Instalatii portuare specifice manipularii marfurilor solide in vrac

INSTALATII PORTUARE SPECIFICE MANIPULARII MARFURILOR SOLIDE IN VRAC

Marfa vrac este marfa neambalata care se incarca/descarca in mod fluid formind un taluz natural. Marfa vrac in unitati mici se numeste neovrac sau semivrac si in aceasta categorie intra: cherestea scanduri, floarea soarelui, lingouri de fonta etc.

Marfa vrac se imparte in vrac principal(minereu de Fe, cereale, carbune, bauxita, fosfat) si vrac secundar(zahar, sare, sulf).

Terminalul de marfuri vrac uscat are anumite caracteristici particulare, si anume:

adancimea apei trebuie sa fie de 15m sau mai mare de 15m datorita navelor gigantice;

amplasarea terminalului trebuie sa se situeze mai departe de port si de oras datorita prafului poluant la deversare;

infrastructura - datorita adancimilor mari cheurile trebuiesc fundate la adancimi mari ceea ce implica investitii foarte mari;

utilaje speciale cu transport continuu pentru obtinerea de productivitati mari;

depozite mari si foarte mari care sa poata prelua cantitatile enorme ale navelor gigantice si utilaje de depozitare si preluare din depozit;

mana de lucru specializata - este necesar un numar mic de muncitori datorita mecanizarii complete a operatiunilor vrac uscate.

1. Sisteme de manipulare

La incarcarea navelor sistemele de incarcare a navelor sunt simple fata de cele de descarcare. Ele cuprind un elevator sau transportator de alimentare, un jgheab de incarcare prin deversare gravitational.

Alte instalatii de incarcare sunt echipate cu transportatoare cu racleti, descensoare helicoidale pentru a evita deteriorarea materialelor fiabile si poluarea atmosferei inconjuratoare sau pot avea tuburi telescopice pana in fundul navei echipate cu jgheaburi catre murazi sau dispozitive de aruncat marfa prin benzi centrifugale pana la murada repartizind uniform marfa in hambare.

Utilajele de incarcare pot incarca hambarele in secvente pe straturi pentru a evita eforturile din structura navei, bratul se ridica deasupra suprastructurii navei pentru a nu lovi atunci cand instalatia se muta de la un hambar la altul.

În aceste cazuri de mutare este necesara oprirea benzii transportatoare pentru ca marfa sa nu se verse astfel instalatia poate dirija marfa spre un buncar de asteptare situat in amonte de dispozitivul de incarcare de unde marfa va fi pusa din nou in flux atunci cand instalatia este pusa in functiune.

Transportorul cu banda a utilajului de incarcare va trebui sa aiba o viteza superioara fata de transportatorul de alimentatie pentru a absorbi surplusul de marfa la ambarcare.

Utilajele de incarcare sunt fabricate intr-o gama foarte larga: de la incarcatorul cu banda si dispozitiv de aruncat si rujat marfa in hambar la incarcatorul liniar sau radial, exista utilaje combinate dintre cele mai diverse.

La descarcarea navei, exista patru sisteme de descarcare a vracului uscat:

1.1. Sistemul cu graifer

Este cel mai utilizat deoarece necesita investitii mai mici decat toate celelalte sisteme. Graiferul nu s-a schimbat in aproximativ 50 ani, s-au facut doar imbunatatiri care sa ajute graiferul sa se infiga mai bine in marfa punindu-se un motor electric vibrator, pentru inchiderea si deschiderea mai usoara a falcilor s-au construit graifere sistem foarfec cu contragreutati. O alta imbunatatire s-a adus la baza de atac a graiferului, s-a etansat cu un material atat dur cat si putin elastic care se imbuca in coada de randunica una cu cealalta.

Cadenta de manipulare pe care graiferul o poate atinge este determinata de numarul de cicluri pe care il are pe ora si de sarcina utila medie din graifer. Durata fiecarui ciclu este functie de viteza de ridicare si de accelerare a graiferului, viteza de translatie si accelerare a caruciorului care poarta graiferul pe verticala si orizontala ce o parcurge graiferul de la marfa la buncar si de tipul de inchidere a graiferului.

