MANAGEMENT PORTUAR

MANAGEMENT PORTUAR

Scopul acestui curs este sa realizeze o prezentare generala a elementelor principale ale porturilor, fie ele maritime sau fluviale, acoperind principiile de administrare, management, exploatare comerciala si operare.

Porturile sunt probabil, cea mai veche forma de infrastructura de transport existenta in istorie si care, mai important, joaca inca un rol vital in dezvoltarea economica si sociala a oraselor, zonelor sau regiunilor pe care le deservesc.

De asemeni, imaginea generala formata dupa parcurgerea acestui curs ar trebui sa ne poata inarma cu suficiente arme pentru observarea deficientelor sau punctelor tari ale propriei industrii portuare, ajutindu-ne la pozitionarea porturilor din Romania in peisajul industriei portuare moderne.

Daca este o trasatura caracteristica industriei maritime si portuare aceea este schimbarea.

Vorbim de o industrie capabila sa cladeasca mari averi, mari companii, mari esecuri sau falimente rasunatoare.

Traim o perioada in care schimbarea ne caracterizeza parca mai mult decit altadata, progresul tehnologic si informational fiind principala cauza a vitezei secolului XXI.

Profesionistii din acest domeniu trebuie sa fie capabili nu numai sa se adapteze la schimbare, dar sa si anticipeze modul de evolutie a acestei sinuoase industrii in care activeaza.

Cea mai importanta fateta a managementului modern este managementul schimbarii, afirmatie exponential adevarata cind discutam de industria maritima si portuara.

Analiza performantelor anterioare este baza oricarei previziuni de viitor, in consecinta, modul in care vom fi in stare sa alegem optima cale spre performanta depinde de concluziile trase de pe urma parcursului managerial anterior.

TRANSPORTUL MODERN SI LUMEA PE CARE A CREEAT-O

Data de 26 aprilie 1956 ar trebui sa figureze ca fiind de referinta in calendarul oricarei persoane preocupate de transport, indiferent de modul in care se desfasoara: rutier, maritim, feroviar sau aerian.

A fost data la care, un tanc petrolier pensionat pentru activitatea pentru care a fost construit, modificat pentru a transporta o marfa total noua pentru intreaga lume, a acostat in portul Newark, New Jersey. In cinci zile, nava Ideal X a incarcat 58 de remorci de aluminiu si a procedat spre Houston/Texas unde asteptau 58 de camioane, gata sa preia inedita marfa.

Astazi, dupa mai mult de 5 decenii, este greu sa realizam cit de categoric viata ne-a fost schimbata de acest mijloc de transport care este cunoscut in fel si chip, oficial si politicos - container si, oarecum peiorativ - cutie.

Importanta containerului nu sta in analiza obiectului in sine, care este o constructie metalica sudata sau nituita, cu paiol intarit, citeodata de lemn, de dimensiuni standardizate si cu 2 usi la unul din capete.

Containerul prezinta exact atita romantism cit o cutie de conserve. Valoarea acestui obiect consta in modul in care este folosit. El reprezinta miezul unui sistem din ce in ce mai automatizat si informatizat care misca volume enorme de marfuri de oriunde pina oriunde in cel mai simplu si ieftin mod posibil.

Containerul a facut shippingul ieftin si prin aceasta a schimbat fata economiei mondiale. Comunitatile consistente de docheri din tata-n fiu care, prost platiti, isi cistigau existenta incarcind si descarcind vapoare au disparut.

Orase - porturi, altadata pivoti ai comertului maritim, cum ar fi New York sau Liverpool, si-au vazut zonele portuare decazind cu o viteza de neimaginat, acestea nefiind propice transportului containerizat, iar manufacturierii, care altadata indurau cu stoicism preturi imense pentru a fi aproape de porturi, n-au mai putut fi tinuti captivi de organizatii portuare in declin si fara de perspectiva.

Porturile

Porturile sunt zone in care exista facilitati pentru ancorarea si acostarea navelor maritime sau fluvio-maritime si unde, in aceeasi masura, exista echipamente pentru transferul bunurilor/marfurilor de la bordul navelor la cheu sau vice-versa.

Definitia moderna ar fi - o interfata intermodala maritime sau interfata ship/shore;

Fara a folosi cuvinte mari, porturile au facut posibile schimburile comerciale internationale de-a lungul istoriei.

Literatura de specialitate mentioneaza cifre intre 3500 si 9000 de porturi existente in lume, la acest moment.

DEFINITII

Port (Port) - este o constructie hidrotehnica sau adapost natural, dotata cu facilitati de acostare a navelor, echipamente de operare, spatii de depozitare si orice alte facilitati pentru interfata nava/uscat (ship/shore interface), inclusiv facilitati vamale.

Dock (dana) - structura hidrotehnica artificiala care permite acostarea navelor;

Ecluza (Lock) - in zonele cu maree, ecluzele sunt constructiile hidrotehnice care permit ca nivelul apelor in acvatoriile portuare sa ramina la un nivel constant;

Dig (Breakwater) (de protectie) - structura solida, construita inspre partea exterioara a portului, care protejeaza de vreme, mare sau hula;

Cheu (wharf) - structura construita in lungul malului in vederea acostarii navelor;

Stivator (Stevedore) - persoana angajata pentru manipularea marfurilor in si din nava. Notiunea este folosita cu variantele ei functie de tara sau context. De exemplu, in trecut, in literatura engleza de specialitate, notiunea de stivatori era atasata unor echipe specializate care stivuiau, aranjau marfa la bordul navelor. In prezent, s-a adoptat universalul termen de docher (docker).

