DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA SI A NIVELULUI MEDIU

Nivelul de referinta pentru adancimi

Gradul de evidentiere a unor elemente cu importanta deosebita pentru navigatie (de exemplu, pericolele fundului) depinde de pozitia planului de raportare a adancimilor. In functie de inaltimea nivelului instantateu, deasupra unor elemente ale fundului pot exista adancimi periculoase, cand mareea este joasa si adancimi navigabile, cand mareea este inalta. Din aceasta cauza alegerea planului de referinta pentru adancimi este o problema hidrografica foarte importanta.

Planul conventional fata de care sunt raportate pe hartile marine adancimile se numeste nivelul zero al hartii sau zeroul hidrografic al adancimilor (Z.H.).

In privinta stabilirii zeroului hidrografic nu exista criterii indeobste recunoscute. Din punct de vedere al navigatorului acest plan de referinta trebuie sa fie situat sub nivelul celor mai joase maree, astfel incat valorile adancimilor reale sa nu fie mai mici decat cele de pe harta.

Zeroul hidrografic al adancimilor este asadar un plan de referinta arbitrar a carui pozitie altimetrica depinde de influenta factorilor hidrometeorologici si de amplitudinea mareei.

Pentru marile fara maree sau cu maree cu amplitudine mica aproape toate statele folosesc ca nivel de referinta al adancimilor nivelul mediu al marii respective, calculat pe baza unor masuratori efectuate intr-o perioada indelungata de ani.

Nu acelasi lucru se intampla si in marile cu maree. Neexistand criterii precise de stabilire a nivelului de referinta,dar tinand seama de cerintele navigatiei, diferite state au adoptat (luand ca baza de calcul inaltimile mareelor joase) urmatoarele niveluri de referinta :

- Rusia, cel mai scazut nivel rezultat din calcule (teoretic) ;

- Anglia, Italia, Germania, Iugoslavia,Canada, Argentina, Indonezia, nivelul mediu al mareelor joase de sizigii;

- Franta, Spania, Portugalia si Brazilia, nivelul celei mai scazute maree de sizigii ;

- Suedia, S.U.A. (pentru Oceanul Atlantic),Olanda, nivelul mediu al tuturor mareelor joase;

Nivelul mediu al marii (nivelul mediu multianual) este media aritmetica a unui sir de niveluri medii anuale. Acest nivel serveste si ca plan de referinta pentru masurarea inaltimilor.

In raport cu durata intervalului pentru care se face media, oscilatiile periodice (uneori chiar si cele neperiodice) se compenseaza reciproc, partial sau total. De exemplu, variatiile mareice sunt eliminate partial din mediile lunare si aproape total din mediile anuale. O eliminare completa a acestor oscilatii are loc prin prelucrarea unui sir de observatii cu o durata de 18,6 ani. Modificarile de nivel produse de factorii hidrometeorologici se compenseaza bine prin medierea observatiilor dintr-o perioada de 19-22 ani. Oscilatiile eustatice nu se anuleaza prin efectuarea mediilor. Din aceasta cauza, valoarea mediei multianuale nu este o marime constanta, ci variaza pe masura acumularii de noi date, reflectand tendinta generala a nivelului marii.

Deci, precizia de determinare a nivelului mediu multianual depinde de durata observatiilor : cu cat sirul este mai lung, cu atat precizia nivelului mediu obtinut este mai ridicata.

Durata sirului de observatii din care se obtine o valoare medie de o anumita precizie este data de formula :

in care : e _max - diferenta maxima dintre nivelul mediu multianual si nivelurile medii anuale;

n - durata sirului de observatii, in ani;

P - precizia de determinare a nivelului mediu multianual.

Valoarea e _max, pentru fiecare mare, se determina pe baza datelor furnizate de un post hidrometric cu o perioada de observatii de cel putin 10 an. In prezent, aproape in toate marile exista asemenea posturi.

In marile fara maree (mari in care amplitudinea mareei este mai mica de 50 cm) nivelul de referinta al adancimilor se determina pentru nevoile hidrografice cu o precizie de +_5 +_10 cm, iar in marile cu maree, cu o precizie de +_10.. +_15 cm. 