Pentru o capacitate de ridicare data cel mai bun mijloc de crestere a productivitatii este de a creste raportul dintre sarcina utila si greutatea graiferului gol.

Exista trei tipuri de utilaje cu graifer:

Pod descarcator rulant cu pisica si brat rabatabil

Macara turnanta de cheu-este utilaj folosit mai des la nave mici si mijlocii, acestea preia marfa din hambar si o varsa intr-un buncar montat chiar pe portal. Buncarul alimenteaza un transportator cu banda pe cheu sau incarca printr-un tronson de banda de deversare camioane sau vagoane chiar pe cheu. Aceasta macara poate atinge a cadenta nominala de descarcare de 500-700t/h. Daca se utilizeaza o macara clasica cu graifer si un buncar separat de macara, montat pe aceeasi sina ca si macaraua de cheu rotirea se face la 90º iar cadenta nominala scade la circa 250t/h.

Macaraua mobila rotitoare la cheu-debitul acesteia este comparabil cu cel al macaralei turnante de cheu cu buncar separat.

Un alt tip de utilaj care poate folosi graifer este macaraua plutitoare de capacitate medie, sarcina maxima a acestui utilaj este de 16t. În figura de mai jos este prezentata o astfel de macara.

Sistemul pneumatic pentru manipularea marfurilor

Sistemul pneumatic se foloseste pentru cereale, ciment, carbune etc. exista trei tipuri de manipulare pneumatica:

sistemul prin generarea vidului si aspiratie;

sistemul prin generarea presiunii si refulare;

sistem care combina cele doua sisteme anterioare in unul singur.

Sistemul prin refulare creeaza probleme de poluare a atmosferei.

Sistemul prin generarea vidului este o constructie simpla si nu are pierdere de marfa in timpul manipularii dar consuma multa energie fata de celelalte sisteme.

Exista instalatii de cheu pe calea de rulare care au la baza portal, turnul de sustinere a tubulaturii si masinile propriu-zise de vid si presiune.

Instalatii mobile pe pneuri au productivitati de 20-40 t/h si se utilizeaza mai mult la cereale, acestea nu suporta viteze mari deoarece se pot sfarama boabele.

Instalatiile de cheu au productivitati de 200-300 t/h, se utilizeaza la orice fel de vrac uscat sub forma de praf care poate fi transportat in suspensie cu aer. Exista si versiunea plutitoare a acestor utilaje cu aceleasi caracteristici ca cele de cheu.

În figurile urmatoare sunt prezentate schemele de functionare a unor incarcatoare pneumatice de cereale precum si combinatii intre instalatiile pneumatice la incarcare si descarcare.

2.Transbordul cerealelor intre nava si barja.

1.Transferul cerealelor de la nava la statia de insacuire.

Combinatie intre echipamente bazate pe vid si cele bazate pe presiune.

Echipamente mobile pentru manipularea pneumatica a cerealelor

2.Descarcarea cerealelor prin aspiratie.Transbordul prin aspiratie intr-o barja

1.Transferul cerealelor din nava la un buncar care incarca camioane sau vagoane CF

Echipamente cu generare de vid

Manipularea verticala a marfurilor solide in vrac. Transportul vertical

Utilajul de descarcare transporta marfurile pe verticala cu ajutorul unui lant special, productivitatea obtinuta este in jur de 150 t/h. Lantul transportatorului de o forma speciala circula intr-o teaca antrenind in acest spatiu ingust materialul de manipulat.

Instalatia este utilizata atat pentru ridicarea marfii din hambar si deversarea ei peste copastia navei pe benzi rulante la cheu. La capatul inferior al instalatiei are un rotor cu cupe numit si freza pentru a alimenta teaca prin care trece lantul.

În aceste sisteme se mai incadreaza si elevatorul cu snec construit dintr-o teaca tubulara in interiorul careia se invarte snecul cu pale pline care antreneaza marfa de la capatul de jos spre cel de sus. Acesta lucreaza atat pe verticala cat si in diferite unghiuri sau chiar pe orizontala. Poate obtine productivitati pana la 600 t/h.

Sistemul cu elevator cu cupe

Se poate recurge la elevatorul cu cupe pentru a obtine productivitati de la 1000 la 5000 t/h costul per tona al manipularii cu aceste utilaje este mai ridicat decat la sistemele cu graifer in schimb productivitatea de 5000 t/h face ca alegerea elevatorului sa castige competenta.

Sistemul este utilizat la mai multe modele de instalatii pentru descarcare, unele au lant cu cupe prin interiorul bratului si freza la capat din hambar altele au lant cu cupe in afara bratului atarnind cu o burta ce trece prin marfa ca sa umple cupele.

În figura urmatoare este shema unui utilaj mobil pentru descarcarea marfurilor in vrac.

Transferul orizontal al marfurilor solide in vrac.Transportoare cu banda.Poduri transbordoare

Transportul orizontal

Transportul orizontal este cel mai cunoscut sistem, si va ramane in continuare elementul de legatura intre doua puncte de manipulare. Se pot enumera urmatoarele sisteme:

Transportul cu banda este utilizat chiar si la cele mai sofisticate instalatii de incarcare/descarcare sau stocare-preluare din depozite. Acest utilaj ca lungime poate fi nelimitat, dar daca depaseste 10 km mai economic devine transportul pe roti (auto, CF). Benzile transportoare sunt utilizate si ca parti de instalatii in instalatiile complexe.

Transportatoarele cu banda au urmatoarele avantaje:

constructie foarte simpla;

fiabilitate si intretinere economica;

randament bun pentru consum mic de energie;

descarcare totala a produsului manipulat;

adaptabilitate mare;

produsul este primul direct pe banda si translat cu un minim de frecare sau de zgomot;

banda nu are articulatii sau proeminente susceptibile de a se uza sau sparge si nu exista posibilitatea de frictiune intre banda si marfa decat eventual la punctele de transfer.

Cum transportorul nu trebuie sa aiba pante prea inclinate el se executa pe estacade aeriene la joasa inaltime care egalizeaza suprafata neregulata a trenului.

Transportatoarele cu banda pot fi drepte sau in semicerc. Cele drepte se utilizeaza la marfa generala in colete iar pentru pante mici au racleti; transportatoarele in semicerc se utilizeaza la marfa in vrac, benzile pot fi din cauciuc intarite cu plasa metalica sau din panza speciala cu insertii metalice.

Transportatorul nu creaza praf decat numai in punctele de deversare unde se pot lua masuri specifice. Acesta nu sfarama marfa, se poate utiliza sub orice unghi si la orice marfa vrac cu o anumita fluiditate. Cele mai des manipulate sunt cerealele la care cadenta este de circa 500t/h.

Transportatorul cu surub lucreaza la orice unghi deoarece surubul impinge marfa in orice panta. Teaca este un tub sau un ulug sub forma de U. Debitul unui astfel de transportator este de maxim 500t/h dar consuma mai multa energie decat alte tipuri de transportatore.

Transportatorul pneumatic pompeaza marfa sub forma de praf si poate fi utilizat la marfuri purverulente care au o mare fluiditate in aer, cu acestea se poate obtine o cadenta de 200t/h la distante de pana la 1200m.

Transportatoare care folosesc gravitatia si fluidizarea si care sunt utilizate pentru marfuri pulverulente. Acest utilaj se bazeaza pe principiul pulverizarii marfurilor intr-o masa de aer prin introducerea unui jet de aer de jos in sus, marfa pulverulenta intra in suspensie apoi acest amestec este pompat la distanta cu turbosuflante unde printr-un dispozitiv de separare a aerului de suspensie marfa este varsata in depozit.