Definitii legale

Port - zona in care navele sunt incarcate/descarcare cu/de marfa. Aceasta zona include si locatiile uzitate de nave pentru asteptare la operare sau sunt instructionate sau obligate la asteptare operare sau pentru alte motive, indiferent de distanta la care se afla fata de zona de operare in sine.

Safe Port - un port in care, pe durata relevanta de timp, nava poate ajunge, intra, ramine si pleca fara a fi expusa vreunui pericol care sa nu poata fi evitat prin bune practici (good navigation and seamanship).

Berth - locatia specifica unde nava intra la operare (incarcare/descarcare).

Safe Berth - o dana la care, pe durata intervalului relevant de timp, nava poate ajunge, ramine si pleca fara a fi expusa unui pericol care sa nu poata fi evitat prin bune practici.

PORTURI

Clasificare

a. interfata pentru marfa

1. Hub/centre Port

Notiune care se refera deseori, la un mega port, main port, direct call port, hub and load centre port, megahub (trafic de peste 4 mil TEU/an), superhub (trafic de peste 1 mil TEU/an), pivotport. Variatiunile pe tema sunt aproape fara sfirsit, functie de literatura de specialitate a locului.

Istoric

In trecut, porturile erau, in principal, doar de de doua feluri:

porturi mari, angajate in comertul international sau,

porturi mici, de interes local, deservind propriul hinterland, cu un trafic zonal, de coasta sau Short Sea Shipping.

Odata cu dezvoltarea transportului inland, porturile mari au devenit si mai mari, iar porturile mici si-au restrins activitatile. Transportul intermodal si navele din ce in ce mai mari au generat revolutii succesive in modul de dezvoltare a economiei transporturilor international de marfuri. Marfurile au inceput sa curga prin moduri de transport intermodal sau inland shipping, sau nave feeder spre porturi majore, centre de distributie care comunica cu alte porturi majore din lume.

Conceptul de hub a evoluat de la aparitie pina in zilele noastre. Initial, s-a crezut ca un port HUB este portul cu cel mai ridicat trafic de containere din zona. In niciun moment nu s-a intrevazut ideea ca portul hub sa fie port exclusiv de transit, adica san u fie port de origine sau destinatie.

Conceptul a evoluat, exista porturi hub localizate la puncte intermediare din lungul rutelor majore de transport maritime, cu zero marfa spre oferta (zero cargo 2 offer), cum ar fi: Marsaxlokk/Malta, Freeport/Bahamas, Salalah/Oman. Aceste hub-uri tind sa fie porturi de schimb de marfuri intre navele mari mai degraba decit hub and spoke pentru nave mari si feedere.

Ce caracterizeaza transportul maritim al prezentului:

- cresteri de trafic ale major port hub, generate nu de cresterea traficului global ci de cresterea semnificativa a transshipment-ului. De exemplu, intre 1980 - 1990, transshipment-ul se cifra la aprox.14% annual. In 2003 s-a estimat ca 82% din traficul containerizat este transshipped.

Marile linii sau aliante de navigatie sunt decidentii care aduc marfurile porturilor hub.

Ca o consideratie de ordin strategic, niciun jucator major din shipping nu isi doreste un statut de monopol pentru porturile hub. Cu rare exceptii, liniile de navigatie mentin escala ca un criteriu de competitie intre cel putin doua porturi hub din zona, pentru a-si conserva puterea de negociere.

Caracteristicile fizice ale portului HUB:

pozitie geografica excelenta, intersectia rutelor principale de navigatie;

Senal navigabil de acces de mare adincime;

Spatiu de expansiune;

Management entuziast si competent, orientat spre performanta

2. Feeder port

Port al carui caracter este impus de genul de nave care opereaza in zona.

Navele feeder, sunt nave de dimensiuni diverse, cu capacitati medii de transport de 300 - 500 TEU.

Navele feeder consolideaza marfurile din diverse porturi transportindu-le in hub-uri de unde sunt operate si transportate de nave mai mari, de capacitati de pina la 10000 TEU.

Navele feeder sunt in general operate de organizatii care transporta containerele:

rute fixe;

orar prestabilit;

specializate in Short Sea Shipping.

3. Entrepot sau transit port.

4. Port domestic.

(B) MIDAS (Maritime Industrial Development Area)

Termen intrat in uzantele de specialitate in perioada imediat post WWII.

Zonele afectate de razboi au avut ritm exponential de dezvoltare, lucru ce a necesitat fluxuri massive de materii prime operate. Acestea au facut ca zonele intens industrializate, petro-chimica, siderurgica, etc sa fie in vecinatatea porturilor.

Caracteristica MIDAS - acces de mare adincime, zone de expansiune si cerere pentru produse industriale. MIDAS poate fi unul dintre:

5. Zona intens industrializata cu propriul terminal maritime sau fluvial;

6. Port liber;

7. Port petrolier.

(C) Interfata Nava/Port = Ship/Shore

8. Port naval, destinat marinei militare;

9. Port pescaresc;

10. Port specific, origine de export pentru o singura marfa

Zona geografica

Pozitia geografica a unui port poate genera clasificari aproape infinite, cele mai importante ar putea fi:

1. de coasta;

2. de estuar;

3. de estuar, cu maree;

4. porturi artificiale;

5. fluviale, fara maree.

Recunoasterea si clasificarea geografica a porturilor poate furniza informatii relevante despre modul de operare, costuri, etc.