Organizarea observatiilor asupra nivelului marii

a)      Reteaua hidrometrica

Adancimile masurate se reduc la nivelul zero al hartii pe baza observarii si inregistrarii variatiilor nivelului marii in puncte fixe, special amenajate, numite posturi hidrometrice.

Reducerea adancimilor la nivelul de referinta cuprinde : instalarea posturilor hidrometrice, executarea observatiilor si inregistrarilor, determinarea nivelului de referinta si calculul corectiilor pentru reducerea adancimilor.

In functie de durata si de scopul observatiilor asupra nivelului, deosebim doua tipuri de posturi hidrometrice : permanente si temporare.

Posturile temporare se instaleaza in sectoarele de sondaj aflate in afara razei de actiune a posturilor permanente. Aceste posturi functioneaza numai in perioada lucrarilor si servesc pentru reducerea adancimilor la nivelul zero stabilit. Pozitia (cota) nivelului de referinta la posturile temporare se transmite de la posturile permanente.

Posturile permanente inregistreaza continuu nivelul marii si furnizeaza date pentru determinarea nivelului de referinta si pentru corectarea adancimilor masurate.

b)      Distanta dintre posturile hidrometrice

Distanta de actiune a unui post hidrometric se stabileste astfel incat diferenta dintre nivelurile instantanee simultane existente la post si in cel mai indepartat punct al raionului deservit de postul respectiv sa nu influenteze negativ pozitia adancimilor.

Pentru reducerea formulei de calcul a distantei de actiune a unui post hidrometric se foloseste figura 17,in care este reprezentat profilul vertical dintre posturile A si B.

Fig. 17. Distanta de actiune a posturilor hidrometrice

Notand cu Z_A si Z_B inaltimile nivelurilor instantanee simultane deasupra nivelurilor medii ale posturilor respective, D - distanta dintre posturi, r - distanta de actiune a postului hidrometric si cu D - diferenta admisibila intre nivelul existent la post si cel de la limita sa de actiune, se obtine:

Z_B -Z_A / D = D / r,

de unde :

r = (D / Z_B - Z_A)D.

Practic precizia adancimilor nu este afectata cand D d d-precizia de citire a adancimilor).Ca urmare, formula va capata forma :

r = [d / 2 (Z_B - Z_A)]D.

Distanta admisibila intre posturi (d = 2r) va fi :

D_ad = (d / Z_B -Z_A)D

Diferenta (Z_B -Z_A) reprezinta valoarea maxima dintre nivelurile simultane observate la posturile hidrometrice intr-o perioada de cel putin 15 zile favorabile sondajelor.

Daca in raionul lucrarilor nu exista posturi permanente se recomanda ca posturile noi sa fie amplasate unele fata de altele la urmatoarele distante :

-70-100 km, in sectoarele de litoral in care linia coastei are sinuozitati mici si adancimile cresc uniform ;

-50-70 km, in sectoarele cu coasta putin dantelata si cu intinsuri mari ;

-30-40 km, in sectoarele de litoral cu bai si golfuri numeroase, precum si in zona deltelor.

Pe baza celor aratate se apreciaza ca sondajele din zona noastra de litoral pot fi asigurate pe deplin cu date despre nivel daca in afara posturilor Constanta, Sulina si Mangalia se mai instaleaza posturi temporare in punctele Sf. Gheorghe, Periteasca si grindul Chituc.

In marile cu maree, distanta limita dintre posturile hidrometrice se determina cu aceleasi formule, cu deosebirea ca diferenta (Z_B - Z_A) se calculeaza cu ajutorul constantelor armonice ale undelor principale de maree.

c)       Amplasarea posturilor hidrometrice

Locul de amplasare a unui post hidrometric trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- coasta din sectorul sau sa fie stabila si sa nu aiba o panta prea abrupta ;

- in tot sectorul sa existe adancimi suficient de mari pentru a nu deforma variatiile nivelului ;

- locul de instalare a postului sa fie aparat de vanturile si valurile predominante, sa fie ferit de deteriorarile produse de nave si sa fie situat in apropierea retelei nivelmentului de stat si a punctelor populate.

Cele mai favorabile locuri pentru instalarea posturilor hidrometrice sunt baile mici care comunica liber cu marea. In baile inguste si lungi, in baile care comunica cu marea printr-o trecere ingusta si putin adanca, in stramtori si in golfuri, oscilatiile nivelului sunt deformate.

In lipsa unor locuri de instalare favorabile se pot folosi baile de tipul lagunelor, instaland postul in imediata apropiere a cordonului litoral, la distantta cat mai mica de mare.

Posturile hidrometrice aflate in interiorul gurilor de varsare a unui fluviu sau rau se dubleaza cu o mira auxiliara instalata in mare la o astfel de distanta, incat debitul raului sa nu influenteze nivelul la mira. Ambele mire se leaga intre ele prin nivelment geometric.

d)      Instalatii pentru masurarea nivelurilor

Un post hidrometric este format dintr-o instalatie pentru masurarea nivelului si din repere de nivelment.

Instalatiile pentru masurarea inaltimii nivelului sunt de tipul mirelor hidrometrice si maregrafurilor.

Mira hidrometrica este in esenta o rigla gradata, fixata pe un suport instalat in apa la posturile hidrometrice, pentru citirea variatiilor nivelului marii. Dupa natura materialului din care sunt confectionate, mirele pot fi: metalice si de lemn.

Mirele metalice folosite in prezent in reteaua hidrometrica din tara noastra sunt formate din mai multe placi montate cap la cap pe un dulap. Fiecare placa consta dintr-o platbanda de duraluminiu lunga de 50 cm si gradata din 2 in 2 cm. Pentru citirea rapida a nivelului, gradatiile sunt grupate in decimetri, numerotati in raport cu zeroul mirei (fig. 18).

Mirele de lemn se confectioneaza din traverse late de 10 -12 cm si groase de 3 -5 cm. Traversele sunt vopsite in alb, iar gradatiile in negru. Lungimea mirelor se stabilestein functie de amplitudinea variatiilor nivelului.

Exista diferite tipuri de mire hidrometrice : dupa pozitia suportului - verticale, inclinate si orizontale ; dupa distributia placilor in plan vertical - continue si fragmentate ; dupa durata de fixatie - permanente (fixe) si mobile.

In practica hidrografica observatiile asupra nivelului se executa, de regula, cu mire hidrometrice verticale continue sau fragmentate.

Mira verticala continua (fig.19) se fixeaza de obicei pe peretii constructiilor hidrotehnice (chei, debercader, etc.),iar daca nu exista posibilitati de fixare directa, mira se monteaza pe un pilot.

Mira fragmentata pe piloti in scara se utilizeaza in sectoarele maritime cu funduri cu panta lina si cu variatii mari de niveluri. Postul consta din mai multi piloti cu placi de mira dispusi pe un aliniament perpendicular pe directia coastei (fig.20).

Placile se monteaza in asa fel incat intre indicatiile a doua fragmente de mira vecine sa existe o suprapunere de circa 20 cm, pentru a evita discontinuitatile cauzate de eventuala tasare a solului. Toti pilotii sunt racordati prin nivelment geometric la reperele postului. Fragmentele de mira ale unui post se numeroteaza dinspre mal spre apa.

Numarul pilotilor si lungimea fragmentelor de mira se stabilesc in functie de panta profilului si de amplitudinea variatiilor nivelului.

Fig. 20. Mira fragmentata pe piloti.

Mira mobila pe piloti este formata, ca si in cazul precedent, dintr-o serie de piloti dispusi pe un aliniament perpendicular pe linia coastei, pe care se va instala pe timpul observarii nivelului mira propriu-zisa. Pilotii sunt racordati la reperul postului prin nivelment geometric. Cota fiecarui pilot se considera partea sa superioara (cuiul din capul pilotului). Diferenta dintre cotele a doi piloti alaturati nu trebuie sa depaseasca 1 m. Se recomanda ca pilotii sa nu iasa deasupra fundului cu mai mult de 30 cm. Masuratorile de nivel se executa cu o mira lunga de 1 - 1,5 m, lata de 6 - 8 cm si groasa de 1,5 - 2 cm. Capatul inferior al mirei este prevazut cu o armatura metalica pentru a se aseza bine pe piloti.

Maregrafele sunt aparate care inregistreaza automat variatiile nivelului apei. Ele pot fi cu flotor si de presiune (de fund).

