Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii
IDD - an I - Sectia Jurnalism
Cursul acesta este complementar celor anterioare. El isi propune sa intregeasca cunostintele pe care le-ati dobandit pana acum, si anume in domeniul modalitatilor de redactare a textelor de agentie. In acest scop, cursul include o suita de recomandari privind structura textelor si chiar alegerea cuvintelor si expresiilor potrivite. Ele sunt extrase din lucrarile de specialitate si izvorasc dintr-o indelungata experienta de gazetar de agentie.
Cu toate ca jurnalismul de agentie este cel mai riguros dintre toate tipurile de presa, putine dintre numeroasele reguli privitoare la scrierea textelor sunt, asa cum se va vedea de mai multe ori pe parcursul acestor randuri, lipsite de exceptii. Vom ilustra, pentru o mai buna intelegere a lucrurilor, cu exemple reale - texte extrase din fluxurile agentiilor de presa sau din ziare - atat modul de aplicare a regulilor, cat si unele situatii in care apar exceptii justificate.
Astfel poate fi rezumata una din regulile de fier ale scrisului jurnalistic de calitate. Mijloacele, in cazul agentiilor de presa, sunt cuvintele. In cazul radioului si al televiziunii mai intervin sunetele si imaginile. Altfel spus, nici un cuvant in plus fara macar un byt de informatie in plus. (Byt-ul este unitatea de masura a informatiei.)
Sa cercetam un exemplu:
Departamentul Administratiei Locale din cadrul guvernului Romaniei a elaborat un nou proiect de lege, menit sa lichideze greutatile intampinate de consiliile locale alese in iunie 2000, lasandu-le sa decida singure cum vor folosi veniturile rezultate din impozite locale sau defalcate de la bugetul de stat.
In mod evident, avem de-a face aici cu un text suprascris. Mai bine zis, unul care foloseste prea multe cuvinte pentru cat comunica. Iroseste, adica, zadarnic un spatiu tipografic si isi bate joc de timpul cititorului. Sa vedem de ce:
1. Observam, mai intai, ca, in acest caz, este inutil sa deslusim pentru cititor structura veniturilor unui consiliu local, care provin, nu-i asa?, din impozite locale sau defalcate de la bugetul de stat.
2. Putem, apoi, presupune, fara teama de a gresi prea tare, si ca putin il intereseaza pe cititor daca proiectul cu pricina a fost initiat de guvern sau de unul din ministerele sau chiar departamentele sale. El intelege oricum ca actul de binefacere pentru consiliile locale vine din partea autoritatilor.
3. Si la ce bun precizarea ca este vorba despre guvernul Romaniei? Cata vreme ne adresam romanilor este limpede ca nu ne referim la executivul Patagoniei.
4. Un nou proiect de lege este o formulare pleonastica. Proiectele sunt, de buna seama, noi. Ce e drept, cand e vorba de legi, proiectele pot sa zaca prin sertare guvernamentale sau parlamentare pana cand se invechesc.
5. () menit sa lichideze greutatile intampinate de consiliile locale. Unde oare am mai citit o expresie asemanatoare? Avem de-a face, desigur, cu unul din numeroasele clisee pe care le intalnim in presa: formulari obosite, aproape golite de sens, prin abuz, care nu mai spun nimic.
6. () alese in iunie 2000 () Oare ce rost va fi avand, aici, mentionarea datei alegerilor? Banuim ca o lege nu se face pentru a ramane valabila doar pe durata unei singure legislaturi, chiar daca avem cunostinta si de legi revizuite anual, daca nu chiar mai frecvent. Oricum, intentia legiuitorului nu poate fi aceea de a restrange efectul actului normativ la un singur ciclu constitutional.
7. Acest fragment de stire nu a fost redactat cu ochii atintiti pe cetatean. Daca autorul lui i-ar fi avut in vedere, asa cum se cuvine, tocmai pe cititorii sai, atunci ar fi pus accentul pe consecintele care pot fi asteptate de pe urma adoptarii legii.
Textul putea fi imbunatatit prin rescrierea lui in mai multe forme:
Guvernul (sau Departamentul Administratiei Locale) a initiat o lege care va permite consiliilor locale sa-si administreze banii cum vor crede de cuviinta.
Sau:
Consiliile locale isi vor putea cheltui veniturile cum vor dori. Este principala prevedere a unei legi initiate de guvern.
Ceea ce am ilustrat mai sus nu este altceva decat regula conciziei. Aceasta este una din cele de baza ale stirilor de agentie. Si, in general, a textelor jurnalistice de calitate. Ziaristul calofil, care isi inzorzoneaza textul cu pasaje inutile si figuri de stil oricat de mestesugite, se afla in pragul unei dezamagiri: cititorul de ziar este unul grabit, care va parasi fara regrete un text care ii comunica prea putin.
II. Structura piramidei rasturnate
Inainte de a trece in revista principalele recomandari privind scrierea textelor de agentie, sa examinam structura unei piramide rasturnate, forma in care sunt turnate majoritatea acestora:
1. Deputatul PSD Viorel Gheorghiu a fost ieri audiat de Parchetul Curtii Supreme de Justitie in calitate de invinuit. Acuzat ca si-ar fi inscenat furtul propriului autoturism, deputatul Gheorghiu, in prezenta aparatorului ales, a raspuns intrebarilor procurorului timp de aproximativ trei ore.
2. La iesirea din Parchetul Curtii Supreme de Justitie, Viorel Gheorghiu a evitat sa pronunte cuvantul "invinuit".
3. El ne-a declarat: "Audierea s-a desfasurat normal si cred ca este pentru intaia oara cand se face o cercetare temeinica. Am depus mai multe documente traduse in limba romana, iar procurorii mi-au cerut sa aduc si originalele, care sunt in limba germana. Am raspuns intrebarilor procurorului puse pe marginea acestor documente. Am dat declartie scrisa pe mai multe foi, atat albe, cat si pe formulare tip. Mi s-au adus la cunostinta invinuirile inca de acum un an, iar eu am dat declaratie si sub juramant, la Judecatoria Sectorului 1. Nu retractez nimic. Imi mentin declaratiile date atunci. Doresc sa ajunga dosarul la instanta, pentru ca am incredere in Justitie".
4. In urma cu o luna, deputatul Viorel Gheorghiu a ramas fara imunitate parlamentara, in urma votului Camerei Deputatilor prin care a fost admisa solicitarea ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu.
5. Cererea ministrului Justitiei a avut la baza documentatia Parchetului Curtii Supreme de Justitie, intocmita de raposatul procuror Cristian Panait.
6. Potrivit "rechizitoriului" de 34 de pagini semnat de procurorul Panait - publicat in exclusivitate de ziarul Adevarul -, la 28 iunie 2001, deputatul Georghiu a reclamat la Politie furtul masinii sale, un BMW de peste 100.000 de marci, pe care o lasase in parcarea sediului PNL, de pe B-dul Balcescu.
7. De precizat ca, la 3 iulie 2001, adica doar la cinci zile dupa furt, expira contractul de leasing incheiat cu dealerul BMW, in baza caruia fusese preluata masina de firma germana SG Ost West (unde actionar cu 50% este chiar deputatul Gheorghiu).
8. Potrivit rechizitoriului, Gheorghiu i-a cerut soferului sau, Nicolae Pasalau, sa-i gaseasca clienti care sa-i cumpere autoturismul pentru 100.000 de marci germane, partea lui.
9. Initial, furtul era programat pentru noaptea de 26 spre 27 iunie, insa, dupa cum au declarat inculpatii, s-a opus deputatul, pe motiv ca o clauza a contractului de leasing bloca despagubirile daca masina nu ar fi fost parcata intr-un garaj pe timpul noptii. Acesta este unul dintre motivele de inculpare ale deputatului: ceilalti trei faptasi nu aveau de unde sa stie de aceasta prevedere din contract, decit daca le-ar fi fost spusa de viitorul "pagubas".
10. Pentru tentativa de inselaciune si fals in declaratii au fost deja condamnate patru persoane, prin sentinta Judecatoriei Sectorului 1, soferul parlamentarului si alte trei persoane primind pedepse cu inchisoarea de maximum trei ani, date cu suspendarea executarii pedepsei pe termene de incarcerare de patru si sase ani.
11. Audiat ca martor in acest dosar, Gheorghiu a negat orice implicare, aratand ca tot ceea ce sta scris in procesul-verbal incheiat de politisti ar fi fals.
12. "Acum se face o noua cercetare, o completare a dosarului, mai temeinica", a subliniat, ieri, Gheorghiu dupa intalnirea cu anchetatorii.
Primul paragraf, cel notat cu (1), este, fireste, lead-ul. El este format din doua propozitii, cea de-a doua reprezentand un sub-lead. Amandoua la un loc formeaza lead-ul.
Prima propozitie ne raspunde la intrebarile cine? (Deputatul PSD Viorel Gheorghiu), ce? (a fost (..) audiat de Parchetul Curtii Supreme de Justitie), cand? (ieri), de ce? (in calitate de invinuit).
Cea de-a doua propozitie raspunde la intrebarile de ce? (Acuzat ca si-ar fi inscenat furtul propriului autoturism), cine? (deputatul Gheorghiu), cum? (in prezenta aparatorului ales), ce? (a raspuns intrebarilor procurorului timp de aproximativ trei ore).
timp de aproximativ trei ore nu raspunde, asa cum ar parea, la intrebarea cand?, pentru ca nu se refera la momentul actiunii, ci doar la durata ei. De altfel, analiza raspunsurilor la intrebari in textul jurnalistic difera de analiza sintactica.
In mod evident, in cazul acestui eveniment, intrebarile cele mai importante au fost cele la care raspunde autorul textului.
De regula, cine? si ce? sunt, de departe, cele mai insemnate, astfel ca mai nici o stire nu se poate dispensa de raspunsul la ele. Urmeaza indeaproape cand? si unde?. Corolarul este ca de ce? si cum? sunt intrebari secundare. Pot exista, fireste, si altele, in functie de natura evenimentului.
Sunt frecvente situatiile in care intrebarile secundare devin mai insemnate decat cele considerate importante. Nu exista reguli in aceasta privinta. Jurnalistul trebuie sa-si urmeze bunul simt si sa puna accentul pe intrebarea pe care o alege, in functie de elementul pe care vrea sa puna accentul in relatarea sa.
Astfel, daca respectam sintaxa cea mai directa a stirii, adica subiect (cine?) + predicat (ce?), atunci vom redacta astfel:
Un avion al companiei Tarom a aterizat, ieri, fortat, pe aeroportul din Sibiu.
Numai ca un asemenea eveniment are sanse minime sa devina subiect de stire sau de reportaj daca nu exista victime. In schimb, daca vom pune accentul pe alt element, atunci putem reformula textul astfel:
Cu o aripa franta, un avion al companiei Tarom a reusit, ieri, sa aterizeze pe aeroportul din Sibiu.
In cel de-al doilea caz, intrebarea cea mai importanta a devenit una indeobste secundara: cum? (cu o aripa franta), in dauna lui cine? (un avion al companiei Tarom) si ce? (a reusit sa aterizeze), nemaivorbind de cand? (ieri) si de unde? (pe aeroportul din Sibiu).
Cu aceasta reformulare i s-a conferit mai mult interes uman unui eveniment repetitiv: aterizarile fortate nu sunt atat de rare incat sa devina, fiecare, stire. In cazul de fata, ceea ce a conferit evenimentului acest statut a fost tocmai deosebirea de altele similare (cu o aripa franta).
Revenind la stirea noastra, vom observa ca paragraful (2) este unul de dezvoltare. El adauga, bazandu-se pe observatia sagace a reporterului, o informatie la cele enuntate in lead.
Paragraful urmator (3) este tot unul de dezvoltare. Mai precis spus, el sustine, printr-o ampla declaratie, observatia notata in paragraful anterior (2). El nu raspunde decat la doua intrebari: cine? (El) si ce? (ne-a declarat plus tot citatul).
Cu cel de-al patrulea paragraf ne intoarcem in trecut. Avem de-a face aici cu unul de background. El incepe sa prezinte contextul in care se produce evenimentul la zi relatat aici, in cazul de fata facandu-i pre-istoria. Raspunsul la intrebarea cand? (In urma cu o luna) ne si indica acest lucru. Paragraful mai raspunde la intrebarile cine? (deputatul Viorel Gheorghiu), ce? (a ramas fara imunitate parlamentara) si cum? sau de ce? (in urma votului Camerei Deputatilor, prin care a fost admisa solicitatea ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu).
Aceeasi caracterizare se potriveste si urmatoarelor paragrafe, cu exceptia ultimului (12). Cu acesta revenim in actualitate, printr-un nou fragment din declaratia singurului personaj al acestei relatari.
Paragraful al cincilea (5) dezvolta nu lead-ul, nici paragrafele de dezvoltare propriu-zise, ci pe cel de background care il precede. Prin urmare, al cincilea (5) alineat poate fi considerat ca unul de deep-background, indicand, prin urmare, un context de mai mare adancime. El raspunde la doar doua intrebari: cine? (Cererea ministrului Justitiei) si ce? (restul textului).
Cel de-al saselea (6) paragraf are acelasi caracter de deep-background: el dezvolta informatia comunicata in cel de-al cincilea. Sursa este indicata prin pasajul Potrivit "rechizitoriului" de 34 de pagini semnat de procurorul Panait - publicat in exclusivitate de ziarul Adevarul -, la 28 iunie 2001. Urmeaza raspunsurile la cine? (deputatul Gheorghiu) si ce? (a reclamat la Politie furtul masinii sale, un BMW de peste 100.000 de marci, pe care o lasase in parcarea sediului PNL, de pe B-dul Balcescu).
Cel de-al saptelea (7) paragraf nu indica vreo sursa. Se intelege de la sine ca ea este aceeasi cu cea citata in paragraful anterior, reluata, de altfel, si in cel care va urma.
Este locul sa facem o paranteza pentru a observa ca o stire poate avea si o singura sursa. Atunci cand ne bizuim pe mai multe, fiecare dintre ele trebuie citata in pasajul in care comunicam informatia/informatiile obtinute de la ea.
In aceeasi stire pot alterna surse de tip on the record si off the record, indicate ca atare, chiar daca ele provin din acelasi loc. Important este sa nu lasam neatribuita nici o informatie. Altminteri se cheama ca sursa ei suntem chiar noi.
Iar atunci cand un gazetar scrie, fara a cita vreo sursa, ca parcul se intinde pe 16 hectare sau ca flacarile se inalta la 200 de metri, cititorul se poate intreba, pe buna dreptate, daca gazetarul are calificare de agronom - de poate aprecia din ochi marimea unei suprafete - sau te miri ce alta pregatire cata vreme identifica cat ai clipi inaltimea unor flacari cu cea a unui bloc de 20 de etaje.
Paragraful al saptelea (7), raspunde la intrebarile cand? (la 3 iulie 2001, adica doar la cinci zile dupa furt) si ce? (expira contractul de leasing incheiat cu dealerul BMW, in baza caruia fusese preluata masina de firma germana SG Ost West (unde actionar cu 50% este chiar deputatul Gheorghiu).
Paragraful al optulea (8) are acelasi grad de adancime a contextului si reia sursa (Potrivit rechizitoriului,). Bine face, de altfel, pentru ca, atunci cand o stire se bazeaza pe o singura sursa, ea trebuie reluata, din cand in cand, chiar daca nu in fiecare paragraf, ci doar atunci cand gazetarul simte ca fara aceasta repetitie ar putea crea confuzie in mintea cititorului.
Sa mentionam aici, pret de o paranteza, ca atat repetitia, care tradeaza saracia de cuvinte din mintea gazetarului si poate degenera in verbiaj, cat si lipsa de claritate sunt pacate gazetaresti. Mai mare este insa cea de a doua, pentru ca, de regula, ceea ce este formulat confuz va fi inteles gresit.
Si acest paragraf (8) raspunde la doar doua intrebari: cine? (Gheorghiu) si ce? (i-a cerut soferului sau, Nicolae Pasalau, sa-i gaseasca clienti care sa-i cumpere autoturismul pentru 100.000 de marci germane, partea lui).
O analiza mai in detaliu a acestui text ar pune in evidenta mai multe merite si unele scapari, peste care trecem, pentru ca nu este locul aici sa le examinam.
Dupa cum arata si exemplul de mai sus, piramida rasturnata aseaza elementele de informatie in ordinea descrescatoare a importantei lor. Nici in corpul stirii, necum in lead, nu trebuie incluse nici un fel de informatii lipsite de importanta ori care se situeaza pe de laturi de unghiul de atac ales.
Acesta din urma trebuie sa ordoneze toata masa de informatii asa cum face magnetul cu pilitura de fier. Unghiul de atac, altfel spus perspectiva de abordare a subiectului, este cel care stabileste care anume informatii se cer puse in lead si care pot fi lasate pe seama diferitelor paragrafe de dezvoltare, ori chiar eliminate.
Din cele de mai sus rezulta ca informatiile cele mai importante sunt oferite cititorului in lead si ca fiecare paragraf de dezvoltare este mai putin important decat cele anterioare. Un astfel de paragraf poate detalia informatii enuntate sumar in lead sau intr-un alineat anterior, dupa cum poate aduce si informatii noi, complementare celor prezentate anterior.
Tot din cele mai de sus decurge concluzia ca principalul accent logic al intregii relatari cade pe lead. Aceasta nu inseamna ca fiecare paragraf nu are accentul sau, mai mult sau mai putin pronuntat. Acest accent este distribuit in functie de locul unde amplasam sintagmele cheie.
Unele paragrafe pot fi mai puternic accentuate decat altele. Ideal ar fi ca paragrafele cu accente mai puternice sa alterneze cu altele, mai putin accentuate, dar nu lipsite de accent propriu.
In gazetaria moderna, ale carei principale promotoare sunt agentiile de presa, o relatare este compusa din paragrafe scurte, formate dintr-o fraza, cel mult doua. Fiecare alineat corespunde unei idei. Prin urmare, paragrafele nu pot fi egale ca marime.
Alternanta evocata mai sus ar trebui sa se regaseasca si in ce priveste amploarea paragrafelor: cele scurte sa fie urmate de altele, mai lungi, sau invers. Dar nici cele din urma nu trebuie sa aiba o intindere prea mare. Frazarea jurnalistica moderna nu mai are nimic de-a face cu cea literara. Doar originea lor este comuna.
Fireste ca aceste alternante de accent si de marime sunt idealuri intangibile. Natura evenimentului este cea care dicteaza felul in care este redactata relatarea despre ea. Primeaza continutul asupra formei.
Dar aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa ne straduim, de fiecare data, sa ne apropiem cat mai mult de acest ideal. Desi nu foarte frecvente, exemple antologabile de reusita exista.
Sunt cazuri frecvente in care dupa lead urmeaza, in ordinea importantei, nu primul paragraf de dezvoltare, ci ultimul. Altfel spus, finalul poate fi aproape la fel de important ca lead-ul. Cu conditia ca un asemenea final sa existe.
El poate contine un element foarte interesant de informatie, dar nu atat de important incat sa-si ceara locul in lead. De pilda, un amanunt despre victima, care ar fi implinit, sa zicem, maine, o varsta rotunda, cu un minimum de semnificatie pentru subiectul stirii.
Asemenea finaluri sunt destul de rare in presa noastra. Cele mai multe stiri se incheie in coada de peste, cu ultimul paragraf, cel care aduce informatii care merita sa fie mentionate, dar fara care ansamblul stirii n-ar pierde mare lucru.
Se intelege, din cele de mai sus, ca nu este usor sa scrii o stire, dar si ca cel mai greu se redacteaza lead-ul. Multi gazetari cu experienta nu ezita sa-si tot rescrie lead-ul pana obtin o forma satisfacatoare. Tocmai de aceea, vom reveni mai incolo asupra dificultatilor intampinate de reporteri in redactarea unor lead-uri bune.
II. 2. Buclucasul cand?
Fiecare text de presa trebuie sa raspunda la toate intrebarile pe care si le pune cititorul in mod legitim. Daca raspunsul nu poate fi dat la vreuna din intrebari, atunci acest lucru trebuie precizat in text, pentru a nu-i crea cititorului frustrare.
Iata o astfel de stire:
1. Cateva tone de petrol s-au revarsat, joi, in albia paraului Plosca, aflat la granita dintre judetele Dolj si Gorj, dupa ce o conducta a Compet Ploiesti s-a fisurat, transmite corespondentul MEDIAFAX.
2. Accidentul ecologic s-a produs dupa ce pe o conducta care face parte din reteaua de transport a titeiului de la sonde catre rafinarii au aparut doua fisuri - una pe raza comunei Farcasu, la 400 de metri de statia de pompare de langa platforma petroliefera din comuna, iar cea de-a doua la patru kilometri.
3. Potrivit autoritatilor, au fost luate imediat masuri pentru a impiedica extinderea poluarii, existand pericolul ca petrolul sa ajunga in raul Jiu. "S-au realizat imediat cateva baraje din paie si coceni pentru a opri patrunderea titeiului in aval. Exista pericolul ca petrolul sa ajunga in raul Amaradia si de acolo in Jiu. Am realizat si in aval de baraj o deviatie, unde s-a stras titeiul care a trecut de primele baraje. Acolo s-a aruncat o solutie de absorbtie si neutralizare a titeiului", a declarat Ion Petrisor, comisar-sef la Garda de Mediu Dolj.
4. Intreaga cantitate de petrol adunata in spatele barajului de regularizare a fost incendiata. Potrivit localnicilor, flacarile au atins peste 20 de metri deasupra apei, iar in cateva minute un nor gros de fum negru a acoperit aproape toata comuna Farcasu (Mediafax, 06.02.03)
Structura stirii de mai sus este cat se poate de simpla: lead-ul (1) este sustinut de trei paragrafe de dezvoltare (2,3 si 4). Absenta background-ului nu impieteaza asupra intelegerii clare a subiectului din partea cititorului. Daca, insa, un alt accident similar s-ar fi petrecut de curand, atunci reamintirea lui, sub forma unui pasaj de background s-ar fi impus. De asemenea, daca acesta ar fi primul accident de acest fel, atunci o mentiune in acest sens ar fi fost binevenita.
Un comentariu separat reclama raspunsul la intrebarea cand? Adesea, el nu se refera la momentul in care s-a petrecut evenimentul relatat, ci la acela in care s-a aflat despre el. Reporterul bun nu este neaparat acela care se afla la momentul potrivit in locul potrivit, ci acela care da primul telefonul potrivit sursei potrivite. Altfel spus, cel care afla primul despre un eveniment, fie el si indepartat.
Iata cateva exemple, din numeroasele posibile, care ilustreaza aceasta idee:
Dorind sa cucereasca lumea, Kaiserul Wilhelm II, ultimul imparat german, a luat la un moment dat in considerare, spre sfarsitul secolului XIX, posibilitatea de a trimite o armata de 100.000 de soldati pentru a ataca New York-ul si Bostonul.
16 persoane venite la inchisoarea din Laon (Aisne - Franta), unde si-au vizitat rudele ori apropiatii, au fost uitate peste o ora de gardieni, care le-au inchis toate usile. Faptul s-a petrecut la 13 septembrie, dar abia acum s-a aflat, fiind facut public la Observatorul International al Inchisorilor.
Extinderea NATO spre estul Europei ar fi fost, teoretic, posibila inca de acum 50 de ani, s-a afirmat, ieri, la conferinta internationala "Romania si Pactul de la Varsovia - 1955-1989".
Conferinta se desfasoara, timp de trei zile, la Bucuresti, si este organizata de Institutul pentru Studii Politice de Aparare din subordinea Ministerului Apararii Nationale.
In cadrul discutiilor de ieri, locotenent-colonelul dr. Vasile Popa, cercetator in cadrul Serviciului Arhive si Documentare al Armatei Romane, a afirmat ca, potrivit ultimelor studii istorice, URSS ar fi solicitat sa intre in NATO inca din anul 1954.
Unele din paragrafele de dezvoltare pot fi de background. Sa prezinte, adica, contextul de mai mare sau de mai mica adancime in care se petrecere evenimentul, astfel ca cititorul sa-l poata incadra, inseria, pentru o mai buna intelegere, in cunostintele sau experientele sale anterioare.
Din cele de mai sus decurge automat concluzia ca unele stiri se pot dispensa, fara riscul de a pierde ceva important, de paragrafele de background. Asa cum se intampla in stirea care urmeaza, formata din lead (1) si trei paragrafe de dezvoltare (2, 3 si 4):
Un copil in varsta de sase luni, din comuna suceveana Dumbraveni, care a murit, duminica, in Iasi, nu poate fi ingropat din cauza ca familia nu a obtinut certificatul de deces, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit directorul adjunct al Directiei de Sanatate Publica (DSP) Suceava, Alexandru Lazareanu, parintii bebelusului i-au solicitat medicului din localitate sa elibereze un act de constatare a decesului pentru copil, insa acesta a refuzat, intrucat acest document poate fi eliberat doar de medicul care a constatat decesul.
El a spus ca bebelusul, care suferea de neuroblastom, a fost internat impreuna cu mama sa, in perioada 29 ianuarie - 2 februarie, in Sectia de onco-pediatrie a Spitalului Sf. Maria din Iasi. Conform biletului de externare, evolutia starii copilului in perioada spitalizarii a fost nefavorabila, iar in 2 februarie mama a solicitat externarea, pe propria raspundere, contrar indicatiilor medicale, a spus Lazareanu. El a adaugat ca la scurt timp de la externare copilul a murit, iar mama s-a intors la spital, unde a fost facuta necropsia.
Lazareanu a mai spus ca a luat legatura cu DSP Iasi si cu conducerea Spitalului "sf. Maria" care au comunicat ca actul de constatare a decesului este intocmit, iar familia poate sa-l ridice de la unitatea spitaliceasca ieseana. Pentru mine este inexplicabil cum a putut prelua familia cadavrul copilului fara actele medicale a mai spus directorul adjunct al DSP Suceava. (Mediafax, 06. 02. 03)
Nu se stie de ce, majoritatea jurnalistilor, nu neaparat incepatori, tind sa ignore acest lucru. Ar fi una din explicatiile faptului ca ei construiesc contextul si atunci cand nu este nevoie.
Unele din aceste pasaje de background, care inlocuiesc, de cele mai multe ori, un final de dorit, dar inexistent, frizeaza ridicolul:
Este pentru a doua oara in aceasta saptamana cand un concetatean de-al nostru isi pune streangul de gat.
Este primul accident rutier major din judetul nostru in prima luna si jumatate a acestui an.
Este mai bine, prin urmare, cand nu avem nimic a spune, sa tacem.
Majoritatea stirilor construite sub forma de piramida rasturnata, adica cele mai multe dintre relatarile noastre, se termina in coada de peste: cu cea mai putin importanta dintre informatiile pe care gasim cu cale sa le aglutinam intr-o stire.
Ceea ce nu inseamna ca, ori de cate ori intelegerea mai buna de catre cititor a unui eveniment reclama din partea jurnalistului o explicatie suplimentara, fie si de genul rememorarii intamplarilor anterioare care culmineaza acum, nu suntem obligati sa o dam.
Procedand astfel, nu facem decat sa ne achitam de una din obligatiile noastre: aceea de a da raspuns la orice intrebare pe care vreun cititor de-al nostru si-o poate pune in mod legitim.
De regula, paragrafele de background sunt amplasate dupa cele de dezvoltare si inaintea finalului, daca acesta exista, adica daca avem o informatie suficient de interesanta pentru incheiere, dar nu atat de importanta incat sa-si ceara locul in lead.
Iata un exemplu:
1. Contractarea unor credite de catre cadre ale Serviciului de Protectie si Paza (SPP) de la Bancorex in perioada 1995-1996 au fost incheiate intre persoana fizice si banca, cu respectarea legislatiei in vigoare, informeaza un comunicat al SPP remis, joi, agentiei MEDIAFAX.
2. Serviciul de protectie si paza nu a fost sesizat in legatura cu eventuale nereguli in contractarea si derularea creditelor in cauza, se arata in comunicat.
3. Agentia Romana Anticoruptie (ARA) cere PNA sa verifice modul in care aproximativ 400 de persoane, intre care 60 cu functii-cheie in stat, au utilizat creditele preferentiale primite de la Bancorex in perioada 1995-1996, a declarat, joi, unul dintre membrii fondatori ai ARA, Mugur Ciuvica.
4. ARA a dat publicitatii cazurile a 400 "din cele 5000 de persoane care au beneficiat de credite preferentiale de la Bancorex, in valoare totala de 70 de milioane de dolari, bani acordati - cu dobanzi intre 5 si 18 la suta - pe criterii politice clientelei PDSR, potrivit membrilor asociatiei.
5. Lista ii cuprinde, intre altii, pe ofiterii SPP Iulian Crainiceanu, Ionel Tanase si Aida Bajenaru. Surse din SPP au declarat, pentru MEDIAFAX, ca ofiterii respectivi si-au returnat creditele contractate la Bancorex.
6. Lista persoanelor fizice din MI, SPP, SRI si Parchet care au beneficiat de credite de la Bancorex a mai fost publicata in presa, in timpul guvernarii trecute, dupa caderea Bancorex (Mediafax, 06.02.03)
Avem, aici, de-a face cu o structura simpla: lead-ul (1) si cinci paragrafe de dezvoltare, din care patru (3,4,5 si 6) sunt de background.
O observatie marginala legata de acest text: in pratica agentiilor de presa functioneaza o conventie dupa care un comunicat (hotarare, rezolutie, orice fel de alt document) vorbeste, face, drege. Prin urmare, sursa indicata la finalul celui de-al doilea paragraf (2) putea fi formulata astfel: arata comunicatul si nu se arata in comunicat. Conventia amintita ne ajuta sa scapam de diateza pasiva, considerata mai lenta, mai putin dinamica decat cea activa.
De observat ca cea de-a doua fraza din paragraful al cincilea (5) ar putea sa nu fie de background.
In schimb, intr-o stire de opinie, in care un lider al rromilor contesta calitatea de "imparat" pe care si-a arogat-o Iulian Radulescu, aceasta informatie, pe care se axeaza, de fapt, textul, apare abia pe la mijlocul lui, fiind precedata, in mod gresit, de un amplu background pe care-l citam:
Zilele trecute, cel ce-si zice imparatul rromilor de pretutindeni, Iulian Radulescu, a anuntat ca va chema in instanta pe premierul Adrian Nastase, daca guvernul roman nu va inapoia aurul confiscat consangenilor sai, dupa 1945. Adica vreo 15 mii de kilograme de monede si bijuterii din pretiosul metal. Demersul imperial survine cererii adresate de acelasi personaj, in urma cu doua luni, Curtii Constitutionale, de a se implica in problema reparatiilor fata de etnia rroma, solicitare la care Curtea n-a subscris, declinandu-si competenta. Nu toti rromii vad cu ochi buni augustele zbateri, desi sunt de parere ca aurul trebuie sa se intoarca la cei de la care a fost instrainat prin masurile coercitive ale statului comunist. Unul dintre acestia este Gheorghe Ivan, secretar de stat la departamentul relatii interetnice al Guvernului.
Urmeaza, in acest text, citatul in care personajul invocat mai sus este calificat din os de roata, nu os domnesc. Prin urmare, de-abia de aici intram in subiect.
Si in exemplul care urmeaza, o stire care aminteste ca in ziua publicarii ei urma sa expire Tratatul ABM, incepe in mod gresit cu un background, in loc sa aduca in atentia cititorilor chiar elementul enuntat:
Timp de 30 de ani, Tratatul privind limitarea sistemelor de aparare anti-racheta (ABM), a reprezentat baza echilibrului dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica, ulterior Rusia, si a descurajat statele cu aspiratii nucleare. ABM va expira azi, la 6 luni dupa ce presedintele american George W. Bush a decis ca Washington-ul se va retrage unilateral din aceasta intelegere.
Dar si aceasta regula, dupa care informatia calda, "la zi", trebuie s-o preceada pe cea de background, este ravasita de exceptii. Si doar logica, bunul simt, experienta, empatia fata de cititor il pot indruma pe jurnalistul care redacteaza un text cand sa aplice regula si cand vreuna dintre exceptiile de la ea.
Prima exceptie ar fi aceea ca background-ul poate surveni dupa lead si preceda paragrafe de dezvoltare. Ea apare atunci cand lead-ul este edificator asupra subiectului, dar o mai buna intelegere a continutului lui reclama o intregire din zona pre-istoriei evenimentului.
Iata un background necesar chiar in a doua fraza:
In prezenta premierului, a ministrului Muncii, a numerosi demnitari, lideri de organizatii patronale, lideri sindicali autohtoni si europeni, sambata, la Bucuresti, a avut loc al treilea congres al Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR). Desprinsa din coasta CNSLR Fratia inainte de alegerile din 1996, CSDR a fost cunoscuta, ani de zile, ca sindicatul din care a provenit Victor Ciorbea. In prezent, CSDR este una din cele 5 confederatii sindicale reprezentative la nivel national si una din cele 3 semnatare ale Acordului social pe 2002.
In exemplul care urmeaza, background-ul (paragrafele 3 si 4) este incadrat de paragrafele de dezvoltare prorpiu-zise (2, 5 si 6).
1. Ambasadorii celor 19 state membre NATO au inceput, joi, la ora 13.00 GMT (14.00 ora Romaniei) o reuniune speciala cu usile inchise pe tema crizei irakiene, au anuntat surse diplomatice din cadrul Aliantei Nord-Atlantice, citate de AFP.
2. In cursul acestei reuniuni, reprezentantii permanenti ai NATO inceraca sa ajunga la un consens privind mai multe solicitari ale Statelor Unite referitoare la sustinerea NATO in cazul unui conflict militar cu Irakul.
3. Trei tari europene, Franta, Germania si Belgia, se opun, de trei saptamani discutarii acestor probleme, refuzand ca NATO, prin indeplinirea solicitarilor americane, sa se inscrie intr-o "logica a razboiului".
4. Reuniunea NATO are loc la o zi dupa discursul secretarului de Stat american, Colin Powell, care a prezentat in fata Consiliului de Securitate dovezi "incontestabile" care arata ca Irakul nu intentioneaza sa renunte la armele de distrugere in masa.
5. Diplomati NATO au declarat, joi, ca nu pot estima cat va dura reuniunea ambasadorilor si nici daca se va ajunge la un consens.
6. Lista cu solicitarile americane, inaintata la data de 16 ianuarie de ambasadorul american la NATO, Nicholas Burns, prevede acordarea unui sprijin logistic si adoptarea unor masuri pentru apararea Turciei, singura tara membra NATO care se invecineaza cu Irakul. (Mediafax, 06.02.03)
Alta exceptie apare atunci cand paragrafele de dezvoltare alterneaza cu altele, de background:
1. Zece tari est-europene, care doresc sa se integreze in NATO, s-au raliat, miercuri, Statelor Unite, afirmand ca a devenit clar faptul ca Irakul incalca rezolutiile ONU privind dezarmarea, relateaza AFP, citand o declaratie comuna a celor zece.
2. "Am sustinut in mod activ eforturile comunitatii internationale destinate dezarmarii Irakului prin mijloace pasnice. Acum este clar ca Irakul incalca, intr-adevar, rezolutiile Consiliului de Securitate, inclusiv Rezolutia 1.441", se arata in declaratia prezentata de tarile Grupului Vilnius, la cateva ore dupa discursul secretarului american de Stat, Colin Powell.
3. Creat in 2000, acest grup include cele trei tari baltice (Letonia, Lituania, Estonia), alaturi de Bulgaria, Romania, Slovacia, Slovenia, Albania, Croatia si Macedonia. Printre sapte dintre aceste tari au fost invitate, in noiembrie 2002, sa adere la Alianta in 2004.
4. Cele zece tari reamintesc in declaratie faptul ca anul trecut s-au angajat sa participe la o coalitie internationala avand drept misiune executare dispozitiilor ONU si dezarmarea Irakului, in cazul in care aceasta tara nu respecta rezolutiile privind dezarmarea. "Pericolul prezent si evident reprezentat de regimul lui Saddam Hussein necesita un raspuns comun al comunitatii tarilor democratice. Cerem Consiliului de Securitate al ONU sa intreprinda actiunile necesare si adecvate impotriva amenintarii constante a Irakului la adresa pacii si a securitatii", afirma textul declaratiei.
5. Tarile semnatare ale declaratiei au apreciat ca Powell a prezentat in fata Consiliului de Securitate "probe convingatoare", care acuza regimul de la Bagdad ca duce o campanie destinata impiedicarii unor inspectii seminificative si ca refuza sa se dezarmeze. "Tarile noastre cunosc pericolul unei tiranii si responsabilitatea unica a democratiilor pentru apararea valorilor comune. Comunitatea transatlantica, din care facem parte, trebuie sa ramana unita pentru a face fata pericolului pe care il prezinta legaturile intre terorism si dictatori, care dispun de arme de distrugere in masa", arata declaratia Grupului Vilnius.
6. Initiativa are loc dupa publicarea, saptamana trecuta, a unei scrisori de sprijin pentru Statele Unite, semnate de liderii a cinci tari membre UE (Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia si Danemarca) si de liderii a trei tari est-europene (Ungaria, Cehia si Polonia, care a dezvaluit divizarile europene privind criza irakiana.
7. Premierul polonez, Leszek Miller, a repetat, miercuri, la incheierea unei intalniri avute la Washington cu presedintele american, George W. Bush, ca Saddam Hussein "trebuie dezarmat". "Saddam Hussein trebuie dezarmat. Vom face totul pentru ca Saddam Hussein sa nu mai reprezinte o amenintare pentru lume", a spus Miller, citat de postul de radio public polonez.
8. Romania, cea mai mare dintre tarile invitate sa adere la NATO, a subliniat ca declaratia celor zece nu reprezinta un atac impotriva unitatii UE. "Aceasta declaratie trebuie sa contribuie la o unitate de opinii europeana privind Irakul", a afirmat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe de la Bucuresti, Cosmin Dobran. (Mediafax, 06.02.03)
Veti observa ca paragraful al treilea (3), ca si ultimele trei (6, 7 si 8) aduc elemente de background, asa cum face si finalul celui de-al doilea (2) (la cateva ore dupa discursul secretarului american de Stat, Colin Powell).
In aceasta situatie avem de-a face cu un joc aproape cinematografic al planurilor temporale, iar principala noastra grija trebuie sa fie ca cititorul sa nu ameteasca intre inainte de si dupa aceea.
Asemenea semne de avertizare trebuie totusi formulate pe cat de concis, pe atat de precis, astfel incat cititorul sa nu aiba nici un fel de dificultate in a intelege cand anume se petrece ceea ce i se relateaza in fiecare paragraf, indiferent de natura acestuia.
Apar si situatii in care un paragraf de background este urmat de un altul, de aceeasi natura, insa de mai mare adancime (deep-background). (Vezi, mai sus, stirea care ilustreaza structura piramidei rasturnate.)
In sfarsit, o alta exceptie, desigur, nu ultima, pentru ca activitatea jurnalistica se sustrage, prin natura ei creativa, oricarei rigori didactice, apare atunci cand background-ul devine atat de important incat isi cauta locul in lead, ba chiar pretinde ca accentul din lead sa cada pe el. Este cazul, in general, al stirilor-premiera:
Pentru prima oara dupa doua decenii, nationala de fotbal a triumfa intr-un campionat mondial.
Iata un bun exemplu, in acest sens, din realitatea noastra politica imediata:
Dupa scandalul megatelevizoarelor, pentru care s-a platit 1 miliard, Senatul se pregateste sa faca alte cumparaturi pe bani publici. Este vorba de inlocuirea celor 8 autoturisme Volkswagen Passat, destinate exclusiv membrilor Biroului Permanent al Senatului, cu unele nou-noute de peste 30.000 de Euro bucata.
Si inca unul:
Ieri, pentru prima data de la demararea proiectului, ministrul turismului a admis ca "Dracula Park e posibil sa nu fie realizat la Sighisoara." Pana acum, Dan Matei Aghaton, parintele acestui Disney-land de tip mioritic a sustinut orbeste locatia initiala
Criticabil in textul de mai sus ar fi doar un element de comentariu (orbeste), dar acesta nu este unul de agentie si nu apartine strict genurilor informative, cele in care opinia autorului nu are ce cauta.
Nu exista stire fara sursa. Este una din regulile de baza ale jurnalismului de agentie si, in general, ale jurnalismului de calitate. Cititorul are dreptul sa stie cum se face ca reporterul afla totdeauna inaintea lui ce se petrece in lume. Pe aceasta se bazeaza, in cea mai mare masura, insusirea cea mai de pret nu doar a informatiilor, ci si a agentiilor de presa: credibilitatea.
Cand nu este amintita explicit nici o sursa, atunci trebuie sa rezulte clar ca aceasta este chiar reporterul-martor ocular la eveniment. Jurnalistul doar reconstituie evenimentul, pe baza relatarilor altora. Acesta este cazul celor mai multe stiri si reportaje. De aceea, autorul trebuie sa precizeze de la cine a aflat o informatie sau alta pe care o foloseste in textul sau.
Iata doua exemple in care sursa este reporterul:
Politistii sositi imediat la fata locului au intrerupt circulatia pe autostrada, oprind autobuzul in care ne aflam.
16 persoane au murit (15 pe loc, iar una la spitalul din Hadera, chiar pe masa de operatie), iar 50 au fost ranite, dupa ce, langa un autobuz a explodat un automobil capcana in care se aflau doi teroristi palestinieni.
Cititorul este obisnuit, de o buna bucata de vreme cu asemenea date, insa, de data aceasta, revin asupra atentatului ce a avut loc luni, aici, in Israel, intrucat, prin voia sortii, am fost martor aproape direct la aceasta tragedie. ()
Intamplarea a facut ca in aceeasi zi sa ma aflu, alaturi de alti colegi, tot la Kiyrat Shmona si chiar la granita cu Libanul, la Metulla.
In superbul oras nordic israelian am luat pranzul, dupa care autocarul a luat-o pe aceeasi strada 65. Spre deosebire de autobuzul de pe linia 841 (tinta atentatului - n.m. FV), care are statii cu duiumul si calatori multi, autocarul nostru a mers "snur", drept pentru care ne-am apropiat de el in mod firesc. ()
Intre timp, pe ecranele televizoarelor a aparut o harta a drumurilor, cu un semn de explozie in dreptul Haderei, pe unde trebuia sa trecem in urmatoarele 4-5 minute, daca totul decurgea normal.
In paralel, telefoanele insotitorilor - ghid, sefa de grup, ofiter al serviciului de securitate, sofer, au inceput sa zbarnaie. Am aflat usor-usor ca ()
De altfel, radio Arouto 7 transmitea dupa tragedie ca
Iata un foarte bun lead, bazat doar pe observatiile reporterului, sursa unica:
Duminica in zori, o plimbare pe strazile Sighisoarei oferea un spectacol halucinant: sute de trupuri zaceau rasfirate in cele mai nefiresti pozitii, prin diverse cotloane ale cetatii medievale, in mijlocul gunoaielor, printre balti de urina si bere. Nu se purtase nici un razboi, dar era in plina desfasurare "Festivalul Medieval Sighisoara 2002", iar singurele "lupte" care se dadusera fusesera cele cu alcoolul. (Adevarul, 15.07.02)
Potrivit unei reguli a agentiilor de presa, acceptata tacit de majoritatea jurnalistilor buni, sursa trebuie indicata cel mai tarziu la sfarsitul lead-ului, adica nu mai departe decat in finalul celei de-a doua fraze, daca avem si un sublead, a primului alineat al textului.
In frecvente cazuri, sursa poate fi indicata si prin raspunsul la intrebarea cine?:
Taromul anunta majorarea tarifelor la cursele interne.
FPS a trecut la privatizarea mastodontilor industriali.
De cele mai multe ori, insa, sursa nu coincide cu raspunsul la intrebarea cine?. In aceasta situatie, sursa dobandeste o importanta care se situeaza intre cea a raspunsurilor la intrebarile principale si cea a raspunsurilor la intrebarile secundare. Acestea din urma pot fi date in paragrafe de dezvoltare, fara a fi amintite nici macar in treacat in lead.
In schimb, sursa trebuie sa se regaseasca in lead, alaturi de raspunsurile la intrebarile principale, in cel mai rau caz dupa ele, adica la sfarsitul lead-ului.
Sursa poate figura in sub-lead atunci cand nu incape chiar in prima fraza. Este o formula frecvent utilizata, bine ilustrata de exemplul care urmeaza:
Naufragiul submarinului nuclear
"Incendiul si cresterea presiunii care au urmat exploziei termice (a torpilei - n.n.) au antrenat explozia tuturor munitiilor de la bord", a spus el.
Concluziile preliminare incriminasera deja combustibilul torpilelor ce se aflau la bordul Kurskului (sic!). Ele infirma si speculatiile potrivit carora submarinul ar fi fost lovit de o nava a NATO. (Adevarul, 02.07.02)
De observat, aici, ca primul paragraf de dezvoltare contine un citat de intarire, iar cel de-al doilea aduce elemente de background, care vin sa sporeasca interesul pentru noutatea comunicata in lead.
Autorul stirii care urmeaza a crezut ca procedeaza corect citand sursa la inceputul ei. Asa cum se va vedea, el a gresit:
Ziarul israelian "Maariv", de ieri, a anuntat ca, in cursul diminetii de marti, a fost lichidat Ali Ajuri, militant Al-Fatah, in zona Nablus.
Lider al Brigazilor Martirilor Al-Aqsa, el a fost descris drept unul dintre conducatorii militantilor Al-Fatah responsabili cu trimiterea de teroristi kamikaze pentru comiterea de acte sinucigase in interiorul Israelului, printre care s-a aflat si cel de la 17 iulie a.c., din autogara centrala din Tel-Aviv, din seara sarbatorii Tisha Baav, soldat cu sase victime - intre care s-a aflat romanul Adrian Erdes, 30 de ani, din Dej, judetul Cluj - si 40 de raniti, unii foarte grav, intre acestia fiind multi romani: Dorin Vasile Bujor (Deva), 39 ani, Petrica Onofras, Constantin Purcaru, Constantin Manole etc.
Lucrul esential pe care dorea sa-l comunice acest text era, dupa cum se vede, lichidarea unui sef de teroristi kamikaze si nicidecum ca informatia despre acesta a aparut in ziarul "Maariv". Prin urmare era mai fericita o redactare de tipul:
Unul din sefii teroristilor kamikaze trimisi in Israel a fost lichidat, a anuntat ziarul "Maariv".
Restul informatiilor putea fi distribuit in celelalte paragrafe. Un sub-lead se impunea, totusi, pentru identificarea personajului:
Ali Ajuri, militant Al-Fatah si lider al Brigazilor Martirilor Al-Aqsa, a fost descris drept unul dintre conducatorii
Sa observam, in paranteza, ca textul mai pacatuieste si prin lungimea excesiva a frazei, ilustrand butada dupa care n-a avut timp sa scrie scurt. Daca s-ar fi aplecat mai mult asupra textului, autorul ar fi construit paragrafe distincte din cele doua pasaje care se refera la background (despre atentatul din autogara centrala din Tel-Aviv si despre victimele romanesti ale acestuia). O stangacie a textului pare a fi si faptul ca varsta este indicata doar la una dintre cele patru victime.
Sa mai observam, in paranteza, o formulare pleonastica: daca sunt kamikaze, teroristii comit, de buna seama, atentate sinucigase
Dar sa arunce primul cu piatra doar acela care n-a fost niciodata reporter de teren, confruntat cu vesnica dificultate de a obtine informatii complete!
Revenind, acum, la subiectul central al acestui subcapitol, sa observam ca sunt frecvente, de asemenea, situatiile in care informatiile despre sursa sunt prezentate esalonat. In lead este mentionata o sursa colectiva, iar intr-unul din primele paragrafe de dezvoltare ea este individualizata. In orice caz, mai precis determinata. Bunaoara:
Taromul anunta majorarea tarifelor la cursele interne. Un comunicat semnat de directorul general al companiei, XY, dat publicitatii astazi, precizeaza ca tarifele vor creste, in medie, cu 50%, diferentiat in functie de durata zborului.
La nevoie, se risipesc in mai multe paragrafe de dezvoltare, mai multe informatii lamuritoare despre sursa, atatea cate considera jurnalistul ca sunt necesare pentru caracterizarea corecta a credibilitatii ei.
Din cele de mai sus rezulta ca rareori sursa este considerata atat de importanta incat accentul in lead sa cada chiar pe ea, si nu pe raspunsul la vreuna din intrebarile apreciate ca importante in cazul evenimentului relatat.
Cu toate acestea, exista cazuri, nu foarte frecvente, dar notabile, in care importanta sursei o covarseste chiar pe cea a informatiilor pe care le comunica ea. Este, in general, cazul surselor greu accesibile pentru jurnalisti, al celebritatilor din orice domeniu care, dintr-un motiv sau altul, evita luminile rampei, preferand discretia. De aceea, una din insusirile apreciate ale reporterilor este aceea de a sti sa faca sursele sa vorbeasca.
Si mai rare sunt cazurile in care sursa este atat de importanta incat i se aloca nu doar locul preponderent in lead, ci si mai multe paragrafe de dezvoltare. Iata un asemenea exemplu:
performanta jurnalistica de exceptie a canalului american ABC, care a realizat o discutie televizata de cateva ore cu Oussama ben Laden.
Autoritatile de la Washington il considera pe miliardarul saudit Oussama ben Laden drept principalul suspect pentru organizarea atentatelor teroriste din 11 septembrie, cand trei avioane de linie au fost deturnate si au lovit in plin turnurile gemene ale World Trade Center din New York si o latura a Pentagonului din Washington, bilantul acestor atacuri fiind estimat la 5.000 de morti.
Anchetele preliminare ale FBI si ale altor agentii federale americane au reusit sa-i identifice pe toti cei 19 teroristi implicati in deturnari si sa releve elemente care atesta legatura lor cu reteaua terorista a lui Oussama ben Laden.
Acesta se afla pe primul loc pe lista celor mai cautati criminali, stabilita de FBI, iar autoritatile americane au pus o recompensa de 5 milioane de dolari pentru orice informatie care poate conduce la arestarea sa.
El este banuit si de orchestrarea atentatelor cu bomba din august 1998, impotriva Ambasadelor SUA din Tanzania si Kenya, soldate cu moartea a peste 224 de persoane si ranirea catorva mii, precum si de organizarea atacului impotriva distrugatorului "USS Cole", executat in octombrie anul trecut si soldat cu moartea a 17 marinari americani.
Dupa atentatul de saptamana trecuta, Statele Unite ale Americii au declarat razboi terorismului, iar obiectivul numarul unu al acestui "prim razboi al secolului XXI" este lichidarea retelei teroriste coordonate de Oussama ben Laden.
Din aceasta perspectiva, consideram util sa va prezentam modul de gandire al "inamicului public nr. 1", asa cum reiese dintr-un interviu acordat ABC News, in decembrie 1998. La vremea respectiva, producatorul ABC News, Rahimullah Yousafsai, a fost condus la o locatie secreta, unde Oussama ben Laden i-a acordat in exclusivitate acest interviu, din care am selectat cele mai relevante fragmente.
Declaratiile facute cu aceasta ocazie de liderul terorismului international se constituie intr-o adevarata radiografie a monstruozitatii nascute din fanatism religios, a crimelor in masa comise in numele lui Allah.
Avem, in cele de mai sus, un exemplu de combinare a elementelor de background cu cele legate de descrierea sursei. Se intelege de la sine ca cele dintai sunt absolut necesare pentru evidentierea importantei interviului care urmeaza. Iar descrierea conditiilor in care a fost obtinut textul vine sa potenteze interesul cititorului pentru el.
Descrierea sursei devine uneori atat de importanta, incat ajunge ea insasi subiect de stire si, fireste, de lead:
Canalul american de televiziune CNN a platit 30.000 de dolari pentru a procura 64 de casete video cu imagini din taberele de antrenament ale retelei teroriste Al-Qaida, din Afghanistan, in care membri ai acesteia testau pe caini arme chimice, imagini difuzate duminica pe postul TV amintit, releva cotidianul The New York Times in editia sa de miercuri. Corespondentul CNN la Kabul, Nick Robertson, a recunoscut ca "o sursa" i-a inmanat inregistrarile video respective dupa ce le-a gasit intr-o casa in care ar fi locuit Bin Laden. (Adevarul, 22.08.02)
Pacat doar ca lead-ul este din cale afara de lung! In treacat fie spus, exemplul este interesant si pentru ca ne arata ca, de cele mai multe ori, informatia costa, si nu putin!
Cel putin finalul cronicii sportive citate mai jos ar fi trebuit atribuit unei surse experte locale:
ceea ce s-a intamplat cu Coreea de Sud ieri, maniera in care, in egala masura, a uimit dar au si incantat lumea, este, aproape in totalitate, meritul antrenorului Guus Hiddink, care a devenit, odata cu debutul acestui turnei, cel mai popular si mai iubit om din Coreea, mult mai popular chiar decat presedintele Kim Dae-Yung. (Cronica dupa victoria cu 2-0 asupra nationalei Poloniei, FV)
E greu de crezut ca un gazetar sportiv, chiar daca se afla de o luna in Coreea de Sud pentru prezentarea meciurilor Campionatului Mondial de Fotbal, a putut deveni sursa credibila a aprecierii ca personajul a devenit mult mai popular chiar decat presedintele. Era bine daca cita aici o sursa, fie ea si vaga, de genul apreciaza presa coreeana.
Daca dorim sa fim excesiv de scrupulosi putem adauga ca pana si aprecierea ca ceva este, aproape in totalitate, meritul antrenorului Guus Hiddink ar fi necesitat citarea unei surse, chiar daca reporterul insusi este, in calitate de jurnalist specializat in sport, expert in chestiune. Aici s-ar fi cuvenit tot o sursa vaga, chiar cu riscul de a ingreuna fraza. Ceva de genul dupa aprecierea cvasiunanima a ziaristilor.
Pasajul care urmeaza, desprins dintr-un amplu grupaj, ne sugereaza, in absenta surselor, calitatile demiurgice a reporterului: omniscienta si ubicuitatea.
Sase persoane din judetul Alba au ajuns la spital in ultimele 24 de ore, cu diagnosticul de insolatie. Cel mai tanar pacient are 22 de ani. El a fost transportat la serviciul de urgenta cu insuficienta respiratorie si simptome de spasmofilie. O femeie a lesinat, vineri, in timp de astepta un tren in gara, iar unui barbat de 47 de ani i s-a facut rau pe strada. Ambii au fost spitalizati de urgenta.
O situatie speciala se inregistreaza la Zlatna, unde vantul a incremenit si aerul a devenit irespirabil din cauza noxelor. Un aparat din dotarea Spitalului din Zlatna arata ca, deja, concentratiile de dixod (sic!) de sulf sunt depasite.
Care va sa zica, jurnalistul este medic, pentru ca pune diagnosticul de insolatie, () de insuficienta respiratorie si simptome de spasmofilie. El se afla si peste tot, pentru ca va fi vazut el insusi, devreme ce nu citeaza nici macar vreun martor, ca: O femeie a lesinat, vineri, in timp de astepta un tren in gara, iar unui barbat de 47 de ani i s-a facut rau pe strada. Concomitent, jurnalistul nostru se afla la Zlatna, unde vede vantul incremenit, chiar daca nu mai poate respira din cauza noxelor. Cu toate acestea, el citeste un aparat din dotarea spitalului, care ii spune ca s-au depasit concentratiile de dixod (sic!) de sulf.
Asemenea surse, duca-se pe pustii!
Jurnalistii trebuie sa se straduiasca sa gaseasca, intotdeauna, cea mai buna sursa. Uneori, o intalnesti unde nu te astepti, daca faci investigatii temeinice:
In vreme ce politia si Ministerul de Interne au fost zgarcite cu detaliile evenimentului, ele oferind mai curand date despre individ (un atentator - FV), Bernadette Chirac, nevasta presedintelui, a confirmat Agentiei France Press ca, in cursul diminetii, sotul ei a fost tinta unui atentat in timpul defilarii de pe Champs Elisees.
In cele mai multe dintre exemplele citate mai sus sursele au fost corect introduse. Vom cita mai jos cateva cazuri de - sa le zicem doar asa - inabila mentionare a sursei:
Doar doi pasageri care au cazut din autobuz au supravietuit, a raportat trustul indian de presa.
Probabil ca a relatat si ca redactorul a folosit un anglicism.
Conform lui Vasile Marcu, in multe cazuri, surorile voluntare pregatite de Crucea Rosie sunt preferate
Era mai bine Vasile Marcu a apreciat, daca el a fost mentionat in prealabil ca sursa buna (expert, martor etc.).
Scufundarea feribotului "The Herald of Free Enterprise in portul belgian Zeebrugge, in 6 martie 1987, a fost cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, in 1912, informeaza Mediafax.
In acest caz, verbul de vorbire care s-ar fi potrivit ar fi fost apreciaza. Dar Mediafax nu este o sursa experta in chestiune. Probabil ca, la randul ei, agentia prelua informatia dintr-un organ mass-media occidental, poate britanic. In aceasta situatie, trebuia pastrata o dubla sursa. Sa zicem
apreciaza The Times, citat de Mediafax.
O regula a relatarilor agentiilor de presa spune ca se pastreaza in textul final doar doua surse. Sa presupunem ca stirea de mai sus a fost transmisa de Reuters, care cita - era obligatia sa, nu-i asa? - o sursa experta locala:
Scufundarea feribotului "The Herald of Free Enterprise in portul belgian Zeebrugge, in 6 martie 1987, a fost cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, in 1912, apreciaza Amiralitatea.
Preluata de Mediafax, stirea va arata astfel:
Scufundarea feribotului "The Herald of Free Enterprise in portul belgian Zeebrugge, in 6 martie 1987, a fost cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, in 1912, apreciaza Amiralitatea, citata de Reuters.
Reprodusa dupa Mediafax, sursa va arata iarasi altfel:
Scufundarea feribotului "The Herald of Free Enterprise in portul belgian Zeebrugge, in 6 martie 1987, a fost cel mai mare dezastru naval englezesc de la scufundarea Titanicului, in 1912, scrie Reuters, citat de Mediafax.
Iata un exemplu in aceasta regula a fost, probabil, incalcata:
Cea mai mare parte a animalelor din turma arata ce vrea sa faca intreaga turma. Lebedele dau din cap, cerbii se ridica pe membrele posterioare. Si decizia este luata in majoritate. Exista, deci, democratie si in randul animalelor, scrie prestigiosul "The New York Times , care citeaza revista "Nature"
Vom trece, aici, peste obiectia - intemeiata - ca sursa este citata prea tarziu, pentru ca ne intereseaza, de fapt, altceva. Daca cea care a apreciat ca turmele sunt democratice este revista "Nature", atunci formularea corecta a sursei ar fi fost
scrie revista Nature", citata de prestigiosul "The New York Times
Daca, dimpotriva, revista "Nature" publica doar informatiile din care nu ea, ci prestigiosul cotidian deducea caracterul democratic al turmei, de-abia atunci ar fi fost corecta formularea
scrie prestigiosul "The New York Times , care citeaza revista "Nature".
III. 1. Verificarea informatiei nu este facultativa!
Ieri, dupa pranz, mergand cu luxoasa sa salupa "Vifor", "Vilfor" sau "Viking IV", prin Delta, Sorin Ovidiu Vantu s-a ciocnit violent cu o draga, a zburat cativa metri prin aer, a suferit un traumatism toracic, avand coloana vertebrala si gatul fracturate, dupa care si-a pierdut cunostinta. In aceasta stare a fost transportat cu un elicopter al SRI sau SIE la spitale din Galati, Constanta, Floreasca si Universitar din Bucuresti, precum si la o clinica din strainatate. Aceasta este povestea creata de presa centrala. Spre seara, dupa ce un post de televiziune nationala a dat stirea, opinia publica a preluat constructiv subiectul, fabricand deja scenarii pe ideea cine l-a lichidat pe Vantu. Dupa Academia Vedetelor, se conturau deja cateva solutii de bun simt: Adrian Nastase, pe care SOV il avea la mana, Vacaroiu, ca sa ia el toti banii, niste pescari pagubiti la FNI, fosta nevasta a lui SOV si, din nou, SRI si SIE. Astazi urma ca implicatiile sa ia amploare: CIA, evrei pusi de madam Vlas, securisti naturalizati in Occident. Din pacate, la miezul noptii, insusi SOV a iesit pe sticla, ca dracul din cutie, intreband politicos, cu dictia sa inconfundabila: m-a cautat cineva?
Am ales acest amplu citat dintr-un editorial de Cristian Tudor Popescu (Adevarul, 18.06.02), pentru ca el ilustreaza cat de multe informatii contradictorii pot aparea, simultan, in diferite organe de presa.
Puteti sa recurgeti singuri la operatiunea de a confrunta relatarile din mai multe ziare despre unul si acelasi eveniment. Veti constata, cel putin, ca ele difera prin informatiile pe care le retin despre intamplarea relatata, ceea ce poate fi un lucru normal daca ziarele au recurs la unghiuri de abordare diferite.
Anormalul intervine insa atunci - iar acest lucru se petrece, din pacate, mult prea frecvent - cand informatiile, departe de a fi complementare, se bat cap in cap.
Toate acestea se petrec pentru ca gazetarii nesocotesc o regula: aceea a obligativitatii verificarii fiecarei informatii din cel putin doua surse.
Unele agentii de presa sunt mai riguroase si cer ca informatia sa fie confirmata din cel putin trei surse, uneori din mai multe, atatea de cate este nevoie pentru ca cerinta verosimilitatii si credibilitatii sa fie intru totul indeplinita.
La randul lor, organele prestigioase de presa scrisa sau vorbita se aboneaza, de regula, la mai multe agentii internationale de presa si compara fluxurile lor. Cu alte cuvinte, verifica informatia unei agentii prin cea a celeilalte.
In cercurile jurnalistice este raspandita, bunaoara, aprecierea dupa care France Press-ul sacrifica acuratetea pe altarul rapiditatii, spre deosebire de Associated Press si Reuters, care prefera sa intarzie difuzarea pe flux a unei telegrame pentru a castiga ragaz pentru o verificare suplimentara.
Cu toate acestea, nu trebuie sa ne imaginam fluxul agentiei France Press ca fiind unul plin de informatii inexacte ori imprecise. Dimpotriva, majoritatea lor sunt temeinic verificate inainte de a fi oferite beneficiarilor.
Chiar si in situatia in care o agentie serioasa de presa a difuzat o informatie gresita, indiferent de motiv, ea mai are posibilitatea sa intervina prompt pentru corectarea acesteia, inainte ca ea sa fie difuzata sau reprodusa de vreunul dintre beneficiari.
Aceasta corectura dobandeste forma anularii partiale sau totale a stirii abia difuzate ori a restransmiterii ei in forma corecta sau completa. Iar atunci cand o asemenea corectura devine necesara, beneficiarii sunt anuntati imediat, chiar inainte de difuzarea ei.
Oricum, agentiile de presa sunt mult mai scrupuloase in ceea ce priveste verificarea informatiei, pentru ca tocmai pe aceasta se bazeaza credibilitatea lor, care se exprima, intre altele, si in numar de abonati, prin urmare si in resurse financiare.
Iata o dezmintire de care un text de agentie nu ar fi avut nevoie, pentru ca, pur si simplu, nu ar fi fost difuzat inainte de verificarea in amanunt a informatiei:
Saptamana
trecuta, cotidianul Libertatea a publicat pe doua pagini de ziar
articolul "Ultima sotie a lui Toma Caragiu, ucisa de un psihopat
american". In articol de spunea ca Elena Bichman-Caragiu a fost
asasinata anul trecut, intr-un bar din
Atunci cand un reporter transcrie dupa ureche informatii preluate din surse pe care nu le verifica, se poate ajunge la situatia hazoasa din bancul cu Volga care nu era masina, ci motocicleta, si nu i s-a dat lui Ivan, ci i s-a luat.
Iata ce precizare a fost nevoit sa publice un organ de presa dupa un asemenea reportaj. Precizare este, aici, un eufemism, pentru ca, sub acest titlu sunt dezmintite, punct cu punct, mai toate informatiile vehiculate in textul incriminat:
Iata
ce se afirma in ziarul dumneavoastra de ieri, in articolul
"Printul Charles se opune proiectului <<
Lucrurile ar fi doar foarte comice, daca nu ar putea avea si implicatii serioase. O sa-mi permit sa completez acest pasaj:
numele corect al "strabunicii" era Claudine Rhedey
regina Marii Britanii este Elisabeta a II-a, nu Ecaterina a II-a, chiar daca Romanovii se inrudeau cu Casa de Windsor
Claudine s-a casatorit, intr-adevar, cu Alexander Wurttemberg, dar, cum ea nu era de vita nobila, a fost vorba de o casatorie morganatica, cu toate dezavantajele ce decurg din acest fapt atat pentru cei doi soti, cat si pentru copiii lor. Intrucat Alexandru era duce, i s-a dat si ei titlul de contesa de Hohenstein, dar atat
Ferencz era de fapt Franz (sau Francis), Duce de Teck si, rezultand dintr-o casatorie morganatica, a avut norocul (inspiratia?) sa se casatoreasca cu Mary Adelaide, printesa, fiica regelui George al III-lea al Angliei
din casatoria lor a rezultat, intre alti copii, SURPRIZA!, nu George al V-lea, cum sustin autorii articolului dumneavoastra, care, bietul de el, a avut alti parinti, ci sotia acestuia, Mary de Teck, care, deci, nu era "greaca Mary" din articolul in cauza
surpriza cea mai mare vine insa abia acum: George al V-lea nu a fost tatal reginei Elisabeta a II-a, actuala suverana a Marii Britanii, ci tatal lui Edward al VIII-lea (cel care a abdicat pentru a se casatori cu doamna Simpson) si al lui George al VI-lea. Abia acesta din urma este tatal actualei suverane britanice
Claudine Rhedey a murit in Pattau, nu la Sangeorgiu de Padure
printul Charles este admonestat ca nu s-a dus sa puna o floare pe mormantul doamnei Rhedey: va intreb, de ce s-ar fi dus? Este, daca vreti, desi comparatia este un pic fortata, ca si cum l-ati certa pe Regele Mihai ca nu se duce sa puna o floare pe mormantul lui Zizi Lambrino.
Vorbeam de implicatiile pe care astfel de lucruri le-ar putea avea pentru ziarul dvs.: in acest caz este vorba de genealogia Casei de Windsor, care a fost facuta pur si simplu varza, fireste nu cu rea intentie, ci din ignoranta si autosuficienta (de ce sa verificam, noi le stim pe toate!), precum si din dorinta de senzational. Exista la noi aceasta boala de a arata lumii ca ne inrudim cu toti si cu toate - tatal lui Schroeder este inmormantat aici, "Strabunica" Printului Charles era si ea de pe aici - dupa bine cunoscutul principiu "am uscat rufe la acelasi soare" - sau "cocosul meu a cantat pe gardul lui".
As fi bucuroasa sa stiu ca aratati autorilor articolului comentariile mele, fara a-i sanctiona in vreun fel sau altul. Scopul acestor randuri este unul constructiv, nu unul demolator. As dori foarte mult sa invete ceva din aceasta intamplare.
Uneori, a verifica informatia inseamna nu mai mult decat a consulta un dictionar, un atlas, un comunicat sau orice fel de alt document. Daca ar fi procedat astfel, redactorul textului de mai jos nu ar fi dat drumul la o dubla soparla (este denumirea data in jargonul jurnalistilor greselilor involuntare). Pentru ca Beiusul este oras si nu comuna, iar el se afla in judetul Bihor si nu in orasul de resedinta al acestuia:
Un adolescent de 16 ani din comuna oradeana Beius a murit inecat in raul Crisul Negru.
Procesul de verificare a informatiilor nu inceteaza odata cu predarea textului la tipar sau pentru difuzare. Uneori, pana si corectura poate indeparta o soparla. In exemplul care urmeaza, ea nu a citit textul cu atentie:
a publicat (Aleksandr Isaievici Soljenitin - n.m. FV) si o cercetare proprie, intitulata Dvesti let vmeste, Doua sute de ani impreuna, acoperind (dupa cum indica datarea intre paranteze), rastimpul 1975-1995.
Este evident ca autorul va fi scris, corect, 1795-1995.
Din pacate, asemenea greseli nu sunt endemice presei din Romania. Asa se face ca un cotidian francez, Le Monde, plaseaza ziua nationala a Romaniei francofone la 1 noiembrie, iar peste Canalul Manecii, un cotidian considerat la fel de prestigios, Financial Times, umbla la harta Europei, mutand Romania in locul Bulgariei si viceversa. (Adevarul, 14.02.02)
Romania are iesire la Marea Baltica, potrivit "The New York Times", iar orasul Bucuresti este una din "capitalele baltice" vizitate de presedintele american George W. Bush, sambata, afirma "Boston Globe". (Adevarul, 25.11.02)
Intr-o avancronica la vizita lui George W. Bush (era sa scriem Clinton!), The Washington Times anunta ca "el va calatori apoi spre Bucuresti, spre a se intalni cu presedintele roman Emil Constantinescu si a tine un discurs poporului acelei tari" (Evenimentul Zilei, 19.11.02)
Nu mai putin adevarat este ca greselile altora nu le scuza pe ale noastre.
Asa cum aratam mai sus, o regula importanta spune ca doar locul informatiilor esentiale se afla in lead. Prin urmare, cele colaterale, secundare sau mai putin semnificative trebuie alungate in paragrafele de dezvoltare. Dar gazetarii cu experienta stiu ca, uneori, miezul sau hazul stirii se gaseste tocmai intr-un amanunt. In aceasta situatie trebuie sa i se faca loc chiar in lead. In felul acesta se poate evita monotonia multor introduceri. Iata un exemplu adecvat acestei situatii:
Un german in varsta de 18 ani, aflat in drum spre primaria din Elmshorn, in landul Schleswig-Holsein (nord) (sic!), pentru a-si intalni aleasa inimii si a spune "Da" in fata ofiterului starii civile, a fost arestat pentru tentativa de viol, a anuntat, marti, politia germana.
Atata doar ca acest lead este aglomerat. O formulare mai buna putea fi aceasta:
Un german de 18 ani a fost arestat pentru o tentativa de viol, comisa chiar in ziua in care se indrepta spre primaria orasului Elmshorn, unde urma sa se casatoreasca, a anuntat, marti, politia germana.
Toate celelalte precizari ar fi trebuit sa-si gaseasca locul in paragrafele urmatoare.
In cazul stirilor hard, lead-ul arareori poate fi unul amanat. Se intra direct in subiect. Iar daca evenimentele sunt dramatice, accentul se pune, de cele mai multe ori, pe consecinte, ca in acest exemplu:
Cinci persoane au decedat si alte 26 au
fost ranite, in urma unui grav accident de circulatie, petrecut
duminica dimineata, pe DN 7, intre localitatile Zam si
Burjuc, in Hunedoara. Victimele se aflau intr-un autocar inmatriculat in
Polonia, care se deplasa de la
Sursa - martori - vine ceva mai tarziu, dar acesta nu reprezinta, aici, un defect major.
E lesne de imaginat ce efect rizibil ar fi obtinut autorul daca, la redactarea acestei relatari despre eveniment, ar fi ales un alt tip de lead, sa zicem unul narativ:
Autocarul rula linistit intre
localitatile hunedorene Zam si Burjuc. El plecase din Wroclaw,
Polonia, si urma sa ajunga la
Chiar si in cazul stirilor hard se poate redacta un bun lead amanat, cu o prima fraza care retine, fara doar si poate, atentia cititorului. Iata un bun exemplu in acest sens.
Ieri, timp de trei ore si jumatate, am fost si noi in NATO. Mai exact, la baza de transfer KFOR amenajata in portul Constanta Sud - Agigea, acolo unde, Grupul de Sprijin 29 si Comandamentul 21 al Teatrului de Operatiuni preiau echipamentele militare sosite din Kosovo si le pregatesc pentru expedierea cu un vapor civil tip Ro-Ro (intrarea navelor militare in Marea Neagra este limitata printr-o conventie internationala) inapoi in SUA. Pentru a vedea la fata locului cum traiesc si lucreaza soldatii americani, Ambasada SUA a deschis, ieri, portile bazei pentru jurnalistii romani.
Pacat doar ca fraza a doua contine prea multe date.
Iata si un altul, tot asa de reusit:
Vodca ecologica, un fel de combustibil Euro III pentru consumatori, exista. Si nu numai atat, ci este si un produs al cercetarii romanesti, care a obtinut medalia de aur la Salonul International al Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi, desfasurat la Geneva, in perioada 1-5 mai.
Avem de-a face, iarasi, cu un lead frapant. Merita o mentiune laudativa si faptul ca, imediat dupa el, urmeaza un citat explicativ care desluseste despre ce este vorba.
Mai jos se poate citi unul dintre cele mai stralucite lead-uri amanate pe care le-am intalnit vreodata:
Nu au cerut recunostinta si nici medalii pentru participarea la actiunile de salvare de la Ground Zero, dar nici nu se asteptau sa moara. Si totusi, asta se intampla cu unii dintre cainii salvatori, imbolnaviti de gazele toxice degajate in zona turnurilor prabusite in 11 septembrie 2001.
Textul este citabil aproape in intregime:
"Mor din cauza unor maladii fatale provocate de fumul toxic emanat de ruinele de la Ground Zero, a azbestului, plumbului, clorului si mercurului
Printre eroii cu patru labe se numara Servus --un ciobanesc din Malinois, care a lucrat zilnic opt ore printre ruine si care s-a intors la lucru dupa ce a suferit un stop cardiac si a fost resuscitat de medici in spitalul de campanie, Sunny Boy - un doberman Pinscher, care a gasit unul dintre putinii supravietuitori intr-un gol pe care salvatorii-oameni l-au ignorat, Brutus - un ciobanesc german care isi arunca labele precum Pinocchio picioarele in momentul in care a fost nevoit sa mearga pe o grinda incandescenta pentru a lua urma unui supravietuitor aflat sub ruine.
Potrivit sursei citate, "si Servus, si Sunny Boy, si Brutus - ca si multi altii - au murit la 10, 9 si respectiv 12 ani, ucisi de tumori respiratorii despre care specialistii spun ca au fost provocate de pulberile si fumul inhalate de nasurile lor neobosite".
Numarul patrupedelor salvatoare care au murit dupa 11 septembrie a fost atat de mare, incat cercetatorii de la Facultatea de Medicina Veterinara din cadrul Universitatii din Pennsylvania si de la Centrul Radiologic de Diagnostic pentru Animale din Virginia au decis sa studieze aceasta problema.
Rezultatul acestor cercetari poate fi de mare folos pentru a salva viata altor caini aflati in slujba omului, cum ar fi cainii salvatori din echipele de interventie in caz de accidente miniere. (Cainii-eroi de la World Trade Center mor acum de cancer, Adevarul, 04.12.02)
In cele ce urmeaza va prezentam cateva recomandari in ceea ce priveste redactarea lead-urilor. Ele sunt valabile, cel mai adesea, si pentru paragrafele de dezvoltare.
Orice stire trebuie sa raspunda la oricare dintre intrebarile pe care cititorul si le poate pune in mod legitim. Dintr-o scapare, probabil, ori in urma unei prescurtari facute cu neatentie poate explica de ce stirea pe care o citam mai jos omite sa precizeze unde s-a petrecut nenorocirea:
Un baietel de doar 10 luni a murit inecat intr-o galeata cu var, aflata in ograda parintilor. Parintii victimei se pregateau sa zugraveasca locuinta si au pregatit varul necesar. Copilul era in patutul lui, iar mama acestuia a iesit din incapere pentru cateva minute. Timp suficient ca micutul sa cada din patut, cu capul in galeata. Cand s-a intors mama acestuia, baietelul deja murise. Femeia spune ca a pus galeata langa patut fara sa se gandeasca la tragedia care a urmat.
Trecand peste alte imperfectiuni, sa le zicem, eufemistic, asa ale acestui text, citat integral, sa ne marginim la ceea ce ne intereseaza aici: o localizare ca ograda parintilor nu este, fireste, un raspuns satisfacator la intrebarea cu pricina. Unde s-a petrcut intamplarea? La Patarlagele? Atunci, ne va interesa poate. In Patagonia? In acest caz, aplicand regula mortului pe kilometru, vom spune ca nu merita sa devina stire.
Iata o scurta stire in care imposibilitatea jurnalistului de a raspunde la una dintre intrebari este mentionata corect in final:
Fostul presedinte american Bill Clinton a inregistrat sambata, la Geneva, un CD cu actrita Sophia Loren, acompaniati de Orchestra Elvetiei Romande. Fostul sef de stat american ar fi acceptat sa participe la un proiect "strict-secret" al societatii olandeze de discuri Pentaton si sa citeasca mai multe texte impreuna cu celebra actrita italiana, avand pe fundal muzica interpretata de orchestra mentionata. Sursele nu precizeaza, insa, daca fostul presedinte si-a pus in valoare, cu acest prilej, si talentele sale de saxofonist. (Adevarul, 16.12.02)
Intr-o stire care rezuma declaratiile presedintelui moldovean Vladimir Voronin dupa primirea sa de catre George W. Bush in biroul oval al Casei Albe, intalnim un alt exemplu potrivit in acest sens:
Intrebat daca seful Casei Albe a facut aprecieri despre climatul investitional din Moldova, Voronin nu a avut un raspuns clar. () In ceea ce priveste conflictul trans-nistrean, Ari Fleischer (purtatorul de cuvant al Casei Albe - n.m. FV) a adaugat ca SUA doresc o "reglementare pasnica" a dosarului, fara a preciza in ce fel ar putea Washington-ul sa contribuie la acest lucru. (Adevarul, 19.12.02)
Uneori, raspunsul la o intrebare poate fi fals. In exemplul care urmeaza, din cauza excesului de precizie:
atentatul s-a produs in apropierea localitatii Pardes Hanna, la nord-est de Hadera, pe coasta Mediteranei, in apropiere de granita cu Cisiordania.
Cititorul roman mediu nu are imaginea nici macar a situarii pe harta a localitatii Pardes Hanna, ori a Haderei, la care se raporteaza prima localitate. Prin urmare, pentru el ar fi fost suficient sa spuna ca atentatul s-a produs intr-o localitate de pe coasta Mediteranei, in apropiere de Cisiordania.
Raspunsul
la intrebarea unde? trebuie formulat
in functie de cunostintele cititorului. O localizare ca satul
doljean Giurchita, sa zicem, nu spune nimic cititorului din
Iata o introducere nu numai inutila, ci si nociva, din cel putin doua motive: ceea ce comunica este un lucru cunoscut si simtit de cititori, prin urmare, plicticos, si, pe deasupra, abate atentia de la subiect:
Pentru ca suntem in plina vara, iar temperaturile au atins, cel putin in aceste zile, valori de peste 37 de grade, primul-ministru Nastase a recomandat subordonatilor sai din prefecturi si ministere sa se imbrace mai "lejer"
Si in lead-ul care urmeaza, autorul o ia pe miriste, divagand despre un subiect banal fara nici o legatura cu cel propriu-zis:
Iulie nu este o luna oarecare, ci una aducatoare de multe artificii prin parcurile bucurestene. Distractia si infratirea intre popoare incepe la 4 iulie, cu fanfara, hot-dog si coca-cola in Cismigiu. Continua cu sarbatoarea francofonilor, pe 14 iulie, si Jazz Concert la ambasada fratilor intru latinitate. Luna nu se sfarseste insa aici, si acest lucru ne-a fost reamintit de o inedita aparitie editoriala.
Veti observa ca de-abia aici incepe stirea, caci ea continua astfel:
Prin intersectiile importante ale
Capitalei se imparte, de cateva zile, gratuit, numarul 1 al
publicatiei "Leul din Babilon". O revista-magiu, pentru Irak si
presedintele Saddam Husein, cu ocazia zilei nationale - 17 iulie. Un
admirator cu bani de pe malul Dambovitei (si, totodata, partener
de afaceri al regimului irakian) s-a gandit sa-si manifeste public
simpatia netarmurita cu
Lead-ul care urmeaza, citat si mai inainte, ar fi perfect daca n-ar fi supraaglomerat:
Canalul american de televiziune CNN a platit 30.000 de dolari pentru a procura 64 de casete video cu imagini din taberele de antrenament ale retelei teroriste Al-Qaida, din Afghanistan, in care membri ai acesteia testau pe caini arme chimice, imagini difuzate duminica pe postul TV amintit, releva cotidianul The New York Times in editia sa de miercuri. Corespondentul CNN la Kabul, Nick Robertson, a recunoscut ca "o sursa" i-a inmanat inregistrarile video respective dupa ce le-a gasit intr-o casa in care ar fi locuit Bin Laden.
Pentru a degaja acest lead mult prea lung de unele informatii, era de ajuns daca autorul lui punea punct dupa Afghanistan si reformula partea a doua a frazei:
Pe aceste imagini, difuzate duminica pe postul TV amintit, membrii retelei testau pe caini arme chimice, releva cotidianul The New York Times, in editia sa de miercuri.
Nu era nici o greseala daca mentionarea sursei era trimisa in sub-lead.
Este bine sa nu spuneti totul dintr-o suflare. Cititorul nu trebuie sa perceapa gafaitul reporterului. Amanuntele secundare, dar intregitoare, trebuie lasate pe seama paragrafelor de dezvoltare. Aceasta si este principala lor menire: sa ofere informatii noi, eventual complementare, celor enuntate in pasajele anterioare.
O introducere sufocata de detalii comporta malformatii genetice. Ganditi-va ca prima fraza, de obicei mai ampla, n-ar trebui sa depaseasca 30 de cuvinte, inclusiv cele de legatura (prepozitii, conjunctii). Altfel, lizibilitatea textului este in suferinta. Iar cititorul nu percepe usor o fraza lunga, mai cu seama daca ea este schioapa, cu atributive care atarna de atributive, de exemplu, in care subordonatele sunt sleampate.
Ele nu au ce cauta in textele agentiilor de presa si nici, in general, in genurile informative ale presei. Opiniile reporterilor/redactorilor nu au ce cauta in depesele agentiilor. Grija lor scrupuloasa de a pune totul pe seama surselor (este adevarat ca asa a spus sursa) vine din nevoia de a confirma, zi de zi, stire de stire, credibilitatea institutiei, bazata pe impartialitate, daca nu chiar obiectivitate.
Gazetarii de agentie practica in exclusivitate ceea ce numim jurnalismul de informare. El se opune jurnalismului de interpretare (note, comentarii, editoriale, pamflete si altele). Ambele au drept de cetate, in egala masura, in lumea jurnalismului. Potrivit unei formulari devenita dicton, faptele sunt sacre, opiniile libere.
Atata doar ca demarcatia intre cele doua genuri trebuie sa fie clara pentru cititor. Din acest punct de vedere, presa romaneasca este vulnerabila. In cea anglo-saxona se merge atat de departe cu aceasta distinctie, incat intalnim pagini de fapte in opozitie cu cele editoriale. Acestea din urma contin articole de interpretare a evenimentelor, inclusiv comentarii. Editorialul nu este decat o forma speciala de comentariu, raporturile dintre cele doua specii fiind de diferenta specifica / gen proxim.
Prin urmare, nici agentiile de presa, nici jurnalistii care le slujesc nu isi permit sa includa opiniile lor in texte. Fiecare informatie este atribuita unei surse. Este drept ca, potrivit unei conventii, surse protejate, de genul observatorii, pot fi chiar gazetarii de agentie specializati pe vreun domeniu ori pe problemele politice, economice s.a. ale unei zone geografice, geopolitice etc.
Deputatul PSD Madalin Voicu a facut, ieri, la Camera Deputatilor, o declaratie socanta: "Slujba de Inviere pe plaja este o rusine si o pata neagra pe frontispiciul Bisericii Ortodoxe Romane. Este asemanator sexului facut pe strada."
De socanta, este, intr-adevar, socanta declaratia, mai cu seama in partea ei secunda. Dar trebuie sa lasam cititorul sa perceapa singur acest lucru, nu sa-i bagam degetul in ochi, sugerandu-i ca nu este destul de destept pentru a-si da seama el insusi.
Un lead, altminteri excelent, al unei anchete, este ratat tocmai pentru ca include un comentariu. Pe deasupra, unul care nu exceleaza prin acuitatea observatiei:
Pot incapea 52 de litri de benzina intr-un rezervor de 45 de litri? Raspunsul este da. Se pare ca in Romania, aflata intr-o vesnica tranzitie, totul este posibil, chiar daca lucrurile frizeaza absurdul. Ce conteaza ca se sfideaza toate legile fizicii, daca pe bonul fiscal de la benzinarie scrie ca ai pus in rezervor 52 de litri de benzina, chiar daca fabricantul masinii garanteaza ca nu pot intra mai mult de 45? Atat scrie, atat platesti! (Benzinaria paranormala, Evenimentul Zilei, 07.10.02)
Fraza incriminata este, fireste, cea care incepe cu se pare ca.
Iata o stire cu o dubla greseala majora: prima este aceea ca locul lead-ului este luat de comentariu, iar cea de-a doua, comentariul insusi:
Desi politistii se asteptau ca frigul sa mai potoleasca intentiile criminale ale vasluienilor, evenimentele recente au demonstrat exact contrariul. Consumul excesiv de alcool si divergentele dintre tata si fiu au mai facut o victima, miercuri, 4 decembrie, in comuna Albesti. Ion D., 45 de ani, necasatorit, a murit pe loc, dupa ce a primit o lovitura in cap de la tatal sau, Andrei D., 75 de ani. De o buna bucata de timp, relatiile dintre cei doi erau tensionate, deoarece batranul banuia ca fiul intretine relatii sexuale cu mama sa, relateaza RomNET. In dimineata blestemata, dupa ce amandoi au consumat mai cantitati de bauturi alcoolice, a izbucnit un alt scandal. Intr-un acces de furie, batranul a pus mana pe o pila triunghiulara si a lovit napraznic in fruntea fiului. Lovitura a fost atat de puternica incat pila a penetrat in cutia craniana si Ion D. a murit pe loc. Parchetul de pe langa Tribunalul Vaslui a emis pe numele batranului un mandat de arestare preventiva pe 30 de zile.
Dupa cum se vede, comentariul este excesiv, ca sa nu-i spunem chiar pe nume: stupid. Cearta cu deznodamant fatal nu are cum sa ilustreze intentiile criminale ale vasluienilor, nici evenimentele recente, de vreme ce aflam despre unul singur.
Din punct de vedere strict jurnalistic, textul este ridicol si in alte privinte, dar nu este locul aici sa staruim asupra altor aspecte.
Am citat si intr-alta parte introducerea rizibila la un reportaj despre filme de servicii funerare. Ea incepea cu o reflectie adanca, fata de care panseurile de cafenea ating profunzimi metafizice:
Vrea, nu vrea, mai si moare omul
Toate textele informative trebuie sa respecte premiza ignorantei totale a cititorului in legatura cu subiectul abordat. Fiecare dintre ele trebuie astfel redactat incat un om care n-a aflat deocamdata nimic despre eveniment ori n-a vazut in viata lui un ziar, sa inteleaga negresit si fara exces de efort intelectual despre ce este vorba.
Sau, mai plastic formulat: nu exista bancuri vechi; pentru un nou-nascut, fiecare banc e nou.
Este unul dintre motivele pentru care cele mai multe stiri nu trebuie sa inceapa cu substantive articulate cu articol hotarat. Vom scrie, asadar, mai bine
un avion al cursei Tarom s-a prabusit, ieri, la Balotesti
decat
avionul cursei Tarom s-a prabusit
De altfel, asa s-ar intelege ca este unicul. Si cui foloseste sa ne batem joc de biata companie nationala?
Exceptie de la aceasta regula fac stirile de revenire asupra unui eveniment despre care s-a mai scris (follow-up). Dar, in chiar lead-ul unor asemenea follow-up-uri, trebuie sa facem o trimitere clara la subiectul stirii la care am revenit.
Astfel, prima stire, cea de baza, poate sa inceapa cu
un avion al cursei Tarom s-a prabusit ieri la Balotesti
In schimb, stirea de revenire va putea arata astfel:
O posibila cauza a prabusirii, ieri, la Balotesti, a avionului Tarom este, a anuntat
Una din modalitatile de respectare a regulii premisei ignorantei cititorului este aceea de a identifica personajele nu in lead, ci de-abia in sub-lead ori in primul paragraf de dezvoltare. Aceasta metoda este foarte frecventata de jurnalisti. Iata si o ilustrare a ei:
Un handicapat motor a dat in judecata un club de streap-teasse din Florida, pentru ca nu a putut sa intre cu scaunul cu rotile intr-una din salile unde "artistele" dansau in poala clientilor. Edward Law a intentat proces clubului "Wildside Adult Sports Cabaret", sustinand ca respectivul stabiliment a incalcat legea privind drepturile persoanelor cu nevoi speciale (Adevarul, 18.07.02)
In stirile de opinie pe teme politice intalnim frecvent acest procedeu:
Presedintele Romaniei a luat pozitie in favoarea Statelor Unite in disputa dintre acestea, pe de o parte, si Germania si Franta, pe de alta. Intr-un discurs rostit in fata camerelor reunite ale Parlamentului, Ion Iliescu a declarat: "".
Este limpede ca cititorul nu va avea nici cea mai mica ezitare in a identifica unul si acelasi personaj, indicat in prima fraza prin calitatea sa, iar in cea de-a doua prin nume si prenume. Aceasta modalitate permite si aerisirea lead-ului. Aici avem unul cu sub-lead.
O alta regula jurnalistica spune ca citatele nu au ce cauta in lead. De obicei, atunci cand o declaratie a unui personaj se cere adusa la cunostinta cititorilor, vorbele acestuia sunt introduse de-abia in al doilea alineat, corespunzand primului paragraf de dezvoltare.
In lead-ul propriu-zis, textul care introduce declaratia este formulat cu vorbele gazetarului. Acestea pot reprezenta un rezumat al declaratiei/declaratiilor care urmeaza, o sinteza a acestora sau o modalitate de a scoate in evidenta ce aduce nou si/sau important faptul de opinie ce urmeaza a fi comunicat.
Bunaoara, un asemenea lead poate fi formulat astfel:
Lupta impotriva coruptiei, aceasta este, in opinia presedintelui tarii, principalul obiectiv al Romaniei.
Dupa care poate urma citatul, inclus in sub-lead, ca in exemplul care urmeaza, ori in primul paragraf de dezvoltare:
Vorbind ieri in fata camerelor reunite ale parlamentului, presedintele Iliescu a subliniat ca "trebuie pus cu orice pret capat acestui capitalism de cumetrie."
Iata un lead, urmat de citat corect redactat:
Un conflict cu Irakul - in cazul in care va exista unul - nu va declansa cel de-al treilea razboi mondial, a declarat ministrul american al apararii, Donald Rumsfeld, intr-un interviu acordat canalului de televiziune CNN.
"Nu pot spune daca utilizarea fortei in Irak va dura cinci zile, cinci saptamani sau cinci luni, dar va asigur ca nu va dura mult. Nu va avea loc un al treilea razboi mondial", a subliniat el, amintind ca fortele SUA sunt acum "mult mai puternice" decat in urma cu 10 ani, in timpul Razboiului din Golf.
In exemplul urmator, un lead redactat de jurnalist, care rezuma esentialul, este urmat de citatele care il sustin:
Inca din anii 60, guvernele europene au cedat in fata terorismului, facand astfel posibile, in cele din urma, atentatele din 11 septembrie, se arata intr-o controversata carte scrisa de Alan Dershowitz, un reputat jurist american.
"Intre 1968 si 2001, comunitatea internationala a recompensat si legitimat terorismul, in loc sa-l pedepseasca si sa-l condamne", se arata in numarul de ieri al cotidianului britanic "The Guardian", care publica extrase din cartea lui Dershowitz.
"Din aceasta perspectiva, nu e de mirare ca am trait ororile din 11 septembrie. Cei care i-au rasplatit pe palestinieni dupa actele de terorism, in special aliatii nostri europeni si Natiunile Unite, au facut ca 11 septembrie sa nu poata fi evitat. Recompensand terorismul palestinian si dupa 11 septembrie, ei continua sa favorizeze comiterea unor noi atacuri teroriste", se arata in fragmentele din cartea lui Dershowitz, aparute in "The Guardian". De vina pentru atacurile teroristilor din 11 septembrie cica ar fi Europa Si ONU, Adevarul, 10.09.02)
Iata un alt exemplu nimerit in acest sens.
Ieri, secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld, care nu si-a ascuns, in ultima vreme, iritarea provocata de liderii din vechea Europa", a pus pe acelasi plan Germania cu Libia si Cuba, state aflate pe lista neagra a democratiilor occidentale. Vorbind in fata Congresului SUA despre sustinerea internationala fata de campania antiirakiana, Rumsfeld a afirmat: "Exista numeroase tari care au dat de inteles ca vor sa sprijine coalitia pentru reconstructia Irakului, dupa inlaturarea lui Saddam Hussein. In plus, exista trei sau patru tari care au declarat ca nu vor face nimic in acest sens. Cred ca Libia, Cuba si Germania au lasat sa se inteleaga ca nu vor face nimic in acest sens
Iata, in schimb, un citat care nu avea ce cauta in lead:
"Eram undeva in dreptul catedralei si am auzit un zgomot infundat. Nici nu-i dadeam atentie daca nu auzeam tipete in spatele meu. O femeie zbiera ca din gura de sarpe, ca dedesubt sunt doua suflete. Atunci mi-am dat seama ca malul se surpase si inghitise doi oameni." Unul dintre putinii oameni care treceau ieri la ora pranzului prin centrul Orsovei, povesteste cu groaza cum doi muncitori au fost ingropati de vii, la mai bine de 10 metri sub pamant. (Adevarul, 28.11.02)
Acest text pacatuieste prin faptul ca nu capteaza de la bun inceput atentia cititorului. Pentru a fi salvat, el trebuie reformulat in intregime. Eventual asa:
Doi muncitori si-au pierdut viata, ieri, inghititi de un val de pamant de zece metri. Ei lucrau pe santierul noii Catedrale care se ridica in centrul Orsovei, cand
Aici ar fi trebuit sa urmeze un scurt pasaj care sa descrie imprejurarile in care s-a petrecut nenorocirea, dupa care s-ar fi putut introduce citatul astfel:
Un martor, XY, ne-a relatat
Ca orice regula jurnalistica, si aceasta comporta numeroase exceptii. Potrivit acestora, citatul isi poate gasi locul in lead, dar cu anumite conditii: el trebuie sa fie succint, sa contina o formulare frapanta, daca se poate memorabila si, totodata, sa ne ofere esentialul respectivului fapt de opinie.
Pe cat posibil, aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ, ceea ce nu este, fireste, totdeauna cu putinta. Iar acel fapt de opinie trebuie sa fie important ori sa aduca noutati interesante fata de ceea ce s-a spus pana atunci in chestiune. Importanta poate fi evaluata cel mai adesea dupa criteriul probabilelor consecinte asupra vietii cetatenilor.
Iata un exemplu de reusita. Este vorba despre relatarea unei intruniri in care Vasile Lupu si Andrei Marga pun bazele unui nou partid, de fapt congresul aripii anti-Ciorbea a PNTCD:
"Liderii sunt acolo, in Rosetti, partidul este aici", a spus Calin Catalin Chirita, sambata, de la tribuna amenajata pe scena Teatrului National, pentru congresul taranistilor care nu-l recunosc ca sef pe Victor Ciorbea. Intr-adevar, desi s-a temut ca participarea va tinde catre zero, echipa Lupu-Marga-Chirita a izbutit sa aduca ceva popor taranist la intrunirea de sambata. Sala Teatrului National a fost aproape plina. Si nu cu lume scrobita, cu imitatori ai stilului Sarbu-Muresan (costume de firma, odicoloane scumpe), ci cu membrii de rand ai partidului, care, se vedea de la o posta, n-au prea stiut sa profite de binefacerile guvernarii 1996-2000. (Adevarul, 20.08.01)
Cateva precizari pentru cei care au uitat sau nu stiu. In Piata Rosetti din Capitala se afla sediul central al PNTCD. Calin Catalin Chirita, fost candidat (fara succes) al acestui partid pentru succesiunea lui Viorel Lis, Victor Ciorbea si Crin Halaicu la postul de primar general al Capitalei, completa triumviratul care se impotrivea aripii Ciorbea.
De observat ca lead-ul de mai sus intruneste cumulativ cerintele unui lead-citat. El raspunde bine si la intrebarile principale legate de acest eveniment: Cine? (Calin Catalin Chirita), ce? ("Liderii sunt acolo, in Rosetti, partidul este aici", a spus), cand? (sambata), unde? (de la tribuna amenajata pe scena Teatrului National) in ce imprejurari?, varianta pentru cum? (pentru congresul taranistilor care nu-l recunosc ca sef pe Victor Ciorbea.)
De remarcat, de asemenea, ca propozitiile primului paragraf de dezvoltare (Intr-adevar, desi ), aduce, prin observatiile sagace si bine formulate ale autorului, elemente de sustinere a lead-ului, axat pe cea mai interesanta declaratie selectata de reporter din cate se vor fi formulat la aceea reuniune politica. Este o veritabila bijuterie jurnalistica.
Trecand peste inabilitatea construirii lead-ului, in pasajul care urmeaza, citatele sunt corect alese, atat cele scurte, cat si cel lung:
Pentru ca suntem in plina vara, iar temperaturile au atins, cel putin in aceste zile, valori de peste 37 de grade, primul-ministru Nastase a recomandat subordonatilor sai din prefecturi si ministere sa se imbrace mai "lejer" si sa renunte astfel la "formalism", pentru a face fata mult mai usor caldurii. "Ar fi o chestiune si de sanatate si de comoditate. Nu trebuie totusi sa ducem lucrurile foarte departe pentru ca nu sugerez blugii sau sandalele. Dar cred ca putem, cu decenta, intr-un mod foarte civilizat sa ne adaptam la ceea ce inseamna o conditie diferita de clima", a spus primul-ministru. (Ministrii vor renunta la costume si cravate, Jurnalul National - 22.06.02)
O alta regula a citarii spune ca greselile aproape firesti pe care le face in vorbire sursa pot si trebuie sa fie corectate tacit de ziarist. Nu de dragul lustruirii sursei, ci de dragul cititorului, pentru ca lectura sa fie mai fluenta pentru el. Dar exista numeroase situatii in care aceste greseli sunt transcrise ca atare, mai ales cand ele caracterizeaza gandirea sau exprimarea sursei. Se aplica, in acest caz, regula pasarea pre limba ei piere:
"Toata aceasta actiune sigur ca are in spate un scenariu (). Toate aceste incercari sunt sortite de esec (sic!). Vacaroiu n-a primit nici un ban! Nici aia 700 de mii de dolari (oferiti de Vantu pentru infiintarea BID - n. red.) nu i-am luat si era, sa stiti, dreptul meu, sa-i iau, ca am facut un contract de prestari de servicii Nimeni nu ma are la mana cu nimica!" Cu tot naduful din spusele de mai sus, seful Senatului nu a vrut sa dezvaluie cine este regizorul scenariului sortit "de esec" (Adevarul, 10.10.02)
Aceeasi regula a aplicat-o si redactorul care i-a conferit personajului Trofeul Gaga:
Senatorul PSD Ion Predescu, care a observat in CNSAS "tendinte rasculative" (Trofeul Gaga, Adevarul, 02.11.02)
Tot o regula spune ca preferabile sunt sursele experte, dar ca si ele trebuie citate in vorbire directa doar cand comunica o apreciere in aceasta calitate. Daca ele doar povestesc o intamplare, este mai convenabil sa le citam in vorbire indirecta, pentru ca ea ne permite sa extragem esentialul dintr-o lunga declaratie ori s-o rezumam. Intr-o stire despre arme gasite
ascunse intr-un parc din Capitala, intalnim pasajul de mai jos:
"Gardienii un observat un bec spart la un stalp de iluminat si au verificat zona. In timpul cercetarii, ei au gasit armele, ascunse sub crengi, pe malul lacului Cocioc. Erau in doua pungi de plastic, una fiind deschisa. Una dintre arme, un pistol mitraliera de calibrul 7,62 mm, era de productie iugoslava, cealalta fiind un pistol de calibrul 7,65 mm, cu incarcator si cartuse. Ambele aveau pat rabatabil", ne-a mai spus col. (r) Nacu.
Prima parte (gardienii au observat una fiind inchisa) se putea relata in vorbire indirecta, citandu-l pe colonelul care ofera informatia. Partea a doua, adica restul declaratiei, putea sa ramana intre ghilimele.
Iata un citat care ignora orice regula:
Tega Moceanu, in varsta de 22 de ani, locuieste impreuna cu familia sa la Houston, dar are cetatenie romana: "Am auzit de mai multa vreme de acest tanar jucator si am discutat de cateva ori cu tatal sau. Ne-am documentat si am ajuns la concluzia ca este util echipei nationale. Are 22 de ani, o inaltime de 2.02 metri si este foarte puternic. Poate sa joace si pivot si extrema, asa ca se incadreaza perfect in schema noii echipe nationale, formata din jucatori tineri, multi dintre ei activand in campionatul nord-american. Moceanu este cetatean roman, iar singurul lucru pe care il avem de facut este acela de a-l legimita la FIBA", a spus Dobrescu. (Varul lui Dominique Moceanu va juca in echipa de baschet a Romaniei - Buna ziua, Brasov - 22.06.02)
Acest textulet este criticabil din mai multe puncte de vedere.
Mai intai pentru ca citatul este mult prea lung.
In al doilea rand pentru ca sursa (a spus Dobrescu) este introdusa mult prea tarziu. In asemenea situatii trebuie sa tinem cont de faptul ca cititorul vrea sa stie din capul locului ale cui vorbe le citeste. Rareori poate fi el creditat cu rabdarea de a citi doua-trei fraze inainte de a afla cine i le comunica.
In astfel de situatii trebuie procedat altfel. Sursa este introdusa dupa prima fraza sau chiar dupa primul predicat, dupa care se poate relua citatul.
In al treilea si nu in ultimul rand, pentru ca acest pasaj nu trebuia citat. El putea fi rezumat in vorbire indirecta. Informatiile din text ar fi fost, fireste, atribuite sursei.
Pasajul Ne-am documentat si am ajuns la concluzia ca este usor redundant. Puteau sa ajunga la o concluzie fara o documentare?
In paranteza fie spus, unii gazetari insista pe modul in care au obtinut informatia, in loc sa le comunice pur si simplu. Aceasta metoda este rareori recomandabila. Ea este asemenea licentei poetice, la care putini artisti isi pot permite sa recurga. Avand in vedere ca, totusi, aici, sursa este, judecand dupa ceea ce ne comunica, una experta, puteau fi puse intre ghilimele doar cateva cuvinte si sintagme: "util", "foarte puternic", "poate sa joace si pivot si extrema, asa ca se incadreaza perfect".
O interdictie precizeaza ca descrierile sunt de evitat in lead. Exceptia se admite, intre altele, atunci cand rezultatele unei observatii atente si sagace pot rezuma esentialul. In acest caz avem de-a face, fireste, cu un lead amanat, ca in exemplul care urmeaza:
Marti dupa-amiaza,
orasul Pucioasa de Dambovita a avut parte de un spectacol unic: o
parada de limuzine de lux, combinata cu o defilare a unor VIP-uri locale
si cu o droaie de baieti de baieti din Bucuresti.
Aceasta a fost inmormantarea lui Vasile Gheorghe, zis si Gigi Kent,
considerat a fi unul din nasii lumii interlope din Capitala. (Inmormantarea lui Gigi
Intrarea in subiectul propriu-zis nu trebuie sa intarzie, potrivit unor prescriptii ale manualelor occidentale, mai mult de cinci-sase paragrafe scurte, pentru ca apare riscul plictisirii cititorului. In acest exemplu, cea de-a treia fraza intra de-a dreptul in subiect. In paranteza fie spus, restul textului este plin de numeroase alte observatii savuroase despre eveniment, semn ca reporterul-sursa a urmarit desfasurarea lui cu atentie si inteligenta.
Iata un alt reusit lead descriptiv care te indeamna sa continui lectura reportajului:
Patru dimineata. Tantarii incep sa muste serios la Sfintu Gheorghe - Delta. Ceata asternuta peste noapte dezgoleste treptat siluetele catranite ale lotcilor trase la mal. Noaptea a fost alba pentru pescarii din sat. La "Toana pierduta", o crasma de tabla ruginita, cu mese lungi din lemn negeluit, incep sa se stranga pe scara. Parte din ei vin de pe Dunare unde, peste noapte, au dat niste toane de scrumbie, adica si-au lansat plasele in deriva si au plutit de fiecare data cam o ora - o ora si jumatate, pana sa le stranga. Ceialti trag un cocart mic inainte de a iesi in mare, dupa sturion. Pleaca la ohane, la carmace si la talienele gigant. (Sturionul, porcul pescarului din Sfantu Gheorghe - Delta, Adevarul, 03.06.02 - reportaj, FV)
Daca ele nu reusesc sa aglutineze contraste, risca sa plictiseasca cititorul inainte de a apuca acesta sa intre in subiect.
Iata, pentru inceput, un bun contrast construit din enumerari de fapte reprezentand elemente de background:
Un procuror suspendat si cercetat cu asiduitate de patru luni de zile (Alexandru Lele); un altul, care s-a sinucis, dupa ce a fost trimis sa faca lumina in "serparaia" de interese din Bihor (Cristian Panait); un contrabandist condamnat "la locul de munca" (Adrian Pocse); o sumedenie de grotesti decizii judiciare, de la o perchezitie suspendata din cauza unui cameraman si pana la un examen psihiatric post-mortem. Toate acestea, precum si altele, mai marunte, dar la fel de lipsite de logica, au fost declansate de ceea ce parea la inceput a fi doar o banala arestare a unui suspect de contrabanda: Adrian Tarau, unul din sponsorii de nadejde ai PSD in judetul Bihor. (Adrian Tarau - invitat de onoare la festinul electoral al PSD Bihor, Adevarul, 02.07.02)
Iata si un alt lead, pe un subiect inrudit, care speculeaza bine antiteza, punand, pentru aceasta, in prim plan tot elemente de context:
"Am sa fac tot ce pot ca sa-l scot pe acest procuror Panait din magistratura" - asa a declarat intr-o seara, le televiziune, deputatl PSD Viorel Gheorghiu, cel acuzat ca si-a inscenat furtul propriei masini pentru a insela societatea de asigurari.
Cateva saptamani mai tarziu, lui Gheorghiu i-a iesit, intr-un fel, pasienta: procurorul Cristian Panait iesea din magistratura si din viata, aruncandu-se de pe bloc in urma unui "complex de factori psihostresori", pe care Parchetul CSJ refuza in continuare sa-l detalieze.
Deputatul Gheorghiu avea motive seriose sa se teama de Panait. Rechizitoriul intocmit, care vede pentru prima data lumina tiparului, spulbera toate aiurelile pe care, de luni de zile, le invoca deputatul in apararea sa. (Iata una dintre adevaratele cauze care l-ar fi putut impinge la sinucidere / Recizitoriul zdrobitor al procurorului Panait in cazul "hotului" propriului BMW, deputatul PSD Gheorghiu, Adevarul, 27.08.02)
Un alt lead, de acelasi tip, devine obositor prin conglomeratul de enumerari:
Implicarea militarilor in operatiuni de anvergura desfasurate pe teritoriul american, fabricarea de vaccinuri, substante antimicroniene si antidoturi pentru protejarea cetatenilor de actiunea agentilor patogeni mortali, extinderea prerogativelor FBI, restrictionarea accesului public la date secrete, modernizarea sistemelor computerizate de securitate, intarirea securitatii in porturi, adoptarea unor standarde identice de catre toate statele din componenta SUA pentru obtinerea permisului auto (singurul act de identitate), precum si revizuirea normelor internationale in privinta extradarii sunt doar cateva dintre propunerile cuprinse in primul plan al strategiei nationale pentru prevenirea terorismului in istoria Statelor Unite.
Cum putea fi facut mai suplu acest lead obez ne dam seama dupa felul in care arata primul paragraf de dezvoltare:
Planul, care urma sa fie prezentat ieri congresmanilor (sic!) de catre seful administratiei de la Washington, George W. Bush, mai acorda (eventual, mai prevede, preconizeaza etc.) (Pentru prima oara in istoria Statelor Unite, Casa Alba a elaborat o strategie nationala pentru combaterea terorismului, Adevarul, 17.07.02)
In exemplul care urmeaza, informatiile expuse in lead sunt reluate, partial, nu numai inutil, ci si gresit, in primele paragrafe de dezvoltare:
Marius Ciubucciu a fost ani intregi politist, subofiter in cadrul Politiei Galati. Marius a ales, la 28 de ani, sa renunte la haina de politist si sa plece in America doar pentru ca sotia lui, Irina, a castigat la "Loteria vizelor". Pentru Marius a fost o hotarare greu de luat, nu se gandise niciodata ca ar putea parasi tara pentru totdeauna, ca si-ar putea parasi meseria, prietenii. Cu toate acestea, el a devenit american.
A plecat in aprilie 2001. "A fost ciudat. Nu ma gandisem niciodata ca intr-o zi voi pleca definitiv. Nu mi-am dorit acest lucru. Paradoxal, totul a inceput de la "Loteria vizelor". Asa am ajuns in Statele Unite, la Greensboro. Am luat-o de la zero. Si nu a fost usor. Aveam acolo rude, a fost norocul nostru."
Fostul politist a luat viata de la inceput. Si-a gasit de lucru la un depozit. A avut si cate doua servicii. Dar la prima sa dragoste nu a renuntat. Si-a continuat antrenamentele la kumite - lupte libere, sportul la care in tara adunase un palmares de invidiat. (Samuraiul din Galati, campion in America, Evenimentul Zilei, 08.07.02)
Textul de mai sus vadeste o documentare precara. Astfel nu se poate explica de ce declaratia personajului vine sa reia, fie si partial, informatiile pe care le aflasem din introducere. Riscul este acelasi: cititorul atipeste in loc sa parcurga textul pana la capat. Atunci cand redactam unul mai lung, trebuie sa avem grija sa relansam, din loc in loc, interesul pentru el.
In paranteza fie spus, frantuzimul a ales nu indica un stil ales.
O alta recomandare se refera la evitarea intrebarilor in lead. Exceptiile de la aceasta regula sunt si ele numeroase. Ele apar mai ales atunci cand redactorul reuseste sa faca atractiv astfel o tema altminteri nu foarte interesanta sau cand incearca o identificare intre personajul sau si un numar cat mai mare de cititori. Iata un bun exemplu care ilustreaza legitimitatea exceptiei:
Pot incapea 52 de litri de benzina intr-un rezervor de 45 de litri? Raspunsul este da. () Ce conteaza ca se sfideaza toate legile fizicii, daca pe bonul fiscal de la benzinarie scrie ca ai pus in rezervor 52 de litri de benzina, chiar daca fabricantul masinii garanteaza ca nu pot intra mai mult de 45? Atat scrie, atat platesti! (Benzinaria paranormala, Evenimentul Zilei, 07.10.02)
Si inca un exemplu in acelasi sens:
Cine si-ar fi putut imagina vreodata ca un cuvant in limba engleza poate valora peste 250 de milioane de dolari? Pare incredibil, insa acesta este motivul invocat de catre ministrul finantelor in incercarea de a explica decizia Bancii Mondiale si, mai ales, a FMI, de a ne amana banii cel putin inca vreo cateva saptamani.
"Externalization" este buba, cuvantul-cheie care a barat drumul banilor de la cele doua institutii catre Romania. Adica, aia de la Washington, mai grei de cap, nu vor sa priceapa ca "externalization" este unul si acelasi lucru cu "play-off", care pe romaneste inseamna concedieri. (George Solomon, Guvernul roman ii invata englezeste pe insii de la FMI, Adevarul, 23.05.02)
Formularile pozitive sunt preferate celor negative din doua motive.
Primul este acela ca un nu poate cadea la culegere sau ochiul cititorului fuge peste el. Rezultatul este aceeasi hiba jurnalistica: confuzia.
Cel de-al doilea poate fi formulat astfel: formula pozitiva este mai dinamica, iar textul jurnalistic trebuie sa fie alert, antrenant.
In loc de
combatantii nu se mai bat
vom scrie, mai bine,
adversarii au cazut la pace.
Exceptia de la aceasta regula apare atunci cand evenimentul a fost cu totul neasteptat ori tocmai negatia ii confera interesul:
Nu campionul, ci out-sider-ul a castigat meciul.
Cu toate acestea, in loc de
Nadia Comaneci nu a participat la festivitate
vom scrie ca ea
a lipsit
Dubla negatie este si ea de evitat, chiar daca intelesul ei este pozitiv. Ea poate arata cat de elegant in textele eseistice, stiintifice etc., dar este de evitat in cele jurnalistice de informare. Motivul este acela ca dubla negatie poate suna emfatic. De asemenea, ea presupune din partea cititorului un efort suplimentar de decodificare a sensului. Nu putem fi siguri ca el este dispus, de fiecare data, sa-l faca.
Romania a beneficiat de multe fonduri comunitare, a apreciat ieri Helena Fazenda, magistratul de legatura al OLAF pentru Romania, subliniind ca anchetatorii romani colaboreaza cu OLAF in instrumentarea dosarelor privind deturnarea de fonduri comunitare. (Adevarul, 19.11.02)
Cati cititori vor fi stiind ce este OLAF? Iar stirea nu ne spune acest lucru nici in partea ramasa necitata. Intamplarea ne-a venit in ajutor si am aflat, din alta sursa mass-media ce este misteriosul OLAF:
Directorul Oficiului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF), Franz Breuner, a anuntat ieri ca jurnalistii acreditati la institutiile guvrnamentali vor fi cooptati in descoperirea deturnarilor de bani europeni.
Aici, introducerea siglei este corecta. Defectele acestui textulet sunt altele. Lead-ul ar fi fost, fara doar si poate, mai atractiv daca punea accentul pe ideea ca jurnalistii sunt antrenati la lupta impotriva coruptiei. Sursa de la care am aflat acest lucru (Directorul Oficiului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF), Franz Breuner, a anuntat) putea fi citata la coada lead-ului, chiar daca, in acest caz, ea raspunde si la intrebarea cine.
Asa cum ati putut deduce din exemplul de mai sus, regula siglelor spune ca ele trebuie introduse dupa denumirea completa a institutiei. Cu alte cuvinte, va trebui sa redactam astfel:
Oficiul Logaritmic de Alfabetizare a Familistilor (OLAF), ca sa traducem cum ne trece prin cap initialele neexplicate. Odata amintita sigla astfel, ea poate fi folosita in paragrafele urmatoare, pentru desemnarea institutiei.
Regula comporta cel putin doua exceptii. Prima se refera la prescurtarile indeobste cunoscute (PSD, PNTCD, OPC etc.), cealalta la lead. Pentru a nu-l supraincarca, vom evita, in lead, o formulare de tipul Oficiul pentru Protectia Consumatorilor (OPC). Vom prefera o perifraza de genul inspectorii de specialitate. Dar intr-unul din primele paragrafe de dezvoltare putem introduce formula Oficiul pentru Protectia Consumatorilor (OPC). In cele care urmeaza, putem folosi, pentru a arata ca recurgem la aceeasi sursa, fie Oficiul, fie OPC.
IV. 13. Traduceti, traduceti!
Una din obligatiile jurnalistului este sa traduca, in limbaj universal accesibil, jargoanele diferitelor profesiuni. Un text poate sa fie oricat de doct, dar sa nu valoreze nimic din punct de vedere jurnalistic daca cititorul nu-l pricepe sau are dificultati in intelegerea lui.
Cand reporterul preia formulari din limbajul de specialitate, crezand, probabil, ca o face de dragul preciziei, rezultatul poate fi un pas spre ridicol:
politistii brasoveni au reusit sa-l vare dupa gratii pe autorul unui asasinat in scop de jaf.
E locul, poate, sa observam ca folosirea expresiilor autorul asasinatului, accidentului, violului etc., atat de nefericite, indica, nu mai putin, comoditatea jurnalistului, care nu se osteneste sa caute expresia potrivita. In asemenea cazuri s-ar potrivi, probabil, presupusul infractor, doar presupus pentru a nu cadea in greseala deontologica de a ne pronunta noi inaintea instantelor asupra vinovatiei cuiva.
Iata inca un exemplu de text preluat aproape motamo de la sursa, fara cel mai mic efort din partea reporterului de a-l traduce intr-un limbaj viu:
Un studiu efectuat de mai multe institute din domeniul silviculturii si agriculturii (Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Academia Romana etc.) arata ca in Romania a inceput sa se manifeste un puternic fenomen de desertificare din cauza incalzirii progresive a atmosferei si a reducerii cantitatii de precipitatii. Acest fenomen limiteaza cresterea si dezvoltarea productivitatii agricole, forestiere si piscicole, fiind afectata in mod implicit si economia Romaniei pe ansamblu.
Ca sa fie viguros - iar aceasta este una din insusirile lui de baza - stilul jurnalistic trebuie sa fie apropiat de limbajul vorbit, evitand totodata apelativele si interjectiile la care recurge frecvent acesta.
IV. 14. Explicati, explicati!
Unele ziare l-au poreclit pe Byers Spinocchio (de la "spin", manipulare si Pinocchio, baietelul mincinos din poveste. (Un ministru isi da demisia, dar Tony Blair isi mentine invitatia la ceai adresata "donatorului" - Adevarul, 31.05.02)
Orice informatie nou introdusa, dar insuficient de clara pentru cititor trebuie explicata cat mai repede dupa ce a fost furnizata, asa cum se si intampla in exemplul de mai sus.
In cel care urmeaza, deslusirea survine in ultima fraza, dar ea a fost furnizata partial si inainte de prima, in lead-ul textului, pentru ca partea citata aici reprezinta primele paragrafe de dezvoltare:
campionii acestor produse sunt americanii. Intre 1996 si 1998, cifra de afaceri a puternicului concern agro-alimentar Monsanto a crescut de sase ori. In SUA, ca si in America Latina si in Asia de Est, produsele alimentare modificate genetic capata extindere. Pe de alta parte, in Europa ele sunt putin extinse, suprafetele cultivate cu plante transgenetice sunt foarte limitate, iar activitatile si metodele expertilor in "stiintele vietii" - obiectul unor critici tot mai vehemente. In principiu, este vorba de a interveni in structura genelor anumitor plante pentru a le schimba caracteristicile si a le face mai rezistente la daunatori sau imune la ierbicide, ori a spori considerabil productia la hectar. (De la Frankenstein la Frankenfood / Alimentele modificate genetic (OMG), binefacere sau cosmar pentru omenire? / Poate omul rivaliza cu Dumnezeu?, Adevarul, 24.06.01, sublinierile din text apar in original - FV)
De regula, asemenea explicatii trebuie sa preceada informatia necunoscuta ce va fi introdusa. Aici, aceasta cerinta este indeplinita cel putin in parte. Si tot de regula, cu asemenea explicatii trebuie sa avansam prudent, dinspre simplu spre complex, dinspre lucrurile bine stiute spre cele mai putin cunoscute de cititor. Altminteri, in clipa in care i se pare doar ca nu ne poate urmari usor, cititorul ne paraseste. Si atunci, textul nostru poate fi genial, ca tot degeaba a fost scris.
Iata doua exemple in care explicatiile, desi vin dupa, sunt foarte bune:
Imbracati in costume traditionale, grupuri de tarani din Maramures, cu prapori in frunte (icoane sfintite impodobite cu stergare) au ajuns, ieri, la Nicula (Zeci de mii de pelerini au venit la Manastirea Nicula, Adevarul, 15.08.02)
In ultimii 11 ani, reforma economica a Romaniei a fost caracterizata de ceea ce putem numi un ciclu "stop-go". Ce inseamna asta? Reformele macroeconomice au fost pornite intr-o maniera eficienta de mai multe ori, insa ele nu au fost sustinute de reforme structurale. Ca rezultat, cresterea economica nu a fost sustinuta, s-a clatinat, reforma a esuat, iar ciclul "stop-go" s-a tot repetat. (Ziad Alahdad, seful biroului Bancii Mondiale din Romani, Anul 2002, un moment oportun pentru privatizare, Adevarul, 09.05.02)
In exemplul care urmeaza, regionalisme sau elemente de limbaj profesional provenite, probabil, din idiomul lipovenesc al limbii ruse, care dau savoare reportajului, sugerand autenticitatea faptelor prezentate si o buna documentare, sunt explicate bine, fara cea mai mica ostentatie:
La "Toana pierduta", o crasma de tabla ruginita, cu mese lungi din lemn negeluit, incep sa se stranga pe scara. Parte din ei vin de pe Dunare unde, peste noapte, au dat niste toane de scrumbie, adica si-au lansat plasele in deriva si au plutit de fiecare data cam o ora - o ora si jumatate, pana sa le stranga () Cei cinci isi aseaza ordonat carmacele, un fel de carlige de 12 centimetri, insirate din metru in metru pe o sfoara din relon, lunga de kilometri () In tacere, cei cinci se urca in caiuce, un fel de lotci mai mari, din lemn de brad, cu coaste din stejar. Langa carmace se afla si ohanele de schimb, plase cu ochiuri intre 10 si 20 de centimetri si cu o lungime de 2-3 kilometri. () O alta pastruga s-a incurcat in plasa. Inca o ceacusca peste teasta si pestele aruncat langa restul capturii. () Delicatesa e storceacul, tot un fel de ciorba, dar din sturion fiert in zer. () Din placenta de icre negre se face o placinta numita proboi. Tot niste placintele, pirosti cu verzeaca, se fac din maduva spinarii. (Sturionul, porcul pescarului din Sfantu Gheorghe - Delta, Adevarul, 03.06.02 - reportaj, FV)
Un bun jurnalist va sti intotdeauna sa speculeze contrastele. Antiteza confera tensiune interioara textului. Prin urmare, sporeste interesul pentru lectura si placerea ei. Mai mult, paradoxul poate relansa oricand curiozitatea lectorului.
Lead-ul care urmeaza este un bun exemplu in acest sens:
Pentru unii, sunt hrana viitorului. Pentru altii, un cosmar care ameninta sanatatea planetei si a locuitorilor ei. Asa-numitele organisme modificate genetic (OMG) sau alimente transgenetice sunt obiectul unei intense controverse, care risca sa dobandeasca proportii tot mai mari. (De la Frankenstein la Frankenfood / Alimentele modificate genetic (OMG), binefacere sau cosmar pentru omenire? / Poate omul rivaliza cu Dumnezeu?, Adevarul, 24.06.01)
Iata un alt lead amanat bine construit din acest punct de vedere:
Capul de afis al ziarelor din Marea Britanie a fost tinut in week-end de un nume: Beckham. Dar nu pentru ca David, jucatorul lui Manchester si capitanul nationalei Angliei, ar fi fost eroul vreunui meci, ci dintr-un motiv care a zguduit tot tinutul britanic si nu numai: tentativa de rapire a sotiei lui David, Victoria, si a celor doi copii, Brooklyn si Romeo. Mai mult, de sambata, toate jurnalele de stiri din Anglia debuteaza tocmai cu acest subiect, postul Sky News revenind la fiecare 14 minute cu noutati. (Infractori romani au vrut sa-i rapeasca familia lui David Beckham, Adevarul, 04.11.02)
Aluziile livresti nu sunt recomandabile in lead, decat daca sensul lor este foarte clar. Asa se intampla in exemplul care urmeaza:
Andre Malraux a "prezis" ca secolul XXI va fi spiritual sau nu va fi deloc. Se pare ca la aceeasi concluzie a ajuns si Bela Karoly, care a lansat ieri televiziunea "PAX TV". Sub deviza "armonie in orice casa", noul infiintatul post va oferi romanilor, ni se promite, un program pentru intreaga familie. (Adevarul, 20.12.02, urmeaza un scurt interviu cu Bela Karoly - FV)
In schimb, autorul altui articol greseste citand o expresie latineasca fara sa o traduca:
Moscova, care, in ciuda apropierii de NATO nu priveste deloc cu ochi buni aderarea la organizatia nord-atlantica a fostelor republici sovietice, potrivit principiului "quod licet Jovi, non licet bovi". (Romulus Caplescu, Ucraina isi anunta oficial intentia de a adera la NATO, Adevarul, 25.05.02)
Poate ca nu toti cititorii rubricilor externe stiu ca aceasta formulare, care inseama literal ceea ce ii este permis lui Jupiter, nu ii este ingaduit boului, este folosit aici in sensul egalitate, dar nu pentru catei.
Defectul jurnalistic al aluziilor culturale este acela ca cele mai multe dintre ele poarta mai multe sensuri. Riscul jurnalistului care recurge la ele este ca textul sa fie inteles diferit de cititori. Iar orice sursa de confuzie trebuie eliminata daca dorim ca scrisul nostru sa fie nu doar viguros, ci si riguros.
IV. 16. Alegeti verbe dinamice!
Ele sunt purtatoarele dinamismului scrisului jurnalistic. Iar stilul nostru trebuie sa fie direct si alert. Acesta este motivul pentru care jurnalismul modern prefera verbele de actiune, pe care le considera puternice. In titluri, preferinta se indreapta si spre verbele scurte, care pot fi culese cu litere mai mari, astfel incat titrajul sa fie izbitor.
In exemplele care urmeaza autorii textelor nu au respectat aceasta regula:
sunt retribuiti profesorii, se achizitioneaza manualele
Atacul bacteriologic, care presupune diseminarea virusului variolei
Proprietarul l-a atentionat pe printul mostenitor
A atentiona a concluziona si altele asemenea suna si ridicol de pretios, iar limbajul jurnalistic trebuie sa fie unul firesc. Ca si in vestimentatie, eleganta se obtine aici prin simplitate.
Celelalte exemple citate mai sus pot fi incadrate in categoria verbelor inadecvate. Este vorba despre cuvinte la moda, care devin clisee, provenind din limbajul de specialitate. In limbajul unor gazetari neglijenti nimic nu se mai cumpara, totul se achizitioneaza, nimic nu se incheie ori se termina, ci se finalizeaza (ceea ce duce inevitabil la detestabila cacofonie inainte de a fi finalizat), nimic nu se raspandeste, ci se disemineaza sau chiar disipeaza s.a.m.d.
Cu un astfel de limbaj, frizam ridicolul, ca in exemplul care urmeaza:
marsaluind in ritm de samba (RRA - 21.06.02 - avancronica la meciul Brazilia-Anglia, in sferturile de finala ale Campionatului Mondial de Fotbal 2002 - FV)
La un moment dat, am auzit o reporterita de televiziune, care transmitea in direct despre o miscare de protest, spunand ca
autocamioanele au marsaluit pe principalele artere ale capitalei.
Intalnim, din pacate, foarte multe greseli care tin de directivarea verbelor.
Reprosurile bursierilor nu prea au avut ecou asupra politicienilor
Poate, in randul politicienilor.
O cronica de televiziune ironizeaza, pe drept cuvant, un citat:
Culmea a fost cand a anuntat ca "mai povestim pa subiectul asta dupa publicitate". Niste cursuri intensive de "cum sa vorbesti corect si frumos" nu i-ar strica asa-zisei vedete. (Evenimentul Zilei, 15.08.02)
stelistul i-a zis lui Danciulescu sa-i mai pasuiasca datoria ("Camatarii" din Divizia A, National, 20.12.02)
Corect este sa-l mai pasuiasca cu datoria. Probabil ca jurnalistul a vrut sa evite cacofonia, dar pretul platit este prea mare.
Premierul Adrian Nastase a sintetizat despre lucrarea lui Florin Georgescu, care reprezinta o Carte Alba a evolutiei economiei Romaniei in 1996-2000: "Din ratiuni politice sau din ignoranta au fost introduse in discursul politic idei false care au devenit axiome" de tipul "reforma de tip soc este o reteta de succes" sau "privatizarea ca scop in sine".
A sintetiza este un verb tranzitiv. Prin urmare, corect era sa sintetizeze lucrarea.
Intr-o intalnire informala, cu presa, inainte de sarbatori, ieri, la Palatul Cotroceni, presedintele Ion Iliescu a comentat ca aprecierile in sensul ca guvernul este corupt sunt "relative".
In exemplul de mai sus avem de-a face cu acelasi tip de greseala. Se impunea o reformulare de tipul a comentat aprecierile dupa care guvernul este corupt, considerandu-le "relative".
numarul celor care au o opinie pozitiva fata de SUA a scazut
Poate despre.
Prima acuzatie a aparut in "Jurnalul de Arges" din aceasta saptamana, care publica un raport inaintat de Mihaela Sorina Popescu, fost angajat civil la Scoala de Aplicatie pentru Tancuri si Auto "Mihai Viteazu", catre Ministerul Apararii Nationale la adresa generalului Onisor.
Era mai bine in legatura cu generalul
Au inceput sa aplice pedepsele lor medievale asupra celor prinsi
Aici reporterul va fi vrut sa scrie impotriva.
O discutie aparte merita verbele de vorbire, cele care introduc declaratiile in stirile de opinie. In jurnalismul de agentie sunt preferate verbele neutre, cele care nu presupun implicarea nici macar sentimentala a autorului care trebuie sa se fereasca de cea mai mica banuiala de partizanat.
Verbe ca a spune, a afirma, a arata, a aprecia, a preciza intra in categoria celor neutre, prin urmare recomandabile atunci cand nu vrem nici sa ne distantam de spusele sursei, nici sa le aprobam. Dar si in folosirea lor se observa numeroase stangacii:
(Printul - n.m. FV) Charles a putut constata, pe viu, degradarea accentuata in care se afla asezamantul, dar a precizat echipei de arhitecti ca doreste continuarea finantarii restaurarilor () Palatul Banffy de la Bontida, restaurat cu fonduri britanice.
Nu putea preciza cuiva. In cazul acesta era de preferat a spus.
A sublinia, a releva sunt considerate, cel putin in practica AFP, participative din partea autorului. Pentru a atenua acest caracter se recomanda citarea imediata in limbaj direct a sursei.
A pretinde, a sustine sunt verbe prin care reporterul se distanteaza de spusele sursei. Prin urmare, ele trebuie folosite cu parcimonie si cu mare grija.
In alte texte decat cele de agentie, verbe de distantare mult mai puternice pot fi folosite cu succes. Efectul este adesea admirabil:
"Majoritatea taranistilor este de partea noii formatiuni care va promova reformele fara sa le compromita ()care va promova o societate a individualitatii despartite de colectivism si democratia crestina intr-o societate deschisa", a profetit fostul presedinte taranist. (Andrei Marga - FV, Doua partide se lupta sa-si scoata ochiul taranist - despre Congresul aripii anti-Ciorbea - FV, Adevarul, 20.08.01)
O comisie formata din juristi a elaborat un soi de raport asupra a ceea ce s-a intamplat in partid, de la demisia lui Andrei Marga si, in fata Congresului, a proclamat ca sunt lovite de nulitate protocolul de fuziune cu ANCD-ul lui Ciorbea, deciziile CNC-ului ciorbist (Doua partide se lupta sa-si scoata ochiul taranist - despre Congresul aripii anti-Ciorbea - FV, Adevarul, 20.08.01)
IV. 17. Evitati infinitivele lungi!
(Printul - n.m. FV) Charles a putut constata, pe viu, degradarea accentuata in care se afla asezamantul, dar a precizat echipei de arhitecti ca doreste continuarea finantarii restaurarilor () Palatul Banffy de la Bontida, restaurat cu fonduri britanice (Adevarul, 07.05.02)
Era mai bine
doreste sa continue finantarea
sau, dupa caz,
doreste ca finantarea sa fie continuata
Principalul neajuns jurnalistic al infinitivelor substantivizate este acela ca pleosteste stilul, rapindu-i din vigoare.
IV. 18. Ocoliti si constructiile gerundivale si participiale!
Ambele au doua defecte comune din punctul de vedere al scrisului jurnalistic. Ele ingreuneaza lectura, pe de o parte, iar pe de alta induc raporturi cauzale, concesive etc. cel mai adesea neclare. Or trebuie sa fie ultima dintre stradaniile unui jurnalist aceea de a scris cetos. Jurnalismul de agentie prefera simpla juxtapunere sau relatiile de coordonare, indeobste, celor de subordonare.
"Entuziasmul" acestor tinere pentru actiunile Crucii Rosii are insa prea putin de a face cu voluntariatul, scopul celor mai multe dintre ele fiind de a-si gasi mai apoi un post de infirmiera intr-un spital din Europa de Vest.
Aici autorul trebuia sa rupa, pur si simplu, fraza in doua. Vom observa, de asemenea, ca primul cuvant a fost pus intre ghilimele numai pentru ca autorul acestor randuri nu s-a ostenit sa caute vorba nimerita.
Una din greselile frecvente este cea referitoare la ceea ce am putea numi participii suspendate sau inutile:
In alocutiunea rostita, presedintele a spus
Incat ne intrebam ce Dumnezeu va fi spus in cea nerostita!
Uneori, greseala se reduplica sub forma
In scurta alocutiune rostita, presedintele
ca si cum alocutiunea ar fi o cuvantare, pe deasupra si ampla.
IV. 19. Cautati substantive viguroase!
Substantivele se situeaza pe locul al doilea, dupa verbe, in ceea ce priveste importanta cuvintelor in scrisul jurnalistic. Pe cat posibil, ele trebuie astfel alese incat sa nu aiba nevoie de carje: adjective care sa le sprijine.
Stilul viguros inseamna subiect + predicat. La nevoie, le vom adauga determinanti: atribute si complemente. Dar numai la nevoie.
Chiar si in alegerea substantivelor se intalnesc, surprinzator, foarte multe stangacii. Poate cea mai frecventa dintre confuzii este aceea dintre accident si incident:
Acest incident a provocat moartea a unsprezece persoane.
Culmea este ca, in unele texte, accident si incident apar alternativ, considerate, probabil, sinonime.
IV. 20. Atentie la rostul adjectivelor!
Dupa o propozitie prea categorica, ele nu au ce cauta in scrisul jurnalistic sau trebuie, macar, rarite la maximum pentru ca nu s-a nascut acel substantiv anemic pentru care un adjectiv viguros sa reprezinte un reazem suficient.
Ea trebuie nuantata in sensul ca excesul de atribute si epitete nu face decat sa tempereze dinamismul textului. Unde mai pui ca unele dintre ele nu adauga nici pic de informatie, intrand in categoria cliseelor.
In imediata apropiere a Gradinii Botanice din Bucuresti fiinteaza
Ne intrebam cat de aproape trebuie sa fie ca sa fie in imediata apropiere.
Douazeci de persoane au fost ucise, plus atacatorul palestinian, intr-un cumplit atentat sinucigas, care a devastat un hotel din Netanya, la nord de Tel Aviv.
Cum altfel putea fi atentatul sinucigas? Devastator, teribil, ingrozitor? Ori blajin, tandru, reconfortant?
Tanara a fost violata cu bestialitate.
Bine ca nu cu tandrete, cu mangaieri!
O multime de astfel de clisee intalnim in presa. Unul dintre cele mai frecvente este scena plina de culoare. Este, de fapt, aceea pe care reporterul n-a observat-o cu suficienta atentie pentru a retine cu adevarat nota ei distinctiva.
Un alt asemenea cliseu este peisajul rustic. Cand nu se opune celui urban sau de oricare alt fel, acest rustic nu are nici un fel de noima. La fel, aristocrat politicos. Ca si cum experienta ne-ar arata ca printii sunt marlani.
Intr-un reportaj, probabil
publicitar, despre orasul japonez
Orasul poseda agreabile peisaje naturale de-a lungul raurilor sale. Strazile sunt veritabile locuri de destindere pentru amatorii de plimbari si insetatii de verdeata. Riurile ce brazdeaza orasul sint ideale pentru festivaluri. Riul Dotonborigawa traverseaza cartierul cel mai animat al Osakai.
In general, scrisul jurnalistic are oroare de abstractiuni. Diferenta specifica este preferabila oricand genului proxim. Mai bine ceapa decat leguma, mai bine grebla decat unealta agricola, mai bine grena decat rosu etc.
Cum spuneam, epitetele bune vin, dimpotriva, sa invioreze expresia. Iata cateva exemple de reusita:
Unde mai pui ca persoana respectiva e departe de tampenia de roca a Raschiratei din Petresti. (Ioan Grosan, Totusi, Adrian Nastase nu e ca (scuzati!) Ceausescu, Ziua, 01.07.02)
Sfidand canicula, la costum si cravata, el (Sachelariu, primarul Bacaului, la mega-aniversare de nabab, la implinirea a 44 de ani - FV) a parcurs cu mers apretat si figura impietrita cam un kilometru de alei (Adevarul, 15.07.02)
propuneam transformarea intregii zone a bulevardului intr-un spatiu de distractii (entertainment) de tip Disneyland. Era singura solutie de anulare a simbolului totalitar si, totodata, de recuperare a acelei gigantice lipscanii pentru viata urbana. (Augustin Ion, Parlamentul roman isi tine sedintele in Ierusalimul ceresc, Dilema, 488 / 19 - 25.07.02)
Slabiciunea etiopiana a bugetelor locale de astazi (Lucian Mandruta, Glad, Gelu si Tarau, la rubrica Talon de participare, Dilema, 489 / 26.07 - 01.08.02)
Iata un exemplu in care si un verb bine ales poate produce acelasi efect:
Se aude ca pentru prima categorie ar fi incasat 65.000 de dolari, in timp ce, in urma filmarii la cea ce-a doua, veniturile sale s-ar fi bucalat la 80.000 de dolari (Celebri si bogati, o telenovela romaneasca de succes, Adevarul, 12.06.02 - reportaj despre vedete de televiziune, aici despre Andrea Marin si clipurile ei publicitare pe surse de tipul se pare - FV)
IV. 21. Expresiile idiomatice trebuie manuite cu grija!
Aceasta ultima intamplare insa i-a pus capac lui Gogu.
Confuzie, probabil, intre expresiile asta pune capac (la toate), echivalenta cu asta e prea de tot, si a pune capac cuiva, care inseamna a inchide gura cuiva cu un raspuns potrivit, cf. DEX, 1986.
Cancelarul german, ajuns in sapa de lemn din cauza femeilor. (Evenimentul Zilei, 17.07.02)
Expresia este la sapa de lemn.
Daca butada lui Goethe, dupa care orice comparatie schioapata acopera adevarul, atunci trebuie sa ne ferim de ele. Aceasta nu inseamna ca nu vom recurge defel la ele, ci doar ca le vom alege numai pe cele clare si/sau expresive.
Iata aici cateva exemple de ratare a respectarii regulii:
varful valului
Executivul va avea, in mod sigur, o vara mult mai fierbinte in declaratii decat gradele din termometru.
Aici avem de-a face si cu un anacolut, pentru ca se compara fierbinteala verii cu gradele din termometre.
Inaintea meciului din Banie, intreaga Oltenie era ravasita de doua teorii care se ciocneau precum un Patriot cu un Tomahawk.
Chiar asa?! Ciudat efect razboinic mai pot avea cele doua teorii! Este adevarat ca jurnalistii cauta substantivele tari. Si bine fac! Dar frecventarea excesiva si obsesiva a termenilor din domeniul razboiului, al conflictelor, in general, nu duce decat la demonetizarea lor si la cautarea altora, si mai puternici. Asa s-a ajuns ca impact, coliziune si alte cuvinte asemenea sa faca asemenea cariera in presa contemporana.
"Rauri" de "blatisti" Ieri, la marginea Brasovului, s-a mai dat o "batalie" in / "Razboiul" politistilor cu "blatistii").
Aici, metafora este cat se poate de neinspirata, ca sa ne exprimam eufemistic. Mai cu seama ca expresia apare intr-o relatare despre o noua "batalie" in "razboiul" politistilor cu "blatistii". Este exemplul antologabil care arata ca ghilimelele nu reprezinta decat o carja a gazetarului nepriceput sau pripit. Daca nu ai ales bine cuvantul, poti sa-l tot pui in ghilimele, ca cititorul tot va simti falsul.
Valoarea salariului minim pe economie () tulbura () apele dialogului social, care tinde sa se transforme intr-un razboi deschis.
Ce au de-a face apele cu dialogul?! Chiar daca el tinde sa se transforme nu doar in razboi, ci intr-unul deschis
In aceasta saptamana, serviciul de ambulanta Barlad s-a confruntat cu o avalansa de nasteri. Din cele peste 35 de apeluri de urgenta, 12 au fost cazuri pentru femei insarcinate carora le-a venit sorocul, iar cinci dintre acestea au nascut acasa.
Iarasi, ce-au nasterile cu avalansa? Mai cu seama ca cifrele tot descresc, de la 35 la 12, apoi la 4 sau la 5!
IV. 23. Fugiti de clisee
La ora actuala tinde sa inlocuiasca formule mai simple ca acum, in prezent s.a.:
A trecut aproape un an de zile de la anuntarea demararii proiectului, dar la ora actuala acesta se afla doar in stadiul promisiunilor.
Dupa cum se mai vede in acest exemplu, a demara face o cariera prodigioasa, in scrisul unor jurnalisti, in locul lui a incepe.
Practic, ne-a oferit 8 dolari pe sticla de 700 de ml, fiind dispusi sa creasca pretul.
Incat ne putem intreba prin ce se deosebeste oferta practica de cea teoretica? Si daca n-ar fi fost, mai degraba, dispusi sa mareasca, in loc sa creasca pretul.
De altfel, verbele a creste si a scadea, intranzitive de felul lor, sunt folosite ca tranzitive chiar si de autori merituosi si prestigiosi, incat tind sa se impuna sub aceasta forma gresita, ceea ce va duce, probabil, pana la urma, la acceptarea ei drept corecta. Iata cateva exemple:
integrarea in NATO va creste credibilitatea externa a Romaniei in loc de a o spori.
Concediile cresc cererea de Euro.
IV. 24. Stopati invazia de pleonasme!
Exemplele care urmeaza ne arata ca ele sunt mult mai numeroase decat ne putem inchipui. Cele mai multe se nasc, probabil, din straduinta, laudabila, in sine, a gazetarilor de a evita cararile batatorite, de a da greutate cuvintelor. De cele mai multe ori, efectul este invers celui scontat:
Inedita initiativa
Laura si-a deschis propriul sau birou de avocatura
Ogoarele erau arate in procent de 63%
Nu e bine ca populatia romaniei nu a inteles despre ce fel de razboi este vorba, ce pericol o asteapta, si se pronunta in procent de 52% contra actiunilor de tip militar impotriva teroristilor () Ca au oarecare succes o dovedeste si procentul de 52%, despre care pomeneam mai devreme, obtinut in urma unui sondaj de opinie.
"Ce planuri de viitor mai ai?"
Printre participantii la congres au avut loc altercatii verbale.
Inca e bine ca n-au rezultat din ele raniti, cum am citit intr-alta parte!
Nu este un panaceu universal solutia recomandata de medic.
Realizarile obtinute in aceasta perioada se datoresc randamentului superior al noilor tehnologii.
Era mai bine:
realizarile din aceasta perioada
pentru ca realizare inseamna lucru realizat, obtinut.
Un virulent virus informatic
Guvernul a calculat ca o familie care are un consum lunar de energie de 120 KWh/luna
Politistii vranceni au descoperit unui barbat o alcoolemie in sange de 4,95 la mie.
monede cu paritati diferite intre ele
viata lui s-a sfarsit cand masina s-a izbit violent de unul din stalpii
visand si la citarea pe ordin de zi pentru izbanda contra periculosilor infractori
Conform DEX, infractorul este o persoana care a comis o fapta ce prezinta pericol social.
Carcasa animalului bolnav a fost arsa, spatiile cu care animalul bolnav a luat contact au fost dezinfectate cu soda caustica, cazul fiind anuntat dispensarului uman.
Cat despre spatiile cu care animalul bolnav a luat contact ce sa mai vorbim!
Dupa DEX, dispensarul este o unitate medico-sanitara care asigura asistenta populatiei dintr-o anumita zona teritoriala.
ne enervam in fata acelorasi stereotipii pe care le-am mai inghitit deja
Au preferat mai intai un cuibusor de nazbatii la munte
legea taximetriei, aflata deocamdata in dezbatere, a dat nastere unor vii controverse pro si contra
capitalul propriu al firmei
Ungurii au persistat in continuare in politica de oprimare si intoleranta fata de romani
Jandarmii au reusit cu greu sa-i desparta pe tiganii care-si adresau reciproc injurii
Un astfel de elev este Elvis Pavlov, care, la 14 ani, este in clasa a IV-a, dar are planuri mari de viitor
Aceste produse se combina perfect cu solutiile speciale pentru curatarea suprafetelor, cum ar fi, de exemplu
Se pare ca Madonna (43 de ani) are la activ, pana acum, 11 avorturi
Lider politic proeminent
are priza la marea majoritate a lumii musulmane
Kelly Hu, bomba exploziva a serialului "Expertul"
exporta miere in afara hotarelor Romaniei
facilitatile acordate de regimul zonelor defavorizate au dus la crearea de noi intreprinderi
Cele doua talere ale balantei
SIE, ca si Parchetul General, trebuie sa investigheze si sa cerceteze faptele pentru a-i putea informa cu promptitudine pe partenerii nostri americani
In curand, romancele vor putea purta lenjerie intima marca "Mihaela Radulescu"
Lenjerie inseamna rufarie de corp si de pat.
Un cutremur
de pamant de 5 grade pe scara Richter a avut loc, ieri
dimineata, in
La propriu, cutremurele sunt, fireste, de pamant. De-abia cand ele sunt politice ori altcumva, aceasta mentiune se impune.
de Florii se prognozeaza vreme
instabila, cu ploi sub forma
de
Or,
mi s-a stabilit si o intalnire, dupa reprezentatie, cu protagonista principala, pentru realizarea unui interviu.
Dar protagonist este o persoana care joaca rolul principal intr-o piesa de teatru etc.
La ora actuala, implanturile cu silicon sunt cele mai solicitate interventii in domeniul chirurgiei plastice estetice, peste tot in lume. Termenul plastic implica ideea de estetic.
In urmatoarele zile vor fi 21° grade Celsius
Iata o unitate de masura indicata si grafic, si printr-un cuvant.
trecuse putin de ora 16h30 (Adevarul, 23.10.02)
Batranii pensionari ai Bucurestiului calca pragul magazinelor economat.
Si noi, care stiam ca pensionarii rareori sunt tineri!
La Centrul de Recuperare si Reabilitare din Pitesti, bolnavii nu sunt lasati sa stea degeaba, vegetand cat e ziua de lunga.
Aici, pleonasmul este partial. Greseala nu este lingvistica, ci jurnalistica: aceeasi informatie este formulata de doua ori. Ca si in urmatoarele doua exemple:
Ea (iarba - n.m. FV) era mereu verde si niciodata ofilita. Totusi, hotii reusesc sa dea spargere dupa spargere, fara a putea fi opriti.
Ministrul Culturii mai promite inca o data masuri exceptionale la Muzeul Satului.
intr-o cafenea in care am nimerit din pura intamplare
aflat in permanenta intr-un dute-vino continuu, Madalin Dupa primele cercetari, pompierii cred ca incendiul s-a produs de la un scurt circuit la instalatia electrica
Singurele indicii care i-au condus pe politisti pe urmele autorului au fost urmele cauciucurilor si cioburile lampii sparte.
De observat aici repetitia urmele urmele, o forma a verbiajului.
Douazeci de persoane au fost ucise, plus atacatorul palestinian, intr-un cumplit atentat sinucigas, care a devastat un hotel din Netanya, la nord de Tel Aviv.
A sintetiza (rezuma) pe scurt
Vizita s-a desfasurat intr-o rutina lipsita de spectaculos (RRA)
Oboseala, nerespectarea regulilor de circulatie, (), () fiind principalele cauze generatoare (RRA)
a aniversat, ieri, 30 de ani de la infiintare
o reducere a aparatului ministerial, excesiv de hipertrofiat Iata si un pleonasm subtil:
Pentru ca, in chip de concluzie, edilul-sef de sub Tampa sa dea apoi de inteles ca n-ar fi deloc exclus sa-si schimbe carnetul de partid.
Analizati structura piramidei rasturnate care urmeaza, indicand natura fiecarui paragraf. Aratati la ce intrebari raspund primele cinci alineate, asa cum ati vazut in acest curs. Gasiti eventualele greseli de redactare din text, explicati in ce contau ele si rescrieti pasajele respective in formularea pe care o apreciati mai buna.
BUCURESTI, 30 mai (MEDIAFAX) - Primarul Capitalei Traian Basescu a declarat, vineri, ca legea referitoare la Statutul alesilor locali ar trebui sa contina prevederi mai dure in legatura cu interesele acestora si ale rudelor lor.
"Este normala introducerea in textul legii prevedrea care ii obliga pe alesii locali sa isi faca publice intresele. Ar mai trebui insa, ca, prin aceasta lege, alesii locali care au interese intr-o firma sa nu le mai poata trece pe numele rudelor", a adaugat Basescu.
El considera ca aceasta metoda reprezinta "cea mai mare ticalosia a actualei puteri. Guvernantii din PSD vor ajunge la finalul mandatului la paradoxul de a avea, toti, nevestele in puscarie", a completat primarul.
Referitor la interesele personale, Basescu a precizat ca are 28 la suta din actiunile unei fabrici de inghetata si 20 la suta intr-o firma de prestari servicii.
Basescu a contestat insa posibilitatea ca primarul Capitalei sa poata fi "judecat de primarii unor localitati mai mici. Eu spun ca ma vor judeca primarii comunelor din Ilfov atunci cand ei toti vor avea la un loc atatea voturi cate am avut eu", a conchis Basescu.
Deputatii au acceptat, joi, la dezbaterea proiectului de lege privind Statutul alesilor locali, un capitol nou privind Registrul de interese, cu 11 articole, introdus in comisiile de specialitate, la propunerea deputatilor PD Emil Boc si Ioan Oltean. Alesii locali sunt obligati sa isi faca publice interesele personale, printr-o declaratie pe proprie raspundere, depusa in dublu exemplar, la secretarul unitatii administrativ-teritoriale, un document fiind pastrat in "registrul de interese", iar cel de al doilea fiind trimis la secretarul general al prefecturii, pentru a figura in "registrul general de interese".
Potrivit Legii Statutului alesilor locali, daca primarul savarseste abateri, el poate fi sanctionat cu: avertisment public; diminuarea indemnizatiei cu 5-20% pe timp de 2-4 luni; suspendarea din functie pe timp de 1-2 luni, in conditiile de neplata a indemnizatiei. Aceste sanctiuni sunt aplicate de un Colegiu de disciplina, organizat in fiecare judet, in termen de 60 de zile de la validarea mandatului primarilor. Colegiul de disciplina este format din5-7 primari, alesi de ansamblul primarilor din judet, prin vot secret. Componenta Colegiului de disciplina tine seama de numarul de mandate detinute de fiecare partid, formatiune politica, respectiv primari independenti, din acel judet. Fiecare partid desemneaza candidati pentru aceste colegii, fiind permise doua candidaturi, pentru a exista si supleanti. In cazul unor abateri grave, repetate, Colegiul poate recomanda inceperea procedurilor necesare pentru un referendum de revocare din functie a primarului. In cazul municipiului Bucuresti si judetului Ilfov se organizeaza un Colegiu de disciplina comun. Sub incidenta Colegiului de disciplina intra si viceprimarii, daca savarsesc abaterile mentionate, in cazul in care au astfel de insarcinari, atribuite prin lege.
Deputatii au votat toate articolele acestei legi, urmand sa ecprime votul final intr-o alta sedinta. Legea va fi supusa medierii, Camerele Legislative adoptand-o in forme diferite.
Cautati in ziare diferite din aceeasi zi doua-trei relatari neconcordante despre unul si acelasi eveniment. Anexati taieturile de presa unei lucrari in care veti preciza in ce constau neconcordantele, incercand sa gasiti explicatii pentru ele. Scrieti apoi o stire cu acelasi continut pastrand elementele de informatie comune si eliminandu-le pe cele care se contrazic.
Identificati in ziare doua stiri care contin comentarii. Anexati taieturile unei lucrari in care aratati in ce consta comentariul, daca este sau nu justificat. Rescrieti apoi textele, eliminand opiniile jurnalistilor.
Transcrieti din ziare doua lead-uri imperfecte si precizati in ce constau erorile de redactare. Rescrieti, apoi, stirea in forma pe care o considerati corecta.
Identificati doua citate gresite si explicati in ce consta eroarea de redactare. Rescrieti, apoi, cele doua pasaje.
ATENTIE: la punctele 2 - 5, sursa (taieturii) trebuie precis identificata:ziar, numar, ziua aparitiei, titlul articolului, autorul lui.
CAPPON, Rene, 1999, Cuvantul, Fundatia Rompres
COMAN, Mihai, 1999, Introducere in sistemul mass-media, Polirom,
Coman, Mihai, 2001, Manual de jurnalism, ed. II,
Polirom,
Fluxurile unor agentii de presa si colectiile unor cotidiane bucurestene pe anii 1997-2003.
GAILLARD, Philippe, 2000, Tehnica jurnalismului, Editura Stiintifica, Bucuresti
HARRIS, Julian; LEITER, Kelly; JOHNSON,
HAAS, Michael H.; FRIGGE, Uwe; ZIMMER, Gert, 2001, Radio Management, Polirom,
HOUGH, A. George, 1975, News Writing,
ITULE, D. Bruce; ANDERSON, A. Douglas, 1991, News Writing and Reporting for Today's Media,
editia a II-a, McGraw-Hill Inc.,
KESSLER, Lauren; McDONALD,
La inceput a fost cuvantul, vol. I (manual France Press), Fundatia Rompres, 1994
LAWSON, Gerald; STEPHENS, Michell, 1994, Writing & Reporting the News,
Manual pentru ziaristi din Europa Centrala si de Est, 1992, World Press Freedom Committee, Asociatia Ziaristilor Romani, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Bucuresti
MENCHER, Melvin, 1996, Basic Media Writing, editia a V-a, Brorow & Benchmark Publishers
McINTYRE, T. Bruce, 1991, Advanced News Gathering, Praeger Publishers,
van CUILLENBURG, J.J.; Scholten, O.; Noomen, G.W., 2001, Stiinta Comunicarii, Humanitas, Bucuresti.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
