Obiectiveleului navei

Obiectivele proiectului navei

Nu este suficient sa se afirme ca o nava trebuie proiectata pentru a satisface cerintele armatorului. Scopul fundamental al armatorului unei nave comerciale este acela de a obtine un profit din investita lui. Sistemul de transport care trebuie proiectat vizeaza un obiectiv de profitabilitate optima, in conditii de comert si medii de exploatare preconizate pentru mai multi ani. Caracteristicile navei deriva din studii economice, care iau in consideratie elementele de risc ce pot apare pe durata de exploatare a navei.

Armatorul trebuie sa hotarasca ce fel de comert va practica. Studiind piata, el trebuie sa estimeze cantitatea de marfa pe care va trebui sa o transporte anual pe rutele stabilite si cat de repede sa fie livrata. Capacitatea anuala de transport ar putea fi satifacuta de cateva nave mari sau de mai multe nave mici si este necesar sa se realizeze diverse calcule economice pentru a decide nu numai marimea optima a navei si viteza ei, ci si profitabilitatea pe o anumita perioada de timp.

Cel mai important element al calculului profitului este pretul navlului, care reprezinta pretul care se plateste pe pietele libere din intreaga lume pentru transportul unor unitati de marfuri specifice. Navlul depinde de competitie si fluctueaza conform presiunilor pietii. Pretul navlului determina fluxul de numerar intr-o companie. Poate exista si flux de numerar intern, prin subventii si imprumuturi de la guvern. Fluxul de numerar este cauzat de:

plata in avans si ratele pentru costurile de constructie;

rambursarile creditului si dobanda;

costurile succesive pentru buncheraj, echipaj, taxe portuare, etc.;

profit;

impozitul pe profit si alte taxe.

Este comparata profitabilitatea diverselor scheme de comert, pe baza valorii actualizate nete a fluxului de numerar, calculata cu relatia:

(1.1.)

unde A_i este fluxul de numerar in anul curent i, r este rata dobanzii, iar n este numarul total de ani.

Cu cat valoarea actualizata neta a fluxului de numerar este mai mare, cu atat investitia este mai buna.

La sfarsitul acestor scheme de calcul economic, armatorul va cunoaste atat capacitatea optima de incarcare a marfii, cat si viteza optima a navei. Acesta este punctul de plecare, obiectivul general, necesar proiectantului navei pentru realizarea activitatilor specifice de proiectare. Armatorul poate indica si caracteristicile altor componente ale navei, cum ar fi modalitatea de manipulare a marfii si dispozitivele de incarcare ale acesteia, care constituie elemente auxiliare ale obiectivului general.

O particularitate esentiala a activitatii de proiectare o constituie asigurarea securitatii navei. Navele nu pot fi concepute cu un grad absolut de securitate datorita diversitatii si complexitatii situatiilor de navigatie [2]. Apeland la conceptul de securitate globala, proiectantul navei urmareste sa obtina formele optime ale corpului navei care permit exploatarea ei in siguranta, in conditii de mediu bine precizate, impunand anumite restrictii (in situatii critice) prin intermediul procedurilor de exploatare care trebuiesc respectate de echipaj. Elementul central al conceptului de securitate globala este evaluarea sigurantei globale a sistemului pe baza analizei riscurilor [3]. Aparitia situatiilor periculoase de navigatie poate avea urmari nedorite, atat pentru structura navei, cat si pentru ansamblul performantelor sale hidrodinamice. Integritatea structurala si siguranta hidrodinamica constituie principalele componente ale conceptului de siguranta globala a navei.

Principalele etape ale studiului sigurantei globale a navei sunt:

identificarea riscurilor si stabilirea probabilitatii de aparitie a acestora;

identificarea consecintelor situatiilor critice de navigatie;

stabilirea sistemului de eliminare sau control a riscurilor si consecintelor acestora (inclusiv evacuarea, iesirea de urgenta si salvarea);

elaborarea sistemului de management al sigurantei (codurile de practica si comunicatie in situatii critice);

considerarea mijloacelor de auditare a sistemului de management al sigurantei.

Riscurile principale la care este supusa nava sunt: inundarea, incendiul si explozia, pierderea propulsiei, pierderea capacitatii de guvernare, ruperea structurala si rasturnarea navei.

Fiecare dintre aceste riscuri trebuie studiat in mod individual, in scopul evitarii consecintelor negative asupra sigurantei globale a navei.