurile in care se fac propuneri de eleborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare acoperirii golului de venituri sau sporului de cheltuieli.

Alocatiile pentru cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare. Virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare se aproba de catre Consiliul Local, Judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Conform prevederilor O.U.G Nr.218/2000, autoritatiilor administratiei publice locale li se interzice accesul la credite sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat si/sau garantat in anul respectiv,depaseste limita de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit.

Functie de cheltuielile si veniturile prevazute, in cadrul bugetelor locale deosebim: bugete proprii si bugete centralizatoare. Bugetele proprii cuprind numai veniturile si cheltuielile specifice structurii teritorial-administrative respective, in timp ce bugetele centralizatoare regrupeaza veniturile si cheltuielile unitatii teritorial-administrative, in ansamblul ei.

In cazul cand in executia bugetelor locale apare un deficit temporar, acesta poate fi acoperit, pana la incasarea veniturilor bugetare aprobate, pe seama resurselor aflate in contul general al trezoreriei statului.

In cazul in care, pe parcursul executiei bugetare veniturile sunt mai mari decat cheltuielile respectivei structuri administrativ-teritoriale, prin lege se pot constitui fonduri de rezerva, bugetara la dispozitia consiliului local sau al celui judetean, dupa situatie, in limita pana la 5% din totalul cheltuielilor.Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite aprobate prin bugetele locale, in vederea finantarii actiunilor sau a sarcinilor nou-intervenite in cursul anului.

In unitatiile administrativ-teritoriale, adminstratia publica se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, ale descentralizarii serviciilor publice, ale eligibilitatii autoritatiilor administratiei locale si consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit. In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, bugetelor locale ale comunelor, oraselor si judetelor sunt parte integranta din bugetul public national. Notiunea de bugete locale desemneaza bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatiilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridica.

Resursele financiare ale unitatiilor administrativ-teritoriale se costituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinatie speciala.

Elaborarea bugetelor locale este supusa cerintelor de "dimensionare"si repartizare a cheltuielilor publice locale, pe destinatii si ordonatori de credite, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatiilor administratiei publice locale si cu prioritatiile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si integrarii in Comunitatea Europeana.

Potrivit legislatiei in vigoare, fiecare unitate administrativ-teritoriala, comuna, oras , municipiu , sector al Municipiului Bucuresti, isi intocmeste bugetul local in conditii de autonomie. In aceste bugete nu exista relatii de subordonare. Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta, odata cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii trei ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie. Bugetele locale se aproba de catre consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, iar bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri extrabugetare, de catre organul de conducere al acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

Evaluarea veniturilor si a cheltuielilor publice locale se efectueaza pe baza structurii clasificatiei indicatorilor privind finantele publice elaborata de Ministerul Finantelor Publice. Aceasta grupeaza intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, veniturile si cheltuielile atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, cat si in faza de executie bugetara.

Clasificatia bugetara indeplineste rolul de schema organizatorica privita prin prisma previzionarii si executiei bugetare, fiind utilizata in mod obligatoriu, pentru gruparea sistematica a veniturilor si cheltuielilor pe toate verigiile sistemului bugetar. La venituri, criteriul de baza al clasificatiei bugetare trebuie sa fie de natura acestora sau sursa lor de provenienta.

O asemenea clasificatie cuprinde capitole si subcapitole.

Veniturile bugetelor locale se impart in doua categorii:

1. venituri proprii care se prevad in bugetele proprii ale judetelor;

2. venituri proprii care se prevad iin bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Potrivit legii privind finantele publice locale numarul 189/1998, structura veniturilor proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor Municipiului Bucuresti si al Municipiului Bucuresti prezinta urmatoarea compozitie:

Venituri proprii care se prevad in bugetele proprii ale judetelor.

A.    VENITURI CURENTE:

Impozitul pe profit.

Alte impozite directe.

Alte incasari din impozite directe.

Varsaminte din profitul net al regiilor autonome.

Varsaminte de la institutiile publice.

Alte venituri de la institutiile publice.

Diverse venituri.

Venituri din amenzile si sanctiunile aplicate, potrivit dispozitiilor legale, de organele proprii .

Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti.

Venituri din concesiuni si inchirieri.

Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii.

Incasari din alte surse.

B. VENITURI DIN CAPITAL.

Venituri din valorificarea unor bunuri.

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice.

C. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA.

Taxe speciale.

Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat.

Venituri din fondul pentru drumurile publice.

Venituri din fondul de interventie.

Venituri din fondul pentru locuinte.

Venituri din amortizarea imobilizarilor corporale.

Donatii si sponsorizari.

Sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public.

Veniturile proprii care se prevad in bugete proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor, Municipiului Bucuresti.

A. VENITURI CURENTE.

1. Impozitul pe profit.

2. Impozite si taxe de la populatie.

Impozitul pe veniturile liber-profesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatii familiale.

Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane fizice.

Taxe asupra mijloacelor de trasport detinute de persoane fizice.

Impozitul pe veniturile din inchirieri de imobile.

Alte impozite si taxe de la populatie.

3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura.

4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice.

5. Taxa asupra mijloacelor de trasport detinute de persoane juridice.

6. Alte impozite directe.

Alte incasari din impozite directe.

7. Impozitul pe spectacole.

8. Alte impozite indirecte.

Alte incasari din impozite indirecte.

9. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome.

10.Varsaminte de la institutiile publice.

Taxe pentru examinarea conducatorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere si alte venituri privind circulatia pe drumurile publice.

.Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal-de la centrele locale pentru protectia plantelor.

Veniturile punctelor de insamantari artificiale.

Veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare.

Varsaminte din disponibilitatiile institutiilor publice si ale activitatiilor autofinantate.

Alte venituri de la institutiile publice.

11. Diverse venituri.

Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri.

Venituri din amenzile si sanctiunile aplicate, potrivit dispozitiilor legale, de organele proprii.

Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti.

Venituri din concesiuni si inchirieri.

Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii.

Incasari din alte surse.

B.VENITURI DIN CAPITAL.

12. Venituri din valorificarea de bunuri.

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice.

Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului.

C. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA.

13. Taxe speciale.

14. Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat.

15. Venituri din fondul pentru drumurile publice.

16. Venituri din fondul de interventie.

17. Venituri din fondul pentru locuinte.

18. Venituri din amortizarea imobilizarilor corporale.

19. Donatii si sponsorizari.

20. Sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public.

Cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale judetelor (conform clasificatiei functionale).

1.Autoritati executive.

2.Cultura si religie.

Biblioteci judetene.

Muzee.

Institutii profesioniste de spectacole si concerte.

Scoli populare de arta.

Centre de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare.

Culte religioase.

Alte institutii si actiuni privind cultura.

3. Asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii.

Serviciu public specializat pentru protectia copilului.

Alte actiuni privind asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii.

4. Servicii, dezvoltare publica si locuinte.

Alimentari cu apa, statii de de epurare pentru ape uzate, colectoare, statii de pompare.

Retele, centrale si puncte termice.

Canalizare.

Amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan.

Alte actiuni privind serviciile, dezvoltarea publica si locuinte.

5. Transporturi.

Drumuri si poduri.

Aeroporturi.

Alte cheltuieli in domeniul transporturilor.

6. Alte actiuni.

Comandamente militare.

Protectie civila.

Alte cheltuieli.

7. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si comisioanelor aferente.

8. Plati de dobanzi si comisioane.

9.Rambursari imprumuturi.

Rambursare imprumuturi pentru investitii.

Rambursare imprumuturi acordate din trezoreria statului.

10. Fonduri de rezerva.

Fond de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor judetene.

11.Cheltuieli cu destinatie speciala.

Servicii publice finantate din taxe speciale.

Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice.

Cheltuieli din fondul de interventie.

Cheltuieli din fondul pentru locuinte.

Cheltuieli din amortizarea imobilizarilor corporale.

Cheltuieli din donatii si sponsorizari.

Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de inters public.

Cheltuielile care se prevad in bugetele proprii ale comunelor,oraselor,municipiilor,sectoarelor Municipiului Bucuresti (conform clasificatiei functionale).

1.Autoritati executive.

2. Invatamant.

Invatamant prescolar.

Invatamant primar si gimnazial.

Invatamant liceal.

Invatamant profesional.

Invatamant postliceal.

Internate,camine si cantine pentru elevi (alocatii de la bugetele locale in completarea veniturilor proprii).

3. Sanatate.

Crese.

Alte institutii si actiuni sanitare.

4. Cultura si religie.

Biblioteci publice.

Muzee.

Institutii profesioniste de spectacole si concerte.

Case de cultura.

Camine culturale.

Culte religioase.

Alte institutii si actiuni privind cultura.

5. Asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii.

Camine de batrani si pensionari.

Camine-spital pentru invalizi si bolnavi cronici.

Cantine de ajutor social.

Camine pentru copii infirmi si camine-atelier.

Ajutor social.

Serviciu public specializat pentru protectia copilului.

Indemnizatii de nastere.

Alte actiuni privind asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii.

6. Servicii,dezvoltare publica si locuinte.

Strazi.

Ilminat public.

Salubritate.

Gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement.

Locuinte.

Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare, statii de pompare.

Retele, centrale si puncte termice.

Canalizare.

Amenajari hidrotehnice de interes local, in intralivan.

Introducere de gaze naturale in localitati.

Alte actiuni privind serviciile,dezvoltarea publica si locuinte.

7.Transporturi.

Drumuri si poduri.

Transport in comun.

Alte cheltuieli in domeniul transporturilor.

8.Agricultura.

Combaterea daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal-centre locale pentru protectia plantelor.

Puncte de insamantari artificiale.

Circumscriptii sanitar-veterinare(exclusiv epizootii).

9.Alte actiuni economice.

Prevenirea si combaterea inundatiilor si gheturilor.

Alte cheltuieli pentru actiuni economice.

10.Alte actiuni.

Comandamente militare.

Protectie civila.

.Alte cheltuieli.

11.Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si comisioanelor aferente.

12.Plati de dobanzi si comisioane.

13.Rambursari imprumuturi.

Rambursare imprumuturi pentru investitii.

.Rambursarea imprumuturi acordate din trezoreria statului.

14.Fonduri de rezerva.

.Fond de rezerva bugetara la dispozitia consiliilor locale.

15.Cheltuieli cu destinatie speciala.

Servicii publice finantate din taxe speciale.

Cheltuieli din fondul pentru drumurilor publice.

Cheltuieli din fondul de interventie.

Cheltuieli din fondul pentru locuinte.

Cheltuieli din amortizarea imobilizarilor corporale.

Cheltuieli din donatii.

Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice si fizice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public.