Transportatoarele cu cablu si cupe pot obtine o productivitate de 500t/h. Cele mai noi si moderne transportatoare sunt cele cu banda modelate sub forma de tub si nu in segment de cerc. La aceste transportatoare marfa nu mai emana praf si intemperiile nu influenteaza operarea marfurilor.

Podurile de transbordare sunt instalatii portuare complexe, cu raza mare de actiune. Ele deservesc danele mineraliere, danele specializate in operarea produselor metalurgice si terminalele de containere. În figura de mai jos intalnim un astfel de pod de transbordare.

1-portal, 2-grinda principala, 3-consola rabatabila, 4-pilonul, 5-caruciorul de sarcina, 6-balansina, 7-cabina mecanismelor, 8-buncar.

Din punct de vedere constructiv podurile de transbordare se pot clasifica astfel:

- poduri de tarnsbordare cu cabine de comanda actionate separat de caruciorul de sarcina;

- poduri de transbordare cu cabina de comanda amplasata pe caruciorul de sarcina.

Un pod de transbordare are urmatoarele componente:

Partea metalica a podului de transbordare cuprinde:

Portalurile este structura de baza a instalatiei deoarece pe acestea se sprijina tot ansamblul podului de transbordare. Picioarele portalurilor se termina la partea inferioara cu cate doua grupe de boghiuri prin intermediul carora se realizeaza translatia podului pe sinele de rulare, de-a lungul frontului de acostare

Grinda principala este elementul de legatura intre cele doua portaluri, de-a lungul acestei grinzi se deplaseaza caruciorul de sarcina pe inelele de rulare montate pe grinda. Ginda se poate prelungi deasupra bazinului printr-o consola rabatabila care faciliteaza acostarea navelor la dana. Pentru a manevra consola de la pozitia orizontala la pozitia verticala si invers in prelungirea portalului dispre bazin este amplasat un pilon, la acesta se articuleaza balansina prin intermediul careia se realizeaza bascularea consolei dinspre bazin.

Cabina mecanismelor contine mecanisme de actionare a elementelor mobile ale instalatiei precum si aparatura electrica aferenta circuitelor de comanda.

Buncarul este amplasat intre cele doua portaluri si are forma unui trunchi de piramida patrata cu baza mica in jos. Buncarul contribuie la reglarea fluxului de operare datorita functiilor sale de preluare, depozitare temporara si distribuirea marfurilor operate.

Instalatia de actioanare se compune la randul ei din:

Mecanismul de translatie a podului de transbordare realizeaza deplasarea acestuia pe sine de-a lungul frontului de acostare. Actionarea trenului de rulare se realizeaza din cabinade comanda si este actionat de electromotoare. Alimentarea instalatiei se face de asemenea printr-un cablu infasurat pe un tambur montat pe portalul dinspre uscat.

Mecanismul de translatie a cabinei de comanda si a caruciorului de sarcina realizeaza deplasarea acestora de-a lungul grinzi principale, pe toata lungimea cursei active. Actionarea mecanismului se face din cabina de comanda

Mecanismul de ridicare a sarcinii realizeaza deplasarea pe verticala a acesteia cat si actionarea dispozitivelor de lucru.

Mecanismul de basculare a consolei faciliteza acostarea navelor in dana si deplasarea in siguranta a podului de transbordare de-a lungul frontului de acostare. Actionarea acestui mecanism se face din cabina de comanda.

Dispozitivele de siguranta asigura functionarea normala a instalatiei si reduc la minim riscurile de avariere pe timpul operatiunilor. Principalele dispozitive de siguranta ale podurilor de transbordare sunt: limitatoare de final de cursa, limitatoare de suprasarcina si limitatoare de vant.

Dispozitivele de lucru pentru podurile de transbordare sunt: carligul, graiferul si sprederul, functie de specializarea danei.

Principalele caracteristici tehnice de exploatare ale podurilor de transbordare sunt:

- capacitatea de ridicare in siguranta;

- raza maxima de actiune;

- inaltimea de ridicare deasupra sinei de rulare;

- ecartamentul;

- viteza de manevrare verticala a sarcinii;

- viteza de translatie a caruciorului de sarcina;

- viteza de translatie a podului.

Instalatii de stocare si preluare in/din depozitele de marfuri in vrac

Acest tip de utilaj poate depasi debitul de 6000t/h iar limita este influentata de instalatia de alimentare a utilajului de stocare. Generic utilajul se numeste STOKER.

Utilajul de preluare din stoc RECLAIMER este construit similar cu cel anterior dar fara carucior de deversare in schimb are la capatul bratului un rotor cu cupe numit freza pentru alimentarea benzii ce trece prin brat. Marfa preluata este deversata pe benzi transportatoare fie pentru a se incarca mijloacele terestre de transport fie mijloacele navale de transport (barje, slepuri) fie transferul in alt stoc.

Mai modern cele doua utilaje s-au reunit in unul singur care fie depune marfa in stoc fie o preia pentru transfer in alta parte. Acest utilaj se numeste Socker/Reclaimer si are avantaje mari precum: ocupa un singur loc in depozit in loc de doua cand sunt separate iar costurile sunt sensibil mai scazute la investitia initiala. Aceste utilaje sunt montate pe sine, ele fiind foarte grele.

Un alt utilaj mixt pentru stocare si preluare este construit ca un pod cu portal ce acopera toata hala. Stocarea se face prin benzi pe un carucior care se plimba de-a lungul halei deversand marfa in toate punctele iar preluarea se face prin doua elevatoare cu cupa mobile care pot alimenta transportorul cu banda care are sens dublu. Randamentul utilajului este in jur de 500t/h.

Deoarece costurile de intretinere sunt mari avand numeroase elemente din otel acest utilaj a fost inlocuit cu altele.

Pentru spatii acoperite sunt instalatii subterane pentru preluarea marfii cu mai multe benzi alimentate pe toata lungimea halei prin gravitati, iar pentru stocare o banda centrala care trece de-a lungul coamei acoperisului si printr-un carucior de deversare depune marfa in halta care ia forma taluzului natural al marfii.

Stocajul

Deoarece spatiul din port este intotdeauna delimitat iar costurile terenului sunt mari suprafata depozitului trebuie sa fie astfel organizata incat sa preia o cantitate cat mai mare pe o suprafata cat mai mica.

Volumul marfurilor ce pot fi depozitate pe o suprafata data depinde nu numai de rezistenta solului si de caracteristicile produsului dar si de forta de ridicare si inaltimea utilajului de depunere in stoc si a utilajului de scoatere a marfurilor din stoc.

Utilajele si sistemul de transport dintr-un depozit trebuie sa poata functiona independente unele de altele pentru a nu provoca asteptari sau blocari.

Forma cea mai obisnuita de depozitare a vracului este dispunerea in forma de brazde sau halda unde produsul formeaza o stiva lunga iar inaltimea este determinata de inaltimea de descarcare si de unghiul de taluz al produsului.

Se mai fac halde in forma de inel unde utilajul se afla in mijlocul inelului. Depozitul poate fi acoperit sau descoperit functie de conditiile impuse de marfa.

În figura urmatoare este prezentat un utilaj tipic pentru depunere si preluare din stoc.

5. Tehnologii de manipulare a marfurilor in vrac

Descarcarea de la nava la vagon cu macara cu graifer - Schema tehnologica

Descarcarea de la nava la vagon cu macara cu graifer - Schema tehnologica

Descarcarea minereului din nava cu pod Ceretti si benzi la teren - Schema tehnologica

Scheme de de incarcare-descarcare cu diferite utilaje in terminalul de mafuri vrac solid

A. Incarcare nava de la siloz

C. Descarcarea de la nava la cheu cu turbosuflanta

D. Descarcarea de la nava la slep ancorat in bordul navei

Marfuri de masa in vrac(minereu)

	A. Descarcarea nava vagon cu macaraua de cheu cu bena		B. Descarcarea nava vagon cu macaraua de cheu cu graifer

6. Instalatii de incarcare folosite in diferite porturi ale lumii

Dinamica pietei poate face ca un import necesar sa devine un export profitabil,sau ca un produs finit exportat sa aiba nevoie de materii prime importate intr-un timp foarte scurt.

Un bun exmplu este industria de soia in Brazilia,unde fabricile de extractie a uleiului de soia situate in apropierea terminalelor portuare primesc seminte de soia din productia locala cu ajutorul camioanelor sau a trenurilor de marfa,iar dupa extractia uleiului il incarca pe nave pentru export.Uneori insa,din cauza situatie pietei,semintele de soia importate din alte tari pot fi mai ieftine decat produsele locale.In acest caz este necesara o instalatie portuara capabila atat sa descarce navele cat si sa le incarce.

Din nou,in industria morilor de faina din Indonezia,faina importata este descarcata iar produsele finite sunt incarcate pentru export.Pentru a indeplini aceste cerinte fluctuante este essential ca echipamentele de incarcare pentru nave sa fie adaptabile si flexibile.

Pot fi utilizate diverse solutii pentru incarcarea navelor,alegerea dictate de factori economici,cum ar fi cantitatea anuala ce trebuie incarcata,sau daca proprietarul danei va instala echipamente fixe sau va furniza echipamente portabile pentru contractile temporare de manipulare.

Instalatie temporara pentru export incarcand o nava

6.1. Solutii particulare pentru incarcarea si descarcarea navelor

1. Instalatie pentru export temporara folosita in Rusia.Terminalul pentru import este acum obligat sa exporte produse din cauza cresterii productiei interne si a avantajelor comertului de export.Terminalele nu sunt echipate pentru a exporta produse si operatorii pot folosi doar temporar echipamentele portabile.

Transportoarele pneumatice mobile de tip GSD descarca vagoanele trenurilor de marfa si incarca marfa in magaziile navei.In acest caz,unitatile mobile sunt montate pe structurile existente ale unei macarale vechi.Aceste echipamente mobile de descarcat pot fi alimentate de motoare Diesel sau de motoare electrice daca curentul electric este disponibil.Capacitatea medie pe unitate este de aproximativ 120 de tone metrice pe ora(mt/h),limitat de timpul de curatare a vagoanelor.Miscarile macaralelor ajung cu usurinta la trapele vagoanelor iar conducta de incarcare poate fi mutata pentru a fi folosita si pentru rujarea marfii pentru o mai buna incarcare a navei.

2. Instalatie combinata de incarcare-descarcare din Austria.Masinile combinate sunt foarte utile si pot si aranjate in mai multe moduri similar celui prezentat.Pentru descarcarea si incarcarea unei mori de alimentare o instalatie de descarcare stationara cu o duza de sapat impreuna cu o gura de incarcare este o solutie excelenta in toate privintele.Dispozitivul de sapat ar trebui sa fie indeajuns de puternic nu numai pentru a patrunde marfa ci si pentru a o impinge prin duza.Acest lucru permite o tranzitare continua a marfii nu numai pentru a face gauri in marfa compacta.

Capacitatea in acest caz este de 150 m³ determinata de sistemul transportor existent la moara.Sistemul de incarcare are aceeasi capacitate ca si sistemul de descarcare si consta intr-o rotire,ridicare-coborare si miscare telescopica.Ambele sisteme sunt controlate din aceeasi cabina de control.

Instalatie combinata fixa de incarcare descarcare

Terminal specializat de export din Romania.Un terminal depinde de spatiul disponibil ce poate fi folosit iar o solutie pentru suprafetele mai mici este prezentata aici.Un echipament de incarcare de 800 mt/h ajustabil cu miscari complete pentru a acoperi complet gurile de magazie ale navei,are pozitii definite pentru a opera de-a lungul cheului.Transportorul de incarcare nu este la un capat dar incarca doua transportoare pe cheu.Timpul necesar pentru conectarea la fiecare punct este compensat de timpul mai lung de incarcare folosind miscari de rotire pentru a ajunge in toate partile gurii de magazie.Transportorul de pe cheu este in pozitia inferioara iar materialul ajunge la inaltimea macaralei cu ajutorul unui lift.

Instalatie de incarcare cu brat rotativ

4. Terminal specializat de export din Brazilia.Acesta este un terminal cu volum mare pentru faina de soia cu spatiu disponibil pentru a utiliza o masina transportoare pentru a alimenta incontinuu instalatia de incarcare. Un echipament de incarcare de 1500 mt/h pentru navele Panamax are o centura de incarcare telescopica pentru a ajunge in toate pozitiile gurii de magazine.Acest tip de echipament de incarcare este mai ieftin datorita proiectarii sale dar necesita o lungime suplimentara a cheului pentru lungimea masinii transportoare.Combinatia dintre transport si miscarea telescopica a macaralei de incarcare aduce marfa in toate partile magaziei.Un cot rotativ atasat la conducta telescopica de incarcare ajuta la umplerea colturilor magaziei.

Instalatie de incarcare de 1500 mt/h cu centura telescopica

5. Terminal specializat de export din Brazilia pentru navele mari.De asemenea un terminal cu volum mare pentru faina de soia cu spatiu disponibil pentru a utiliza o masina transportoare pentru a alimenta incontinuu instalatia de incarcare.Aceasta instalatie are 2000 mt/h si este capabila sa incarce nave post Panamax de pana la 125.000 tdw.

Instalatie de incarcare de 2000 mt/h

6.Instalatii de incarcare fixe in Germania.Doua exemple de instalatii mici de incarcare la morile de alimentare.

Instalatie mica de incarcare fixa

7.Instalatie combinata de incarcare-descarcare mobila in Trinidad.Aceasta masina este echipata cu sisteme pentru protectia mediului in vederea evitarii poluarii.Sistemul de descarcare pneumatic are un filtru,cu filtre de desprafuire la punctele de tranzitare a marfii pentru operatiunile de descarcare.Un sistem de suprimare a prafului la gura de incarcare cu o coloana proprie de regulare a marfii previne miscarea prafului din cauza aerului.Doi indicatori de nivel intr-o conexiune logica cu o supapa lambou face ca marfa sa curga incet si constant fara a se misca in aer.Transportul,rotirea si miscarea telescopic a cotului acopera intreaga suprafata a magaziei.Dar in timp ce este folosit sistemul de suprimare a prafului,echilibrarea navei trebuie monitorizata atent pentru ca marfa nu poate fi aruncata pentru a umple colturile magaziei.

Instalatie medie fixa de incarcare

8. Instalatie combinata de incarcare-descarcare in Indonezia.Aceasta instalatie ofera descarcarea si incarcarea in acelasi echipament.Este ilustrat echipamentul utilizat la moara de faina Bogasari din Indonezia.Complexul de mori are capacitatea de a procesa 10.000 de tone de grau zilnic.Sistemul de descarcare livreaza grau complexului iar sistemul de descarcare exporta produsul finit.

Turnul de descarcare are macarale de descarcare avand o capacitate de 500 mt/h fiecare.Turnul este echipat cu o macara de 7t x 20m folosita pentru marfa generala,pozitionarea incarcatoarelor frontale in magazine si intretinere.Sistemul de incarcare de 400 mt/h are un lift pentru a aduce marfa de la masina transportoare de la centura cheului la inaltimea macaralei.Miscarile telescopic orizontale si vertical ale macaralei de incarcare,impreuna cu abilitatea de transport acopera intreaga suprafata a magaziei.O lingura rotitoare este la partea inferioara a cotului telescopic vertical pentru o mai buna rujare a marfii in magaziile navei.

Instalatie turn combinata de incarcare-descarcare

Combiport mobil