APARITIA SISTEMULUI NATIONAL PENTRU SITUATII DE URGENTA

1. Necesitatea aparitiei sistemului national pentru situatii de urgenta

Avand in vedere proliferarea atentatelor teroriste pe plan international si indeosebi ale celor indreptate impotriva intereselor statelor membre ale NATO, in special cele provocate simultan, cu efecte dramatice asupra vietii si sanatatii unui numar din ce in ce mai mare de persoane, asa cum au fost cele din Turcia, Rusia si seria de atentate teroriste din data de 11 martie 2004 din Spania, soldate cu aproximativ 200 de morti si 1.500 de raniti, se impune reglementarea de urgenta si in Romania, a unui sistem de management al situatiilor de urgenta, care sa ofere un raspuns prompt si adecvat gravelor provocari de acest gen.

In contextul strategic actual si al tendintelor de globalizare, riscurile la adresa securitatii nationale sunt preponderent de natura non-militara.
Experienta dobandita in ultimii ani releva si alte riscuri decat cele militare care pot afecta interesele noastre de securitate, astfel incat in conditiile in care Romania nu ar dispune de o strategie globala coerenta de actiune pentru diferitele tipuri de urgenta, raspunsul insuficient al autoritatilor publice, in astfel de situatii, ar putea afecta grav, pe multiple, planuri, mediul, viata si sanatatea oamenilor, economia nationala.

Tinand seama ca, din punct de vedere legislativ, pana in prezent este reglementat complet numai regimul starii de urgenta si al starii de asediu, se impune cu necesitate crearea cadrului legislativ destinat sa stabileasca solutii legislative clare, eficiente in vederea prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta.

Din analiza reglementarilor in vigoare se poate observa existenta unui mecanism greoi de articulare a sistemului fortelor angajate in gestionarea, la nivel national si local, a problematicii de aparare impotriva dezastrelor si rezolvarea altor situatii de urgenta, iar conducerea activitatilor necesare este grevata de paralelisme si suprapuneri de competente, cu efecte negative in solutionarea cu operativitate si eficienta a unor astfel de situatii.

Pentru eficientizarea activitatii statului in managementul situatiilor de urgenta se impune elaborarea unei noi reglementari la nivel de lege, prin care sa se asigure, in mod unitar, monitorizarea factorilor de risc, interventia unitara a structurilor statale pentru rezolvarea situatiilor de urgenta, asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare, precum si cooperarea cu structurile N.A.T.O. si alte structuri internationale.

Actul normativ reglementeaza infiintarea, la nivel central si teritorial, a structurilor cu atributii in domeniul gestionarii situatiilor de urgenta, respectiv de coordonare, planificare si suport al deciziei, cu activitate temporara sau permanenta, plasate intr-un sistem ierarhizat dupa criteriile administrativ-teritorial si al domeniului de responsabilitate, asigurand gestionarea unitara si permanenta a tuturor activitatilor de planificare si realizare a masurilor de prevenire, limitare si inlaturare a efectelor distructive ale situatiilor de urgenta.

De asemenea, prin acest act normativ se renunta la structurile de decizie de tip 'comisii', organisme fara personalitate juridica, responsabilitatea juridica a deciziei fiind stabilita in sarcina autoritatilor existente. Se infiinteaza, in coordonarea Primului-ministru si in subordinea ministrului administratiei si internelor, ca organism de suport al deciziei, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, iar ca organism tehnic de planificare, monitorizare si conducere - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.

La nivelul ministerelor si al celorlalte institutii cu atributii pe linia gestionarii situatiilor de urgenta se constituie comitete, ca structuri de sprijin a deciziei, cu activitate temporara si centre operative, ca structuri tehnice de planificare, monitorizare si realizare a conducerii, cu activitate permanenta.

La nivel teritorial, pentru gestionarea situatiilor de urgenta, se infiinteaza comitete judetene si comitete locale, ca structuri de sprijin a deciziei, cu activitate temporara, iar ca structuri tehnice de planificare, serviciile publice pentru situatii de urgenta, cu activitate temporara.

