Abscisa centrului de carena
Pozitia centrului de carena pe lungimea navei influenteaza forma cuplelor. Astfel, deplasarea centrului de carena spre jumatatea prova contribuie la micso-rarea finetei acestei zone si la cresterea finetei zonei pupa. Acest fenomen este specific navelor cu coeficientul bloc ridicat si viteza redusa, pentru care ponde-rea rezistentei de frecare este importanta.
Odata cu marirea vitezei, creste ponderea rezistentei de forma si in consecinta trebuie ca unghiul de intrare prova al plutirilor sa fie mai mic. În aceasta situatie abscisa centrului de carena se deplaseaza spre pupa.
La navele cu numarul Froude exista o portiune cilindrica in zona centrala, iar sectiunea maestra se afla la jumatatea lungimii navei. Pentru abscisa centrului de carena se recomanda relatiile:
(7.1)
(7.2)
unde Cp este coeficientul prismatic longitudinal.
Informatii preliminare legate de abscisa centrului de carena se pot obtine si cu ajutorul diagramei lui Danckwardt (fig.7.1) care furnizeaza valoarea ra-portului xB/Lpp, exprimata in procente, in functie de coeficientul bloc, CB. Abscisa centrului de carena xB se masoara de la sectiunea maestra. Raportul xB/Lpp este negativ daca abscisa centrului de carena se afla in pupa sectiunii maestre. Diagrama a fost elaborata de bazinul de la Wageningen. Curbele "a" si "c" sunt curbe de granita, in afara carora rezistenta la inaintare creste rapid. Zo-na optima se afla la mijlocul distantei dintre cele doua curbe. Curbele pline "a" si "c" se refera la cuplele de tipul I, iar curbele intrerupte la cuplele de tipul II.
Pentru calcule preliminare se poate considera ca pentru navele cu CB=0 abscisa centrului plutirii se afla in sectiunea maestra:
, pentru CB = 0 . (7.3)
Pentru nave cu CB ¹ 0 se pot scrie relatiile:
, pentru
, pentru . (7.4)
Pozitionarea pe lungime a
sectiunii maestre are o mare importanta. În mod
obisnuit, pentru Fn < sectiunea
maestra se pozitioneaza la jumatatea lungimii plutirii.
Pentru Fn = 0 . 0,30 sectiunea
maestra se deplaseaza spre pupa cu 2,5% din valoarea lungimii la
plutire (in zona cuplei 9 ½.). Pentru Fn>0 sectiunea maestra se deplaseaza in
zona cuplei 9.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |