Formele extremitatilor navelor

Formele extremitatilor navelor

Partea emersa a navelor moderne are la baza formele Maier prezentate in fig.11.5, caracterizate prin etrave evazate care pastreaza constant unghiul de intrare corespunzator liniei de plutire, pe o zona mai mare aflata in vecinatatea pescajului de plina incarcare. Aceasta caracteristica este avantajoasa pentru amortizarea oscilatiilor de tangaj, datorita cresterii rapide a impingerii in extremitatea prova.

O alta caracteristica a formelor Maier este aceea ca se pastreaza inclinarea etravei atat deasupra, cat si sub linia de plutire.

Pentru micsorarea rezistentei la inaintare se utilizeaza solutia formei cu bulb a extremitatii prova a navei. Prelungirea volumului imers spre prova conduce la deplasarea crestei valului propriu la prova si in consecinta la modificarea domeniului de viteze la care se asteapta o interferenta nefavorabila a valurilor. Bulbul prova este avantajos din punctul de vedere al rezistentei la inaintare daca valoarea raportului dintre aria sectiunii transversale a bulbului A_BT si aria sectiunii maestre A_M este cuprinsa in domeniul hasurat din fig.11.6, propus de Saunders. Pe abscisa este reprezentat numarul Froude. La faza de proiect tehnic este necesara optimizarea formei extremitatii prova si implicit a bulbului, utilizand programe specializate CFD.

De asemenea, literatura de specialitate [7] indica o relatie de calcul pentru aria sectiunii transversale maxime a bulbului, care se poate utiliza in faza preliminara:

. (11.14)

În fig.8.6 au fost reprezentate doua tipuri clasice ale extremitatii pupa: pupa de crucisator si pupa taiata. Pupa de crucisator determina o micsorare a rezistentei la inaintare cu circa 6 . 10%, datorita liniilor de apa mai lungi si mai fine.

Lungimea boltei pupa deasupra liniei de plutire este cuprinsa intre 2 . 3.5% din lungimea intre perpendiculare.

La navele cu o singura elice, pupa de crucisator se coboara tinand cont de diametrul elicei. Randamentul elicei creste odata cu marirea diametrului elicei, care nu trebuie sa depaseasca o valoare maxima de circa 0,7 din pescajul de plina incarcare.

Forma etamboului elicei se adopta in concordanta cu amplasarea optima a ansamblului elice-carma. Societatile de clasificare au prevazute reguli precise privind amplasarea ansamblului elice-carma in pupa navei, care trebuiesc avute in vedere la faza de proiect tehnic.

La navele cu doua sau mai multe linii de axe se are in vedere si amplasarea cavaletilor, sau a pantalonilor.

Forma si dimensiunile pupei, deasupra liniei de plutire, se stabilesc din considerente estetice si tehnologice, tinand cont de suprafata necesara a puntii.