CONTRACTUL DE NAVLOSIRE CONTRACT DE TRANSPORT MARITIM, IMPORTANT CONTRACT COMERCIAL. ELEMENTE DEFINITORII
Activitatea de transporturi de marfuri pe cale maritima se materializeaza in practica, din punct de vedere juridic, prin perfectarea si executarea unor contracte specifice acestui domeniu de activitate -contract de navlosire.
Contractul de navlosire este acel contract prin care armatorul unei nave se obliga ca in schimbul unei sume de bani sa transporte marfuri pe mare sau sa puna la dispozitia unei alte persoane, navlositor, nava sa, in total sau in parte, in vederea efectuarii de transporturi de marfuri, in schimbul unui pret - navlul1.
In transportul maritim, carausul poarta denumirea de armator, care de multe ori este si proprietarul navei.
Pretul cuvenit carausului pentru efectuarea transportului pe apa, se numeste navlu, iar in cazul contractelor de transport pe termen determinat (denumite "time charter') - chirie.
Contractele de navlosire, utilizate in practica internationala, pot fi clasificate astfel:
in functie de natura curselor efectuate pe mare:
a. contractele de navlosire cunoscute sub denumirea de "charter party' privind navele de curse neregulate (tramp);
b. contractele de navlosire specifice navelor care efectueaza curse regulate, nave de linie, contractul de transport propriu-zis fiind dovedit prin conosament.
Navele de linie fac curse regulate intre porturi conform unor orare (sau grafice) dinainte stabilite, fiind utilizate pentru transportul unor partizi mici si numeroase, putand ingloba marfuri variate.
in functie de modul de angajare al navei
contractele charter party
pot fi clasificate astfel:
a. voyage charter = contract de angajare de spatiu maritim pentru una sau mai multe calatorii.
in practica, pentru o singura calatorie, se intrebuinteaza expresia "in conditii de voiaj' iar pentru mai multe calatorii succesive "in conditii de voiaje consecutive',
In cazul acestor contracte navlul se plateste fie dupa cantitatea marfii incarcate pe nava, fie sub forma a unor sume globale (lump sum) pentru intreaga capacitate de transport a navei.
b. Charter pe timp (time charter) = contractul de
navlosire prin care armatorul pune la dispozitia navlositorului pe
o anumita perioada de timp, nava
impreuna cu echipajul, cu
scopul ca nava sa fie folosita la transportul marfurilor,
al caror posesor este navlositorul.
Navlositorul poate folosi nava conform intereselor sale, poate sa dea dispozitii comandantului in ceea ce priveste ruta de urmat, in privinta eliberarii de documente despre marfa etc. Pentru serviciile aduse armatorul (proprietarul) are dreptul Ia o chirie platibila anticipat, lunar, calculata de regula dupa tonajul deadweight al navei la linia de incarcare pe timp de vara.
Navlositorul suporta toate cheltuielile de exploatare a navei (combustibil, lubrifianti, apa tehnica, materiale de intretinere etc) cu exceptia salariilor si hranei echipajului care sunt in sarcina armatorului.
c. charter by demise (sau bareboat charter sau
charter prin cesiune)= se caracterizeaza
prin aceea ca angajarea se refera Ia nave fara echipaj. Nava
si intreg echipajul,
inclusiv comandantul, sunt angajate la ordinele navlositorului. Cheltuielile legate de utilizarea navei, respectiv salariile echipajului, aprovizionarea
cu provizii,
combustibil, plata taxelor portuare, efectuarea de reparatii revin navlositorului.
Necesitatea de a incheia contracte de navlosire cu maximum de celeritate, necesitatea izvorata din tehnica navigatiei si din cheltuielile ocazionate de orice intarziere in cursele navelor pe de o parte, precum si diversitatea legilor in vigoare in portul de destinatie pe de alta parte, a determinat partile contractante sa utilizeze formulare tip: charter party, intocmite sau adoptate de diferite organizatii de transporturi maritime, asociatii constituite si recunoscute pentru apararea intereselor proprietarilor de nave si ale navlositorilor etc.
Formularele tip de charter pary mai importante folosite in transporturile maritime sunt:
- la carbuni: COASTING COAL CHARTER, 1920 - coast can BEST COAST COAL
CHARTER, 1922 - MEDCOM;
- THE BALTIC and International maritime Conference, POLISCH COAL CHARTER,
1950 - POLCOM;
- la lemn: BALTIC WOOD CHARTER, 1926, BALWOOD PITWOOD CHARTER
(FRANCE to BRISTOL CHANAL PORTAL) 1921 - PITWOODCON WfflTE
SEA WOOD CHARTER, 1953 (WHITE SEA to GREAT BRITAINE, IRELAND
and CONTINENT) -RUSSWOOD,
- la grau: BLACK SEA BERTH CONTRACT, 1921 RUSSCON SULINA and
KUSTENDJE BERTH CONTRACT, 1911 -SULCON;
- la ciment: CEMENT CHARTER PARY, 1922 - CEMENCE CEMENT
CHARTER PARTY (SAILING SHIP), 1923 - CEMENT SAIL;
- la ingrasaminte: CHAMBER OF SHIPPING FERTILIZERS CHARTER,
1942 -FERTICONE;
- la minereuri: MEDITERANEAN ORE CHARTER, 1921, MEDITORE;
- la marfuri generale: THE BALTIC and WHITE SA CONFERENCE UNIFORM
GENERAL CHARTER, 1922
- GENCON, GENERAL HOME TRADE CHARTER, 1928-BRITCON.