Ordonanta de urgenta stabileste principalele atributii ale structurilor destinate managementului situatiilor de urgenta si pune in evidenta responsabilitatea deosebita ce revine autoritatilor administratiei publice centrale si locale in astfel de situatii.

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, care se constituie ca organism tehnic, cu activitate permanenta, in subordinea ministrului administratiei si internelor, asigura planificarea si aplicarea unitara pe intreg teritoriul tarii, a masurilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgente, monitorizarea si evaluarea factorilor de risc, constituirea si exploatarea bazei de date privind situatiile de urgenta, respectarea conventiilor si acordurilor la care Romania este parte si functionarea ca punct national de contact in relatiile cu structurile internationale similare, inclusiv privind solicitarea/acordarea de asistenta internationala.

Structura intregului Sistem National pentru Managementul Situatiilor de Urgenta, prezentata in proiectul de act normativ, asigura conditiile de operativitate necesare raspunsului in situatii de urgenta, crearea premiselor necesare optimizarii cadrului de colaborare, la nivelul administratiei publice centrale si locale de specialitate, precum si armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile in materie ale Uniunii Europene, fara sa implice cheltuieli suplimentare.

Avand in vedere persistenta, in domeniul managementului prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta, a unui sistem institutional partial inchegat, cu functionare temporara si care se activeaza abia la momentul producerii situatiilor de urgenta - incapabil sa asigure un raspuns adecvat noilor  provocari la adresa securitatii nationale, in contextul geo-strategic actual si al multiplicarii, pe de o parte, si a cresterii gravitatii, pe de alta parte, a riscurilor non-militare la adresa securitatii nationale, pe fondul accelerarii tendintelor de globalizare, al schimbarilor climatice radicale, al dezvoltarii experimentelor stiintifice cu efecte imprevizibile, al diversificarii activitatilor economice legale - si nu numai - care utilizeaza, produc si comercializeaza substante periculoase, pentru a asigura instituirea, in cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern si a unor mecanisme manageriale perfectionate, menite sa asigure, in mod unitar si profesionist, apararea vietii si sanatatii populatiei, a mediului inconjurator, a valorilor materiale si culturale importante, pe timpul producerii unor situatii de urgenta, care sa permita restabilirea rapida a starii de normalitate.

Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, denumit in continuare Sistem National, se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate.

Sistemul National este organizat de autoritatile administratiei publice si se compune dintr-o retea de organisme, organe si structuri abilitate in managementul situatiilor de urgenta, constituite pe niveluri sau domenii de competenta, care dispune de infrastructura si de resursele necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute.

2 Organizarea Sistemului National

Sistemul National are in compunere:

a)     comitete pentru situatii de urgenta;

b)     Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;

c)     servicii publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgenta;

d)     centre operative pentru situatii de urgenta;

e)     comandantul actiunii.

Comitetele pentru situatii de urgenta sunt:

a) Comitetul National pentru Situatii de Urgenta;

b) comitetele ministeriale si ale altor institutii publice centrale pentru situatii de urgenta;

c) Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta;

d) comitetele judetene pentru situatii de urgenta;

e) comitetele locale pentru situatii de urgenta.

Comitetele pentru situatii de urgenta sunt organisme interinstitutionale de sprijin al managementului si se intrunesc semestrial si ori de cate ori situatia impune.

Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, denumit in continuare Comitet National, se constituie si functioneaza sub conducerea nemijlocita a ministrului administratiei si internelor si sub coordonarea primului-ministru.

Comitetul National este un organism interministerial format din persoane cu putere de decizie, experti si specialisti desemnati de ministerele cu atributii complexe in gestionarea situatiilor de urgenta.

Organizarea si functionarea Comitetului National se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului administratiei si internelor.

La ministere si la alte institutii publice centrale cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta se constituie si functioneaza sub conducerea ministrilor, respectiv a conducatorilor institutiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru situatii de urgenta, denumite in continuare comitete ministeriale.

Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducatorului institutiei publice centrale, dupa caz, si are in componenta persoane cu putere de decizie, experti si specialisti din aparatul propriu al ministerului si din unele institutii si unitati aflate in subordinea acestuia, cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta.

In componenta comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptati si reprezentanti ai altor ministere si institutii cu atributii in domeniu.

La nivelul municipiului Bucuresti se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta.

Din Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta fac parte primarul general, primarii de sectoare, sefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate si de gospodarie comunala, manageri ai unor institutii, regii autonome si societati comerciale care indeplinesc functii de sprijin in gestionarea situatiilor de urgenta, precum si manageri ai agentilor economici care, prin specificul activitatii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgenta.

Organizarea, atributiile si functionarea acestuia se stabilesc prin ordin al prefectului.

La nivelul judetelor se constituie, sub conducerea prefectilor, comitete judetene pentru situatii de urgenta, denumite in continuare comitete judetene.

Din comitetul judetean fac parte presedintele consiliului judetean, sefi de servicii deconcentrate, descentralizate si de gospodarie comunala si alti manageri ai unor institutii si societati comerciale de interes judetean care indeplinesc functii de sprijin in gestionarea situatiilor de urgenta, precum si manageri ai agentilor economici care, prin specificul activitatii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgenta.

Organizarea, atributiile si functionarea comitetelor judetene se stabilesc prin ordine ale prefectilor.

La nivelul municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si al comunelor se constituie, sub conducerea primarului, comitete locale pentru situatii de urgenta, denumite in continuare comitete locale.

Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orasului, sectorului sau municipiului, dupa caz, si reprezentanti ai serviciilor publice si ai principalelor institutii si agenti economici din unitatea administrativ-teritoriala respectiva, precum si manageri sau conducatori ai agentilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activitatii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgenta.

Organizarea, atributiile si functionarea comitetelor locale se stabilesc prin dispozitie a primarului.

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, asigura coordonarea unitara si permanenta a activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta.

In cadrul Inspectoratului General se organizeaza inspectia de prevenire, centrul operational national si alte structuri adecvate pentru managementul situatiilor de urgenta, incadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, in comunicatii, informatica si relatii publice.

Centrul operational indeplineste permanent functiile de monitorizare, evaluare, instiintare, avertizare, prealarmare, alertare si coordonare tehnica operationala la nivel national a situatiilor de urgenta.

Inspectoratul General, prin centrul operational national, asigura secretariatul tehnic permanent al Comitetului National, preluand in acest sens, la data desfiintarii Comisiei Guvernamentale de Aparare Impotriva Dezastrelor, secretariatul tehnic permanent al acesteia.

Inspectoratul General asigura, potrivit competentelor legale, cooperarea si reprezentarea la nivel national in domeniile protectiei civile, apararii impotriva incendiilor si gestionarii situatiilor de urgenta.

Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgenta, denumite in continuare servicii de urgenta profesioniste, constituite ca servicii deconcentrate, care functioneaza ca inspectorate judetene si al municipiului Bucuresti, asigura in zonele de competenta coordonarea, indrumarea si controlul activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta.

In cadrul serviciilor de urgenta profesioniste se organizeaza inspectii de prevenire, centre operationale si alte structuri adecvate pentru gestionarea situatiilor de urgenta, incadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, in comunicatii, informatica si relatii publice.

Serviciile de urgenta profesioniste, prin centrele operationale, asigura secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judetene si al Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta.

Serviciile publice de urgenta asigura, potrivit competentelor legale in unitatile administrativ-teritoriale in care functioneaza, cooperarea in domeniile protectiei civile, apararii impotriva incendiilor si gestionarii situatiilor de urgenta.

La nivelul ministerelor, a altor institutii publice centrale cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta, al municipiilor - cu exceptia municipiului Bucuresti - oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti si comunelor se constituie centre operative pentru situatii de urgenta, denumite in continuare centre operative.

La ministerele si institutiile publice centrale cu atributii si functii de sprijin complexe in prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanenta.

Centrele operative de pe langa ministere si institutiile publice se constituie din personalul aparatului propriu al autoritatii respective, prin ordin al ministrului, conducatorului institutiei publice centrale sau prin dispozitie a primarului.

Centrele operative asigura secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autoritatilor publice centrale sau locale.

In situatii de urgenta, coordonarea unitara la locul producerii evenimentului exceptional a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie se realizeaza de catre o persoana imputernicita, dupa caz, de catre Comitetul National, ministerial, judetean sau al municipiului Bucuresti, in functie de natura si gravitatea evenimentului si de marimea categoriilor de forte concentrate, denumita comandantul actiunii.

Comandantul actiunii poate fi ajutat in indeplinirea sarcinilor de catre grupa operativa si punctul operativ avansat, constituite potrivit reglementarilor in vigoare.

Structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgenta se stabilesc pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotarare a Guvernului.

3 Atributiile componentelor Sistemului National

3.1 Comitetul National are urmatoarele atributii principale:

a) examineaza si propune spre adoptare Guvernului Planul national de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru gestionarea situatiilor de urgenta;

b) analizeaza si supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, functionare si dotare a comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgenta, precum si fluxul informational-decizional;

c) declara, cu acordul primului-ministru, starea de alerta la nivel national sau la nivelul mai multor judete, coordoneaza gestionarea situatiilor de urgenta si declara incetarea starii de alerta;

d) hotaraste, cu acordul primului-ministru, punerea in aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, judetene sau al municipiului Bucuresti;

e) propune Guvernului, prin ministrul administratiei si internelor, instituirea de catre Presedintele Romaniei a 'starii de urgenta' in zonele afectate, in baza solicitarilor primite de la comitetele judetene sau al municipiului Bucuresti, si urmareste indeplinirea masurilor stabilite in acest sens;

f) propune Guvernului solicitarea/acordarea de asistenta umanitara internationala in cazul situatiilor de urgenta cu impact deosebit de grav, pe baza analizelor intocmite de Inspectoratul General;

g) coordoneaza, pe teritoriul national, activitatea fortelor internationale solicitate pentru rezolvarea situatiilor de urgenta, indeosebi in domeniul inlaturarii efectelor distructive ale dezastrelor, in conformitate cu prevederile legii romane;

h) propune Guvernului includerea in bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situatiilor de urgenta, inclusiv pentru operationalizarea Sistemului National si a structurilor de interventie in afara frontierelor de stat, in cadrul structurilor specializate ale organismelor internationale cu atributii in domeniu;

i) stabileste repartizarea principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului;

j) initiaza elaborarea de acte normative pentru gestionarea situatiilor de urgenta si le avizeaza pe cele elaborate de comitetele ministeriale, judetene si al municipiului Bucuresti;

k) analizeaza si supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse si bunuri materiale necesare sprijinirii autoritatilor administratiei publice locale si populatiei afectate de dezastre sau alte situatii de urgenta;

l) stabileste modul de cooperare a structurilor Sistemului National cu alte autoritati si organisme ale statului roman sau internationale abilitate in managementul starilor exceptionale;

m) coordoneaza informarea opiniei publice privind managementul situatiilor de urgenta;

n) indeplineste orice alte atributii stabilite potrivit legii.

3.2 Comitetele ministeriale au urmatoarele atributii principale:

a) informeaza Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;

b) elaboreaza regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta specifice tipurilor de risc din domeniile de competenta ale ministerelor si celorlalte institutii publice centrale cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta si le prezinta spre avizare Inspectoratului General si Comitetului National;

c) evalueaza situatiile de urgenta produse in domeniile de competenta, stabilesc masuri specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgenta din domeniile de competenta ale ministerelor, si propun, dupa caz, declararea starii de alerta sau instituirea starii de urgenta;

d) analizeaza si avizeaza planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta;

e) informeaza Comitetul National si colegiile ministerelor asupra activitatii desfasurate;

f) indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.

