Definitii ale stirii

Definitii ale stirii

Stirea este felurit definita.

'Stirea este lucrul pe are il aflu azi, si pe care ieri nu il stiam.'

'Stirea este faptul care ii face pe oameni sa stea de vorba intre ei.'

'Stirea este ceea ce jurnalistii decid ca este o stire,'

'Stirea este o marfa perisabila. Nimeni nu este interesat de stirile de ieri.'

' Trenurile incep sa existe, atunci cand unul dintre ele deraiaza'

'Stirea este o prima avizare a unui lucru intamplat recent - considera Roger Clausse [1963; 24]. Este, in esenta, relatarea pur si simplu nu a unui simplu fapt de actualitate, ci a unui eveniment, adica a unui fapt socialmente semnificativ, a carui cunoastere este necesara pentru intelegerea istoriei in derularea ei zilnica.'

'Stirile comprima toate activitatile curente care au un interes uman general - afirma Curtis D. MacDougall [1964; 96] - iar cea mai buna stire este aceea care ii intereseaza pe cei mai multi oameni.'

'Stirea se refera la tot ce priveste bunastarea publica, la tot ce intereseaza sau instruieste un individ in relatiile, activitatile, opiniile, calitatile sau comportamentele sale.' [Curtis D. MacDougall, 1964; 95].

in fine, Joseph Pullitzer: 'Stirea trebuie sa fie originala, distinctiva, palpitanta, unica, curioasa, ciudata, cu umor, apta sa faca sa se vorbeasca despre ea' [Cf. Hiley H. Ward, 1985; 13].

Ceea ce se impune pregnant, este acest fapt: oricum ar fi definita stirea, elementul ei fundamental este noutatea.

Iata, de exemplu, cat de sugestiv descrie un scriitor celebru - Karel Capek [1972; 218-219] - importanta noutatii, ratiunea insasi de a fi a jurnalismului:

' Un moralist () a scris ca ziarele ar trebui sa publice in loc de actualitati, eternalitati si perpetualitati, dand intaietate lucrurilor vesnice fata de lucrurile temporare. Asadar, de pilda, in locul discursurilor lui Ciceriu, ar trebui sa tipareasca Discursul lui Cicero pentru Plaucius care, fara indoiala, nu este actual, in locul situatiei confuze din Parlament, ar putea sa publice extrase din Confucius. () Marturisesc ca n-as vrea sa redactez astfel de ziare (care poate ca apar in cer), n-as sti de ce sa public tocmai astazi discursul lui Plaucius in locul celui de-al treilea discurs contra lui Verra, si de ce sa prefer din punctul de vedere al eternitatii, tocmai astazi pe Confucius fata de Phaidon al lui Platon- () Ce sa-i faci, actualitatea are pentru oameni o atractie speciala si tainica. () Interesul fanatic pentru actualitate este unul din misterele vietii; este, in acelasi timp, si unul din misterele ziarelor'

In Franta medievala, cei care anuntau noutatile erau numiti nouvellistes (nouvelle = noutate), iar in Italia, rapportisti. Ei se duceau sa raporteze. Astfel, etimologia termenilor stire si reporter indica foarte clar menirea jurnalistului, in acelasi timp, aceste etimologii ne indica faptul pe care il subliniaza si Herbert Strentz, in zilele noastre, si anume ca textul numit stire este pre-format in timpul contactului jurnalistului cu realitatea (= etapa colectarii informatiei, documentarea), in care actantii marcanti (newsmakers) au un rol dintre cele mai importante.

'Stirea care ajunge in coloanele ziarelor sau care este pusa in unda -afirma Herbert Strentz [1989; 49] - nu este modelata (shaped) doar in momentul in care jurnalistul se aseaza sa scrie sau cand monteaza caseta, departe de asta. Textul (the story) s-a format inainte. Tema stirii (news item) are deja o forma pentru ca oamenii vad selectiv si diferit acelasi eveniment. () in plus, natura colectarii informatiei face ca stirea sa fie modelata, inclusiv datorita presiunii timpului si a crizei de spatiu. ()in fine, incercand sa raspunda la intrebarea de ce acest fapt este stire? - «autorul» stirii ar putea induce o coerenta incoerentei [din realitate] sau evenimentelor bizare care desfid explicatia ce tine de cunoasterea curenta.'

O alta tentativa de a defini stirea secolului al XXI-lea, de data aceasta, ii apartine lui Gannett Co., sub denumirea news pyramid (piramida stirii). La baza news pyramid este asezat acest comandament: ' Centreaza-te pe interesul comunitatii.' Etajul urmator este ocupat de 'Responsabilitatile care decurg din Primul Amendament + Diversitatea + Prezentarea completa.' Nivelul urmator al piramidei stirii: ' Transmite informatia de care oamenii au nevoie + Evoca emotii + Fii consistent.' Penultimul nivel: 'Accentueaza proximitatea temporala + Sporeste interactiunea cu cititorii.' in fine, varful piramidei este ocupat de aceasta cerinta: ' Sa anticipezi schimbarea.' [Apud JaneT. Harrigan, 1993; 392].

Calitatile Stirii

Pentru Harold Evans, fost editor la Sunday Times si Times (The Practice of Journalism, 1963), 'Stirile sunt oamenii. Pentru Denis MacShane (Using the Media, 1979), stirile se disting prin cinci calitati: conflict, violenta si pericol la adresa comunitatii, neobisnuit, scandal, personalitatea protagonistilor.

John Galtung (Structuring and Selecling the News - 1973) izoleaza urmatoarele trasaturi distinctive: frecventa: relatia dintre eveniment si deadline; amplitudinea: 'mai mult, mai mare, mai dramatic'; neambiguitatea: etnocentria (=proximitatea spatiala), proximitatea culturala si (tot) ce este relevant; corespondenta: 'gradul de convergenta a evenimentelor cu asteptarile noastre'. in acest caz - afirma autorul - 'Stirile sunt vechi.

Referindu-se la impactul stirii, autorul formuleaza asa-numita ipoteza a consonantei: ceea ce este familiar este inregistrat mai mult decat ceea ce nu este familiar; surpriza; continuitatea: 'ceea ce a fost definit ca fiind stire, va continua sa aiba newsworthinness, chiar daca amplitudinea este redusa (= distorsionate}; compozitia: 'echilibru intre bine si rau, intre departe-aproape'.

Jeremy Tunstall (Journalists at Work- 1971) considera ca in televiziune apar patru elemente de diferentiere: ' Vizualul este primordial ca importanta; sunt preferate productiile proprii; numarul textelor este mai mic; hard news sunt preferate'. [Apud James Watson, Anne Hill, 1993; 128-l29].

Tot cu referire la stirile televiziunii, o serie de autori evidentiaza limitarile inerente ale informarii pe care o realizeaza acest medium.

John P. Robinson si Dennis K. Davis (Television News and the Informed Public: An Information-Processing Approach in Journal of Communication, Summer 1990, voi 40No. 3) ajung la concluzia ca telespectatorii raman mai putin informati decat cititorii ziarelor, pentru ca retin mai putin. Autorii identifica 'sapte limitari inerente': '1) Mai putine cuvinte, idei decat in pagina intai a unui ziar bun; 2) Atentia la televizor este mai difuza decat la lectura; 3) in televiziune, redundanta necesara intelegerii este mai mica; 4) Telespectatorii nu pot relua informatia; 5) in ziar, coloanele, titrarea delimiteaza mai bine informatia; 6) in tele viziune pot sa apara desincronizari intre imagine si cuvant; 7) Televiziunea are mai putine posibilitati sa dezvolte unstory' [o problema]. [Apud James Watson, Anne Hill, 1993; 192].

in plus, telespectatorul este si mai captiv decat cititorul ziarului, datorita faptului ca nici macar ordinea itemelor nu si-o poate alege.