Calitatile Stirii

Calitatile Stirii

Sunt numerosi jurnalistii si teoreticienii presei care au incercat sa expliciteze secretele realizarii celei mai bune stiri.

De exemplu, pentru Spencer Crump [1974; 55-60], 'ingredientele stirii (ale textului de actualitate in general) sunt: proximitatea spatiala si temporala, autoidentificarea, proeminenta, consecintele, dezastrele, progresul, conflictul, interesul uman.

Pentru Harold Evans, fost editor la Sunday Times si Times (The Practice of Journalism, 1963), 'Stirile sunt oamenii.

Pentru Denis MacShane (Using the Media, 1979), stirile se disting prin cinci calitati: conflict, violenta si pericol la adresa comunitatii, neobisnuitul, scandalul, personalitatea protagonistilor.

John Galtung (Structuring and Selecting the News - 1973) izoleaza urmatoarele trasaturi distinctive: frecventa: relatia dintre eveniment si deadline; amplitudinea: 'mai mult, mai mare, mai dramatic'; neambiguitatea: etnocentria (=proximitatea spatiala), proximitatea culturala si (tot) ce este relevant; corespondenta: 'gradul de convergenta a evenimentelor cu asteptarile noastre'. in acest caz - afirma autorul - 'stirile sunt vechi. Referindu-se la impactul stirii, este formulata asa-numita ipoteza a consonantei: ceea ce este familiar este inregistrat mai mult decat ceea ce nu este familiar' surpriza; continuitatea: 'ceea ce a fost definit ca fiind stire, va continua sa aiba newsworthinness, chiar daca amplitudinea este redusa (distorsionare) compozitia: 'echilibru intre bine si rau, intre departe-aproape.

Jeremy Tunstall (Journalists at Work - 1971) considera ca in televiziune apar patru elemente de diferentiere: ' Vizualul este primordial ca importanta; sunt preferate productiile proprii; numarul textelor este mai mic; hard news sunt preferate'. [Apud James Watson, Anne Hill, 1993; 128-l29].