In Romania cel mai des utilizat este tipul "GENCON' charter party de tip general, pentru transportul de marfiiri generale.
In literatura juridica de specialitate nu exista un punct de vedere unitar atat in ceea ce priveste stabilirea naturii juridice a contractului de transport maritim, cat si in ceea ce priveste terminologia folosita in definirea acestui contract.
Astfel, unii autori sunt adeptii punctului de vedere potrivit caruia natura juridica a contractului de transport maritim poate fi aceea a unui contract de locatie a unui bun Alti autori au asimilat acest contract cu o locatiune de servicii sau cu o locatiune de lucruri
Este cunoscut faptul ca art.1411 din Codul Civil Roman defineste locatiunea lucrurilor ca un contract prin care una dintre partile contractante se obliga a asigura celeilalte parti folosinta unui lucru pentru un timp determinat obtinand pentru aceasta un pret determinat.
Este adevarat ca armatorul unei nave ofera navlositorului posibilitatea de a folosi in total sau in parte nava, in schimbul unui navlu determinat sau determinabil; insa obligatiile unui armator nu constau in inchirierea unei nave pentru a fi utilizata ca un depozit, ci armatorul respectiv executa deplasarea marfurilor incredintate de la un port la altul, aceasta fiind esenta unui contract de transport maritim. Evident, nu impartasim un astfel de punct de vedere.
Pornindu-se de la faptul ca o operatiune de transport cuprinde doua elemente principale: o prestatie si o remuneratie a prestatiei, elemente intalnite si in contractul de mandat, in contractul de antrepriza, in contractul de depozit etc. au existat tendinte de a se asimila contractul de transport maritim acestei categorii de contracte.
Contractul de transport maritim nu poate fi asimilat cu un contract de mandat intrucat mandatul are drept obiect acte juridice si nu fapte materiale, iar pe de alta parte armatorul nu are, in principiu, nici o indatorire de a da socoteala navlositorului asupra felului cum si-a indeplinit obligatiile sale (raspunderea armatorului este precis delimitata prin contractul de transport maritim, acesta neavand legatura cu raspunderea care opereaza intr-un contract de mandat).
Contractul de transport maritim nu poate fi asimilat nici cu contractul de depozit intrucat obligatia de paza existenta in toate contractele in care se incredinteaza un lucru este o obligatie accesorie in cadrul unui contract de transport, obligatia principala fiind efectuarea deplasarii bunurilor, respectiv transportul.
Cei mai multi autori caracterizeaza o operatiune de transport ca fiind incadrata in "locatio operis' (locatiune de opera). Contractul de transport maritim are caracterul unei intreprinderi in sensul ca navlul este stipulat in vederea aducerii la indeplinire a stipulatiei armatorului, care este de a transporta, de a duce dintr-un loc in altul, un bun. Nu este impartasit acest punct de vedere intrucat printr-un contract de transport se stabilesc obligatii privind folosirea unor servicii de transport st nu de confectionare sau transformare a unui obiect ca in cazul unui contract de antrepriza.
Concluzionand asupra naturii juridice a contractului de transport maritim, consideram ca acesta este un contract distinct, de sine statator (autonom).
Esenta economica a contractului de transport maritim consta in deplasarea unui lucru de la un port la altul, iar toate celelalte aspecte juridice derivate din obligatiunile de transport (antrepriza, locatiune de lucru, depozit etc.) apar ca secundare, ca accesorii ale obligatiei principale de transport.
In ceea ce priveste denumirea contractului de transport maritim, unii autori considera ca in cazul in care este vorba de un transport maritim care se efectueaza prin angajarea unei nave complete sau a unei parti din nava, suntem in prezenta unui contract de navlosire, iar in cazul in care o marfa este transportata cu nave de linie suntem in prezenta unui contract de transport maritim.
Cu alte cuvinte se considera ca o marfa poate fi transportata pe cale maritima prin doua categorii de contracte: contract de navlosire si contract de transport maritim.
Este adevarat ca in practica maritima internationala se utilizeaza aceste doua modalitati de efectuare a transportului de marfuri astfel cum am expus succint mai sus. Consideram insa ca, principial, avand in vedere esenta drepturilor si obligatiilor asumate de armator si beneficiarul transportului in ambele modalitati practicate de piata mondiala, suntem in prezenta unui contract de transport bine determinat, care urmeaza a fi examinat din punct de vedere juridic ca o institutie juridica unica, specifica acestui domeniu de activitate indiferent daca marfa este transportata cu o nava de linie sau cu o nava tramp.
In consecinta, in lucrarea de fata vom denumi contractul de transport maritim, contract de navlosire intelegand prin aceasta atat contract de transport in cazul navelor de linie, cat si contractul de transport privind angajarea de catre navlositor a unei nave complete sau a unei parti de nava (in cazul navelor tramp).
Avand in vedere varietatea contractului de transport maritim parte, pentru a scoate in evidenta obiectul teoretic general, drepturile si obligatiile asumate de catre partile contractante, in cadrul unui contract de navlosire, vom proceda la o expunere a drepturilor si obligatiilor care revin armatorului si navlositorului grupate in functie de anumite criterii.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |