Nave de pescuit

Nave de pescuit

Exista trei moduri fundamentale pentru a pescui:

prin remorcarea de traule;

prin incercuirea bancurilor de pesti cu plase, sau plase cu flotoare de pluta;

prin mijloace statice (parama, navod, etc.).

În functie de acestea, se deosebesc trei tipuri principale de nave de pescuit: traulere, nave care utilizeaza metoda de pescuit prin incercuire si nave care utilizeaza mijloace statice de pescuit.

Tipul cel mai obisnuit de nava de pescuit este traulerul, care trebuie sa fie astfel proiectat incat sa reziste la conditiile cele mai vitrege ale marii, fiind subiectul unor prevederi speciale ale regulilor pentru calculul bordului liber. Deoarece o situatie de avarie ar putea pune in pericol nava de pescuit, aceasta este dotata cu mecanisme cu cel mai inalt grad de fiabilitate.

Stabilitatea transversala a navelor de pescuit reprezinta un subiect caruia i se acorda o maxima atentie. Adesea, armatorii solicita o valoare minima a inaltimii metacentrice initiale de cel putin 0,75m. Totusi, un numar important de nave se pierd anual si multe dintre ele dispar fara nici o explicatie plauzibila, fiind probabil subiectul a doua sau mai multe situatii tipice periculoase ce actioneaza simultan ("broaching", guri de magazie deschise, pierderea de putere de propulsie, etc.).

Pentru ca nava de pescuit sa aiba o stabilitate directionala adecvata in timpul operatiunii de traulare, experienta a demonstrat ca este necesara o apupare cu un unghi de inclinare longitudinala de circa 5^°.

Traulerul a fost primul corp de nava studiat in mod special din punctul de vedere al performantei de rezistenta la inaintare. O analiza de regresie a formelor traulerelor, pentru care s-au efectuat testele experimentale de bazin, a aratat ca coeficientul rezistentei totale este o functie de sase parametri geometrici: raportul lungime pe latime (L/B), raportul latime pe pescaj (B/T), coeficientul de finete al sectiunii maestre, coeficientul de finete prismatic longitudinal, abscisa centrului de carena si unghiul de intrare al liniei de plutire. Utilizarea acestor rezultate poate conduce la o estimare preliminara corespunzatoare a puterii efective de remorcare. În mod obisnuit, navele de pescuit utilizeaza propulsie cu motoare diesel si diesel-electrice.

Pentru depistarea bancurilor de pesti se utilizeaza o instalatie de hidrolocatie sonar, sau o instalatie ultrason.

Traulerele moderne sunt echipate cu radar, sistem GPS, echipamente de comunicatie si mijloace de navigatie adecvate.

În fig.nr.2.13 este prezentat un trauler tipic.

2.7. Nave militare

Marina militara a fiecarui stat are criterii proprii de clasificare a navelor militare, in functie de interesele lor politice si militare. În general, dupa destinatie navele militare se impart in nave de lupta si nave auxiliare. În lucrarea [5] se prezinta o clasificare generala a navelor militare, care cuprinde tipuri de nave existente in toate flotele militare ale lumii.

Astfel, portavioanele sunt nave cu urmatoarele caracteristici principale:

deplasament, 9000 - 95000 tone;

lungime, 180 - 340 m;

latime, 35- 80 m;

pescaj, 9 - 12 m;

viteza, 30 - 35 noduri;

echipaj, 1000 - 6000 militari;

propulsie nucleara, sau clasica.

Se cunosc urmatoarele tipuri de portavioane:

● cu destinatii multiple (distrugerea navelor si convoaielor inamicului, distrugerea obiectivelor de pe teritoriul inamicului, distrugerea submarinelor, blocarea unor zone militare, etc.);

● submarin (pentru cautarea, descoperirea si distrugerea submarinelor inamice);

● de lovire (poarta actiuni de lupta pe mare, la distante mari);

● de escorta (pentru apararea convoaielor);

● portelicoptere (pentru transportul si debarcarea desantului aerian, pentru lupta impotriva submarinelor).

Crucisatoarele au urmatoarele caracteristici principale:

deplasament, 6500 - 22000 tone;

lungime, 140 - 210 m;

latime, 16 - 22 m;

pescaj, 5,5 - 9 m;

viteza, 30 - 34 noduri;

echipaj, 300 - 1160 militari;

propulsie nucleara, sau clasica.

Crucisatoarele sunt nave de lupta cu o mare putere de foc, destinate:

● distrugerii convoaielor si desantului maritim;

● lovirii obiectivelor de pe litoral;

● protectiei desantului propriu;

● sprijinirii trupelor de uscat de pe litoral, etc.

Distrugatoarele au urmatoarele caracteristici principale:

deplasament, 2500 - 8500 tone;

lungime, 110 - 175 m;

latime, 12 - 19,3 m;

pescaj, 4,5 - 7 m;

viteza, 30 - 36 noduri;

echipaj, 250 - 380 militari.

Distrugatoarele sunt considerate nave de lupta universale. Sunt destinate pentru a indeplini urmatoarele misiuni:

● nimicirea submarinelor si navelor de suprafata inamice;

● apararea antiaeriana si antisubmarina a fortelor proprii;

● asigurarea desantarii desantului maritim, etc.

Fregatele sunt nave cu urmatoarele caracteristici:

deplasament, 1500 - 7500 tone;

lungime, 93 - 136 m;

latime, 11 - 14,5 m;

pescaj, 3,2 - 7,2 m;

viteza, 25 - 30 noduri;

echipaj, 55 - 300 militari.

Fregatele pot indeplini urmatoarele misiuni in lupta:

● cautarea, descoperirea si nimicirea submarinelor;

● apararea antisubmarina si antiaeriana;

● apararea impotriva rachetelor.

Corvetele sunt nave specilizate in lupta antisubmarina, fiind capabile sa caute, sa descopere si sa nimiceasca submarinele. Au urmatoarele caracteristici tehnice:

deplasament, 400 - 1200 tone;

lungime, 50 - 90 m;

latime, 7 - 13,5 m;

pescaj, 3,2 - 5 m;

viteza, 20 - 29 noduri;

echipaj, 65 - 120 militari.

Nave puitoare de mine si plase sunt nave de lupta cu dotari speciale pentru lansarea barajelor de mine (in scopul distrugerii navelor de lupta si de transport ale adversarului), sau a plaselor antisubmarine si antitorpile.

Navele dragoare de mine sunt nave de lupta destinate pentru cautarea, descoperirea si distrugerea minelor, precum si pentru insotirea convoaielor prin zonele marine periculoase. Aceste nave se construiesc din materiale slab magnetice.

Navele au urmatoarele caracteristici principale:

a) dragoare marine:

deplasament, 650 - 1000 tone;

lungime, 50 - 80 m;

latime, 10 - 12 m;

pescaj, 3,5 - 4,2 m;

viteza, 16 - 19 noduri;

echipaj, 40 - 65 militari.

b) dragoare de baza:

deplasament, 450 - 800 tone;

lungime, 45 - 60 m;

latime, 7,5 - 9 m;

pescaj, 2,5 - 3,25 m;

viteza, 12 - 16,5 noduri;

c) dragoare de rada:

deplasament, 12 - 250 tone;

lungime, 25 - 35 m;

latime, 5,5 - 6,5 m;

pescaj, 1,2 - 1,75 m;

viteza, 10 - 14 noduri;

echipaj, pana la 45 de militari.

d) vedete (salupe) dragoare:

deplasament, 40 - 120 tone;

viteza, pana la 18 noduri.

Vedetele purtatoare de rachete sunt destinate pentru distrugerea sau avarierea navelor de suprafata ale adversarului, la distante relativ mici fata de litoral sau nava de baza.

Principalele caracteristici sunt:

deplasament, 60 - 650 tone;

lungime, 24 - 60 m;

latime, 7 - 11 m;

pescaj, 2 - 3,5 m;

viteza, 36 - 55 noduri;

echipaj, 30 - 60 militari.

Vedetele torpiloare sunt destinate pentru distrugerea navelor de suprafata cu ajutorul torpilelor, in zone aflate in apropierea litoralului.

Principalele caracteristici tehnice sunt:

deplasament, 25 - 250 tone;

lungime, 22 - 43 m;

latime, 4,5 - 8,3 m;

pescaj, 1,7 - 3,2 m;

viteza, 36 - 60 noduri.

Vedetele purtatoare de artilerie sunt destinate pentru lupta cu vedetele adversarului si sprijinul cu foc al desantului maritim sau fluvial. Deplasamentul variaza intre 50 - 250 tone, iar vitezele sunt cuprinse intre 35 - 50 noduri.

Vedetele blindate sunt nave de lupta cu deplasament mic (70 - 300 tone), destinate pentru lupta cu navele similare ale adversarului si sprijinul cu foc al trupelor de uscat ce actioneaza de-a lungul fluviilor, deltelor si estuarelor. Pentru protectie contra armamentului usor sau schijelor, nava este protejata cu blindaj usor pana la nivelul liniei de plutire.

Monitoarele sunt nave de lupta blindate, cu borduri libere joase si pescaj redus utilizate pentru atacarea obiectivelor inamicului aflate pe fluviu, canale, delte, estuare si in zone maritime apropiate de litoral. În prezent au o utilitate limitata.

Navele de desant sunt destinate pentru transportul si desantarea desantului maritim. Ele pot debarca trupe si tehnica militara prin utilizarea navelor pe perna de aer, a elicopterelor de transport si a vedetelor pentru desantare. Navele dispun de compartimente speciale: magazii, hangare, punti pentru elicoptere, spatii de cazare a trupelor de desant si compartimente pentru vedetele de debarcare.

Navele auxiliare maritime cuprind:

● nave auxiliare pentru asigurarea pregatirii de lupta;

● nave pentru asigurare medicala (spital, transport raniti, decontaminare, cercetare chimica si de radiatii);

● nave pentru asigurarea hidrografica si de navigatie (nave oceanografice, nave far, nave hidrografice);

● nave logistice (de transport armament, munitii si marfuri generale, nave frigorifice, tancuri de apa, de combustibil si lubrifianti, etc.);

● nave de salvare in caz de avarii;

● nave pentru asigurarea tehnica (ateliere plutitoare, nave pentru controlul campurilor fizice);

● nave pentru amenajarea teatrului maritim (remorchere, spargatoare de gheata);

● nave speciale (de comandament, de lupta radioelectronica, de interventie cu scafandri).