Maregraful cu flotor (fig.21) se compune, in principiu, din urmatoarele parti :

- tubul metalic (1) prevazut in partea inferioara cu orificii prin care circula apa (se monteaza in pozitie verticala pe peretii constructiilor hidrotehnice sau pe piloti) ;

- mecanismul de transmitere a oscilatiilor nivelului, alcatuit dintr-un flotor (2) si o contragreutate (5) aflate in balans prin intermediul scripetelui (4) si cablului (3) ;

mecanismul de inregistrare, format din cilindrul (6) (pe care este infasurata o diagrama) si o pernita (7), care prin intermediul scripetelui (8), al cablului nedeformabil (9) si al contragreutatii (10) preia miscarile scripetelui (4) ;

mecanismul de orologerie (11),care misca uniform cilindrul (6).

Fig. 21. Maregraf cu flotor.

Constructiile maregrafelor cu flotor se deosebesc intre ele dupa pozitia cilindrilor (orizontala sau verticala) si dupa felul cum este actionat cilindrul (prin sistemul de transmitere a oscilatiilor sau prin sistemul de orologerie). Mecanismul de orologerie poate asigura o durata de functionare de o zi, o saptamana sau o luna. Scara de inregistrare a variatiilor se stabileste in functie de amplitudinea oscilatiilor nivelului marii si poate fi cuprinsa intre 1 : 1 si 1 : 30. Modificarea scarii se realizeaza prin schimbarea raportului de transmisie dintre scripeti.

In unele cazuri, instalarea unui maregraf cu flotor necesita construirea unui put special care sa comunice cu marea. Dupa felul in care se realizeaza legatura intre put si mare deosebim doua feluri de puturi: cu tub orizontal si cu sifon. Indiferent de constructie, fundul putului trebuie sa se afle cu cel puttin1 m mai jos decat cel mai scazut nivel al apei, iar gura sa fie cu 1 m mai sus decat cel mai inalt nivel al marii.

Putul cu tub de legatura orizontal (fig.22) este indicat pentru coasta cu panta repede si cu ape adanci. Se compune din putul vertical propriu-zis (1) cu peretii captusiti cu zidarie sau beton si dintr-un tub de legatura (2) dispus orizontal. Deasupra putului se afla o cabina din lemn, metal sau zidarie pentru protectia aparatului.

Fig. 22. Put cu tub de legatura orizontal.

Putul cu sifon (fig.23) este indicat pentru coasta cu panta lina. Se compune din putul propriu-zis si o teava care face legatura cu marea. Un capat al tevii coboara in put, pana in apropierea fundului, iar celalalt capat iese in mare. In punctul superior de curbura a tevii se fixeaza un dispozitiv pentru evacuarea aerului din sifon.

Toate posturile hidrometrice dotate cu maregrafe cu flotor sunt prevazute si cu mire hidrometrice de control instalate pe peretii constructiilor hidrotehnice sau pe peretele putului.

Maregraful de presiune (de fund) se utilizeaza pentru masurarea variatiilor nivelului in sectoarele de sondaj aflate in afara razei de actiune a posturilor hidrometrice costiere. Functionarea acestui aparat se bazeaza pe inregistrarea variatiilor de presiune produse de variatiile de nivel.

Fig.23. Put cu sifon.

In zonele de larg variatiile nivelului marii se pot determina si cu ajutorul sondei ultrason cu inregistrator. Procedeul este simplus consta in masurarea continua a adancimii pe timp calm de catre o nava ancorata pe un fund neted.

e)       Reperele postului hidrometric

Orice post hidrometric este prevazut cu minimum doua repere : unul de baza si unul de control.

Reperul de baza serveste pentru stabilirea cotei absolute a pozitiei initiale a zeroului mirei si pentru verificarea cotei reperului de control.Ca repere de baza se folosesc reperele nivelmentului de stat aflate in raionul postului. Daca in zona de amplasare a postului hidrometric nu exista repere ale retelei de stat se instaleaza repere de perete (fig.24) sau de sol (adancime) (fig.25), care sa reziste cat mai mult timp.

Locul de amplasare a noilor repere trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

- sa se gaseasca deasupra celui mai inalt nivel posibil ;

- sa fie accesibile pentru legare de reteaua de nivelment ;

- terenul de amplasare sa fie alcatuit din roci dure si stabile (pentru reperele de sol) ;

- cladirile si constructiile sa nu sufere tasari (pentru reperele de perete).

Reperele de control servesc la verificarea stabilitatii pe verticala a instalatiei hidrometrice. Ele se amplaseaza mai sus decat cel mai inalt nivel al apei si la o asemenea distanta de post, incat cota zeroului mirei sa se determine printr-un numar minim de statii.Ca repere de lucru se folosesc marci metalice sau buloane incastrate in cladiri, constructii hidrotehnice si stanci, repere de sol din teava de metal, piloti si parti proeminente ale diferitelor constructii.

Racordarea reperelor la reteaua de nivelment se face astfel :

- cota reperului de baza (in functie de cota reperului de nivelment) se obtine printr-o drumuire dus si intors de nivelment geometric de precizie ;

- cota reperului de lucru se determina in functie de cota reperului de baza, printr-o drumuire dubla de ordinul IV.

Zeroul mirei sau reperele pilotilor se racordeaza la reperul de lucru prin drumuri duble de nivelment tehnic. Aceasta operatie se executa ori de cate ori apare vreo indoiala cu privire la stabilitatea instalatie.

f)        Executarea observatiilor

La toate posturile hidrometrice inaltimile nivelului se citesc fata de un plan orizontal numit plan de baza al instalatiei. La posturile cu mira si la maregrafe planul de bazacoincide cu planul gradatiei zero al mirei, la posturile hidrometrice pe piloti cu placi planul de baza al fiecarui fragment trece prin gradatia inferioara a placilor, iar la posturile cu piloti fara placi - prin capul pilotului respectiv.

Observatiile asupra nivelului se executa astfel :

- in marile fara maree si in marile cu maree cu amplitudine mai mica de 50 cm se fac 2-4 observatii pe zi, repartizate uniform in timpul unei zile (daca in timp de o ora nivelul variaza cu mai mult de 10 cm, observatiile se fac la fiecare ora) ;

- in marile cu maree cu amplitudine mai mare de 50 cm, citirile se fac la fiecare ora, iar in jurul momentelor de producere a mareelor inalte sau joase (cu 30 minute inainte si dupa momentul respectiv),la fiecare 10 minute.

Momentele de observare a nivelului marii se marcheaza cu precizie de 1-2 minute. Precizia de citire a nivelului este de 1 cm, iar cand aceasta conditie nu poate fi indeplinita, precizia poate fi de 2 cm. Cand marea este calma se face o singura citire, iar cand marea este agitata se fac 2-3 serii de observatii, fiecare serie constand in doua citiri (una in momentul cresterii maxime si alta in momentul scaderii minime), apoi se ia media lor.

La posturile hidrometrice cu maregraf nivelurile inregistrate ar trebui sa coincida ca valoare cu nivelurile observate la mira de control. Controlul inregistrarilor se face prin citirea simultana a nivelului la mira si pe maregrama (la inceputul si la sfarsitul inregistrarii).Momentele respective se marcheaza pe maregrama prin semne de control, sub care se noteaza ora si inaltimea nivelului citit la mira.

Daca in sectorul postului hidrometric nu exista statii meteorologice, la orele standard se executa si observatii asupra presiunii atmosferice, elementelor vantului si agitatiei marii.

Prelucrarea nivelurilor

a)      Reducerea nivelurilor la planul zero al graficului.

Nivelurile de citire la posturile hidrometrice sunt raportate la planul de baza (planul «0 ») al mirei. Pozitia acestui plan nu este fixa, suferind modificari cauzate de deplasarea pe verticala a ansamblului mira-postament.Ca urmare, in mersul curbei de variatie a nivelului vor aparea discontinuitati, care pot fi eliminate numai prin utilizarea unui plan de referinta fix numit planul « 0 » al graficului. Acest plan este situat, de regula, sub planul de baza al postului hidrometric sau poate coincide cu pozitia initiala a acestui plan (planul « 0 »al mirei sau al ultimului fragment de mira).

Ambele planuri - « 0 » mira si « 0 » grafic - sunt cotate fata de reperul de baza. Diferenta dintre cota planului «0 » al mirei (pilotului) la un moment dat (Z_0m) si cota planului « 0 » al graficului (Z_0g) reprezinta corectia (DZ₀) pentru reducerea nivelurilor instantanee la planul de referinta :

DZ₀ = Z_0m - Z_0g .

Valoarea corectiei DZ₀ se determina periodic pe baza masuratorilor nivelmetrice.

b)      Prelucrarea nivelurilor instantanee

In practica se cunosc doua cazuri de prelucrare a nivelurilor instantanee:

- prelucrarea nivelurilor masurate cu mira hidrometrica ;

- prelucrarea nivelurilor masurate cu maregraful ;  

In primul caz, prelucrarea consta in reducerea nivelurilor instantanee la planul "0" al graficului, aplicand formula:

Z = Z_m + DZ₀ ,

unde : Z - nivelul instantaneu redus la zeroul graficului;

Z_m - nivelul instantaneu citit la mira;

DZ₀ - corectia pentru reducerea nivelurilor la planul "0" al graficului.

In al doilea caz, prelucrarea nivelurilor consta in corectarea citirilor inaltimii si a momentelor de citire. Corectia in inaltime DZ (fig. 26) este egala cu suma algebrica dintre corectia pentru reducerea nivelurilor la planul "0" grafic si corectia pentru punerea de acord a citirilor maregraf-mira control (DZ_c):

DZ = DZ₀ + DZ_c ,

Corectia DZ_c este data de relatia :

DZ_c = Z_m -Z_f ,

in care Z_m si Z_f sunt indicatiile mirei, respectiv maregrafuluiin momentul controlului.

Fig. 26. Calculul nivelurilor instantanee la maregraf

Daca se constata ca DZ_c variaza in functie de inaltimea nivelului se vor executa observatii de control orare si pe baza acestora se va intocmi un grafic de corectii, raportand pe ordonata valorile DZ_c si pe abscisa orele.

Inaltimea nivelului instantaneu fata de zeroul graficului va fi :

Z = Z_f + DZ.

Corectia de timp se determina astfel :

- pe baza notarilor de control de pe maregrama se calculeaza timpul in care sistemul de orologerie al maregrafului a luat-o inainte sau a ramas in urma (DT = A-0), unde :

A - ora indicata de ceasul de control ;

0 - ora citita pe maregrama ; semnul minus arata ca ora maregrafului este inainte, iar semnul plus, ca ora este in urma) ;

- cunoscand durata unei inregistrari complete in ore (N), se calculeaza marja orara a maregrafului (K = DT /N) ;

- corectia de timp pentru fiecare ora este data de relatia: Dt = nK (n fiind timpul in ore intre ora oficiala pentru care se face citirea nivelului si momentul inceperii inregistrarii) ;

- adunand algebric cu semn schimbat corectia Dt cu ora n pentru care a fost calculata, se obtine momentul de pe maregrama care corespunde orei oficiale.

c)       Calculul nivelurilor medii

In marile fara maree nivelul mediu zilnic se calculeaza pentru 2-4 observatii executate la ore fixe, iar in marile cu maree, pentru cele 24 de observatii orare (media aritmetica).

La posturile hidrometrice cu mira se folosesc observatiile executate la orele standard din ziua respectiva. Daca in timpul unei zile s-au executat mai multe masuratori de niveluri la intervale de timp variabile, media zilnica se va calcula prin metoda grafo-analitica. Prin interpolare se construieste curba de variatie a nivelului, folosind toate observatiile din ziua respectiva si dupa aceea se extrag din grafic nivelurile orare, urmand sa se faca media lor aritmetica.

La posturile hidrometrice cu maregraf se utilizeaza, de regula, indiferent de caracterul oscilatiilor marii, toate nivelurile instantanee orare extrase din maregrama. Observatiile eronate se corecteaza prin interpolare. In acest scop, pe baza datelor existente, se construieste curba de variatie zilnica a nivelului, reprezentand pe abscisa orele si pe ordonata inaltimile nivelului. Apoi, trasand prin interpolare curba de variatie, se elimina erorile de citire si variatiile accidentale.

Nivelul mediu lunar se calculeaza ca medie aritmetica a nivelurilor medii zilnice. Mediile zilnice lipsa din timpul unei luni se completeaza prin metoda corelatiei. Valorile maxime si minime lunare se extrag din toate nivelurile instantanee din timpul lunii respective.

Nivelurile medii anuale si multianuale se deduc in mod analog nivelului mediu anual.

Cu ajutorul datelor obtinute se intocmesc diferite grafice de variatie a nivelului apei.