3.3 Comitetele judetene au urmatoarele atributii principale:

a) informeaza Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;

b) evalueaza situatiile de urgenta produse in unitatile administrativ-teritoriale, stabilesc masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmaresc indeplinirea lor;

c) declara, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alerta la nivel judetean sau in mai multe localitati ale judetului si propun instituirea starii de urgenta;

d) analizeaza si avizeaza planurile judetene pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta;

e) informeaza Comitetul National si consiliul judetean asupra activitatii desfasurate;

f)      indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.

3.4 Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta are urmatoarele atributii principale:

a) informeaza Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;

b) evalueaza situatiile de urgenta produse pe teritoriul municipiului Bucuresti, stabileste masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmareste indeplinirea lor;

c) declara, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alerta pe teritoriul municipiului Bucuresti si propune instituirea starii de urgenta;

d) analizeaza si avizeaza planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta;

e) informeaza Comitetul National si Consiliul General al Municipiului Bucuresti asupra activitatii desfasurate;

f) indeplineste orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si organele abilitate.

3.5 Comitetele locale au urmatoarele atributii principale:

a) informeaza prin centrul operational judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;

b) evalueaza situatiile de urgenta produse pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, stabilesc masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmaresc indeplinirea lor;

c) declara, cu acordul prefectului, starea de alerta pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale;

d) analizeaza si avizeaza planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiei de urgenta;

e) informeaza comitetul judetean si consiliul local asupra activitatii desfasurate;

g)     indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si organele abilitate.

3.6 Inspectoratul General are urmatoarele atributii principale:

a) analizeaza, evalueaza si monitorizeaza tipurile de risc, efectueaza prognoze asupra evolutiei acestora in scopul identificarii starilor potential generatoare de situatii de urgenta, propunand totodata masuri pentru avertizarea populatiei si prevenirea agravarii situatiei;

b) asigura coordonarea aplicarii unitare, pe intreg teritoriul tarii, a masurilor si actiunilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta;

c) asigura informarea operativa a ministrului administratiei si internelor si a institutiilor interesate asupra starilor potential generatoare de situatii de urgenta sau producerii situatiilor de urgenta in teritoriu, printr-un sistem informational propriu;

d) coordoneaza derularea programelor nationale de pregatire in domeniul apararii impotriva dezastrelor;

e) coordoneaza activitatile de prevenire si de interventie desfasurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum si constituirea grupelor operative pentru coordonarea si sprijinul raspunsului in situatii de urgenta in zonele grav afectate;

f) transmite si urmareste indeplinirea deciziilor Comitetului National;

g) asigura informarea populatiei prin mass-media despre iminenta amenintarii ori producerea situatiilor de urgenta, precum si asupra masurilor intreprinse pentru limitarea sau inlaturarea efectelor acestora;

h) asigura coordonarea tehnica si de specialitate a centrelor operationale si a centrelor operative si asigura mentinerea permanenta a fluxului informational cu acestea;

i) coopereaza cu organismele de profil pe plan international, pe baza conventiilor la care statul roman este parte, si urmareste respectarea acestor conventii in domeniul situatiilor de urgenta;

j) avizeaza si propune Comitetului National, spre aprobare, planurile de interventie, de cooperare sau de asistenta tehnica cu alte structuri ori organizatii internationale, in vederea imbunatatirii managementului situatiilor de urgenta;

k) constituie si gestioneaza baza de date cu privire la situatiile de urgenta si pune la dispozitia institutiilor interesate datele si informatiile solicitate pentru solutionarea situatiilor de urgenta;

l) avizeaza regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta specifice tipurilor de risc, elaborate de comitetele ministeriale, si le prezinta spre aprobare;

m) acorda asistenta tehnica de specialitate autoritatilor publice centrale si locale privind gestionarea situatiilor de urgenta;

n) propune ministrului administratiei si internelor participarea cu forte si mijloace la inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta in afara teritoriului tarii, potrivit tratatelor, acordurilor si intelegerilor internationale la care Romania este parte;

o) coordoneaza planificarea resurselor necesare gestionarii situatiilor de urgenta la nivel national si elaboreaza proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru astfel de situatii;

p) elaboreaza rapoarte si alte documente pentru informarea Comitetului National, primului-ministru, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Presedintelui Romaniei si comisiilor de specialitate ale Parlamentului;

q) coopereaza cu celelalte organe ale statului abilitate in managementul starii de urgenta, starii de asediu sau al altor stari exceptionale;

r) functioneaza ca punct national de contact in relatiile cu organismele si organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale cu responsabilitati in domeniul situatiilor de urgenta;

s) elaboreaza Regulamentul-cadru privind organizarea, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgenta;

t) informeaza Colegiul Ministerului Administratiei si Internelor asupra activitatii desfasurate;

u) indeplineste orice alte atributii stabilite de Comitetul National sau de primul-ministru privind managementul situatiilor de urgenta si prin regulamentul propriu de organizare si functionare.

3.7 Serviciile de urgenta profesioniste au urmatoarele atributii principale:

a) organizeaza si desfasoara activitati specifice de prevenire a situatiilor de urgenta;

b) participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora si intocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenta, pe care le supun aprobarii prefectilor;

c) exercita coordonarea, indrumarea si controlul tehnic de specialitate al activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta;

d) acorda asistenta tehnica de specialitate privind gestionarea situatiilor de urgenta;

e) monitorizeaza prin centrele operationale evolutia situatiilor de urgenta si informeaza operativ prefectii si Inspectoratul General;

f) planifica, organizeaza si desfasoara pregatirea pentru raspuns, in cazul situatiilor de urgenta, a subunitatilor de interventie din subordine;

g) fac propuneri comitetelor pentru situatii de urgenta si Inspectoratului General privind gestionarea si managementul situatiilor de urgenta;

h) urmaresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgenta si a planurilor de interventie si de cooperare specifice tipurilor de riscuri;

i) asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor si urmaresc mentinerea legaturilor de comunicatii intre centrele operationale si operative implicate in gestionarea situatiilor de urgenta, precum si cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenta si cu dispeceratele proprii serviciilor si fortelor care intervin in acest scop;

j) centralizeaza solicitarile de resurse necesare pentru indeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor de urgenta si le inainteaza organismelor si organelor abilitate;

k) gestioneaza baza de date referitoare la situatiile de urgenta din zonele de competenta;

l) indeplinesc orice alte atributii si sarcini privind gestionarea situatiilor de urgenta, prevazute de lege sau stabilite de organismele si organele abilitate.

3.8 Centrele operative cu activitate permanenta au urmatoarele atributii principale:

a) centralizeaza si transmit operativ la centrul operational al Inspectoratului General date si informatii privind aparitia si evolutia starilor potential generatoare de situatii de urgenta;

b) monitorizeaza situatiile de urgenta si informeaza Inspectoratul General si celelalte centre operationale si operative interesate;

c) urmaresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgenta si a planurilor de interventie si cooperare specifice tipurilor de riscuri;

d) asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor, precum si mentinerea legaturilor de comunicatii cu centrele operationale si operative implicate in gestionarea situatiilor de urgenta, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenta si cu dispeceratele proprii serviciilor si fortelor care intervin in acest scop;

e) centralizeaza solicitarile de resurse necesare pentru indeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor de urgenta si fac propuneri pentru asigurarea lor;

f) gestioneaza baza de date referitoare la situatiile de urgenta;

g) indeplinesc orice alte atributii si sarcini privind managementul situatiilor de urgenta, prevazute de lege.

Centrele operative care se constituie numai la declararea starii de alerta, pe timpul functionarii lor, indeplinesc atributii similare centrelor operative cu activitate permanenta. Documentele si baza de date referitoare la situatiile de urgenta, detinute de aceste centre operative, se gestioneaza permanent de catre persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autoritatilor respective.

Institutiile cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale au obligatia, potrivit competentelor lor, sa transmita Inspectoratului General sau, dupa caz, direct ministrului administratiei si internelor ori primului-ministru datele si informatiile referitoare la situatiile potential generatoare de situatii de urgenta, precum si despre evolutia si consecintele acestora.

Inspectoratul General asigura transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul National catre autoritatile administratiei publice centrale si locale, in vederea gestionarii, in mod unitar, a situatiilor de urgenta.

4 Implementarea sistemului 112 in Romania

Sistemul de comunicatii, de prelucrare automata si de stocare a datelor necesare functionarii Sistemului National se asigura prin mijloace proprii ale Ministerului Administratiei si Internelor, ale celor din dotarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si ale altor componente ale sistemului national de aparare.

Modalitatile de utilizare a Sistemul de comunicatii, de prelucrare automata si de stocare a datelor necesare se stabilesc prin protocoale de colaborare.

Fiind operatorul guvernamental legal, Serviciul de Telecomunicatii Speciale a fost desemnat sa implementeze si sa opereze Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112 (SNUAU) din urmatoarele considerente

- intretine si exploateaza retele de comunicatii operative de cooperare, pe intreg teritoriul tarii, inclusiv intre institutiile statului implicate in interventiile de urgenta (Politie, Pompieri, etc.);

- are experienta deservirii prin operatoare a centralelor de institutie ale politiei din teritoriu (pana in anul 2002, operatoarele din cadrul oficiilor judetene ale S.T.S. au cumulat si functia de dispecer al apelurilor de urgenta efectuate catre politie);

- are expertiza tehnica in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor necesara proiectarii si implementarii unui asemenea sistem tehnic;

- are o bogata experienta in raporturile cu operatorii de comunicatii;

- dispune de infrastructura de comunicatii digitale care permite interconectarea la nivelul fiecarui judet a Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta teritoriale;

- prezinta obiectivitate in raport cu agentiile guvernamentale ce asigura interventiile de urgenta.

Pentru punerea in functiune a Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112 (SNUAU), s-au initiat masuri complexe la nivel conceptual, organizatoric si operational. Astfel, sub conducerea Ministerului Comunicatilor si Tehnologiei Informatiei, s-a actionat in urmatoarele directii:

- infiintarea unui departament cu sarcini exclusiv pentru realizarea si operarea sistemului;

- identificarea resurselor financiare pentru derularea contractului de achizitie;

- desfasurarea procedurilor de negociere pentru achizitionarea sistemului;

- incheierea contractului cu firma ERICSSON  Suedia;

- stabilirea cadrului de cooperare cu agentiile de urgenta si operatorii de comunicatii.

Primele teste ale solutiilor tehnice adoptate au fost posibile la 1 Decembrie 2003. S-au initiat procedurile in scopul extinderii sistemului, in functie de necesitati, prin cuprinderea de noi agentii de interventie (Jandarmeria, Antitero).

Implementarea in Uniunea Europeana a numarului unic pentru apeluri de urgenta 112 a presupus analizarea unor probleme referitoare la realizarea Centrului de preluare a apelurilor de urgenta:

- multlingvismul (asigurarea preluarii apelului in limbile oficiale ale Uniunii Europene);

- alegerea unei metode de coordonare a apelurilor de urgenta primite la numarul 112 (specifica fiecaruia din urmatoarele tipuri de centre de urgenta):

integrate (care administreaza toate tipurile de apeluri de urgenta si care, desi reprezinta solutia cea mai buna pe termen lung, este mai putin implementata, poate si datorita dezavantajelor pe care unele state le-au precizat, cu privire la  compartimentarea muncii si asigurarea secretului profesional);

de coordonare a apelurilor de urgenta (care poate fi realizat de Politie, Pompieri sau de Ambulanta);

deja existente (prin simpla deviere a apelurilor);

comerciale (fara nici o competenta in administrarea serviciilor de urgenta);

- localizarea apelurilor (confidentialitatea, plata costurilor, protocoale cu operatorii de comunicatii, prevederile licentelor in momentul acordarii, disponibilitatea si actualizarea bazelor de date, precum si responsabilitati pentru operatorii retelelor si cei ai dispeceratelor serviciilor de urgenta);

- roamingul;

- definirea serviciilor oferite de centrele de preluarea a apelurilor de urgenta;

- definirea urgentelor (evenimentele care pot periclita viata omeneasca, proprietatea si mediul inconjurator);

- formarea cetatenilor privind existenta si stadiul implementarii numarului unic de apel in tarile Europei;

- pregatirea operatorilor din centrele de preluare a apelurilor de urgenta (uniformizarea pregatirii, dezvoltarea capacitatii de comunicare, pregatirea in domeniul managementului stresului si al crizelor.

Apelarea numarului 112 reprezinta o cale rapida de a comunica cu dispeceratele locale de urgenta (Politie, Pompieri, Ambulanta) in timpul unei situatii de urgenta.

ANI  identificarea automata a numarului de telefon: identificarea automata a numarului de telefon pe monitorul operatorului unde apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna.

ALI  identificarea automata a locatiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului, locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului.

Acest Sistem National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112 (SNUAU) are urmatoarele elemente de noutate:

 - unicitate;

 - rapiditate;

 - eficienta;

 - gratuitate;

 - acces facil;

 - universalitate (multilingvism);

 - confidentialitate.

Principalele functii de sprijin pe care le pot indeplini ministerele, celelalte organe centrale si unele organizatii neguvernamentale in prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta sunt:

- Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale acestora;

- Informarea, instiintarea si avertizarea;

- Planificarea si pregatirea resurselor si serviciilor;

- Comunicatii si informatica;

- Cautarea, descarcerarea si salvarea persoanelor;

- Evacuarea persoanelor, populatiei sau bunurilor periclitate;

- Acordarea asistentei medicale de urgenta;

- Prevenirea imbolnavirilor in masa;

- Localizarea si stingerea incendiilor;

- Neutralizarea efectelor materialelor periculoase;

- Asigurarea transportului fortelor si mijloacelor de interventie, persoanelor evacuate si altor resurse;

- Efectuarea lucrarilor publice si ingineresti la constructiile, instalatiile si amenajarile afectate;

- Asigurarea apei si hranei pentru persoanele si animalele afectate sau evacuate;

- Asigurarea cazarii si adapostirii persoanelor afectate sau evacuate;

- Asigurarea energiei pentru iluminat, incalzire si alte utilitati;

- Efectuarea depoluarii si decontaminarii;

- Mentinerea si restabilirea ordinii publice;

- Logistica interventiilor;

- Reabilitarea zonei afectate;

- Acordarea de ajutoare de prima necesitate, despagubiri si asistenta sociala si religioasa;

5 Asigurarea resurselor umane, materiale si financiare

5.1 Resursele umane

Resursele umane necesare functionarii Sistemului National se asigura prin intermediul autoritatilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale.

Personalul Inspectoratului General, centrelor operationale si al centrelor operative este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu, in limitele competentelor stabilite prin lege.

Numarul de posturi al Inspectoratului General se stabileste prin organigrama si regulamentul de organizare si functionare ale acestuia, aprobate prin hotarare a Guvernului, si se asigura prin redistribuire in cadrul numarului de posturi aprobat Ministerului Administratiei si Internelor prin legile bugetare anuale.

Numarul de posturi pentru centrele operationale din structura serviciilor de urgenta profesioniste judetene si al municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor la propunerile prefectilor.

Numarul de posturi pentru centrele operative cu activitate permanenta se stabileste prin ordin al ministrilor respectivi.

5.2 Resursele materiale

Cheltuielile curente si de capital ale Inspectoratului General se finanteaza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

Cheltuielile curente si de capital ale centrelor operationale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanteaza din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor si/sau din bugetele consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe baza normelor aprobate prin hotarare a Guvernului.

Cheltuielile curente si de capital ale centrelor operative se finanteaza, dupa caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotarare a Guvernului.

Achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare functionarii Sistemului National se face conform legislatiei in vigoare.

4.3 Resursele financiare

Fondurile banesti pentru realizarea si desfasurarea activitatilor de management al situatiilor de urgenta la nivel central si local se asigura din bugetul de stat si/sau din bugetele locale, dupa caz, precum si din alte surse interne si internationale, potrivit legii.

Finantarea actiunilor de inlaturare a efectelor si consecintelor situatiilor de urgenta se efectueaza potrivit legii.