Definitiile principalilor indicatori de audienta

Definitiile principalilor indicatori de audienta

Rating(RTG%) reprezinta numarul mediu de telespectatori pe minut ai unei emisiuni (sau interval orar) difuzara de o statie TV. Ratingul poate fi exprimat in cifre absolute (mii telespectatori) sau ca procent din targetul analizat.

Market Share(Cota de piata - SHR%) reprezinta raportul procentual dintre numarul mediu de telespectatori (RTG%) ai unei emisiuni(sau interval orar) a unei statii TV si numarul mediu de telespectatori de pe TOATE statiile TV, calculat pentru acelasi interval orar (sau emisiune).

Reach(RCH%) reprezinta numarul de telespectatori DIFERITI care au vizionat cel putin un minut dintr-o emisiune TV sau interval orar analizat. La fel ca si in cazul indicatorului Rating, RCH% poate fi exprimat prin cifre absolute(mii telespectatori) sau ca procent din targetul analizat.

Afinitate (TgAfin) este raportul dintre RTG% al targetului analizat si RTG% unui target de referinta x 100 (targetul de referinta trebuie sa includa targetul analizat pentru ca valoarea indicatorului sa aiba sens.) Afinitatea este un index, iar daca valoarea rezultata este peste 100 inseamna ca penetrarea (interesul) audientei in targetul analizat este mai mare decat targetul de referinta.

Time Brand's Index(TBIndex) reprezinta raportul dintre share-ul emisiunii si share-ul mediu al statiei pe toata ziua, semnificand contributia pe care a avut-o emisiunea in atragerea telespectatorilor catre respectivul canal pe durata difuzarii ei. Daca valoarea acestui indicator este de peste 100 inseamna ca emisiunea a reusit sa atraga un numar de telespectatori mai mare decat a reusit canalul in medie pe intreaga zi.

Structura de public(TgSat%) reprezinta repartitia audientei pe categorii socio-demografice(genuri,studii,grupe de vartsa, etc).

Look-ul prezentatorilor de Stiri este considerat un ingredient important pentru imaginea unui post de televiziune. A devenit brand, intretinut cu strasnicie de televiziuni.

Asezarea prezentatorilor de stiri printre marile vedete de televiziune a fost fireasca, judecind dupa rolul important pe care l-au avut acestia dupa "liberalizarea" presei. Ei au devenit cei mai importanti "comunicatori" in fata publicului, dupa renuntarea la modelul cu crainice. Si astfel, in conditiile in care, la mai bine de 16 ani de la Revolutie, 80% dintre romani recunosc ca se informeaza de la televizor, jurnalele au fost de la inceput emisiuni cu un rating constant foarte mare, iar prezentatorii acestora imagini-emblema ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizita a televiziunilor sint stiristii lor, prin urmare nu este intimplator faptul ca imaginea acestor prezentatori este atent construita si strunita.

Brandul Esca

Aspectul prafuit si obosit al fetelor care, inainte de '89, laudau in stinga si-n dreapta, a devenit istorie odata cu vestitele propozitii: "Buna seara, Romania. Buna seara, Bucuresti. Sint Andreea Esca. Pro TV te saluta". Numele prezentatoarei, mentionat de la bun inceput in fata titulaturii postului, a insemnat nasterea unui brand. In urmatorii ani s-a vorbit despre "zimbetul Esca", "intonatia Esca" si, cel mai mult, despre "frizura Esca" (pe care femeile ajunsesera sa o ceara constant la coafor).

La zece ani de la lansarea Pro TV, Esca inca mai declara ca optiunea legata de modul in care ii arata parul este 100% a sa: "Eu asa am venit tunsa, nu mi-a impus nimeni nimic. Aveam parul mai lung, dar ma intorsesem din SUA si un coafor american m-a convins sa-mi scurtez parul pentru ca, spunea el, «da mai bine in televiziune»".

Modelul controversat

Cu toate acestea, in primii cinci ani de existenta ai televiziunii din Pache Protopopescu, toate prezentatoarele de stiri ale postului ajunsesera sa fie tunse pe acelasi model. Zvonuri ca Sirbu instituise obligatia "frizurii Esca" au aparut foarte repede, dar au fost tot timpul infirmate oficial.

"Cind am vazut ca am avut succes cu acea imagine, am decis ca nu are rost s-o schimb. Dar nici vorba de clauze din contract, nici de vreo presiune a cuiva ca si alte prezentatoare sa fie tunse ca Esca", a declarat in luna decembrie cea mai cunoscuta prezentatoare de stiri a televiziunii moderne.

In ciuda tuturor declaratiilor ferme, birfele au continuat sa circule si exista o tot mai mare siguranta ca longevitatea tunsorii Andreei Esca se datoreaza unei prevederi contractuale. Aceleasi voci mai spun ca purtatoarea renumitei tunsori este din ce in ce mai nemultumita de linia pe care a adoptat-o si ca acum o considera depasita, "batrinicioasa". In ultimii ani, infatisarea Escai s-a schimbat, totusi. In lipsa vreunei alternative legate de tunsoare, vedeta a reusit sa-si schimbe culoarea. De la castaniul inchis pe care l-a purtat in primii ani, la un saten suvitat, nuanta care deschide si intinereste chipul.

Frumosi si multi

Andreea Esca este prima dintr-un sir lung de prezentatori deveniti vedete pentru simplul fapt ca se afla la pupitrul unui studio de stiri. Trendul in crearea imaginii impus o data cu ea a fost urmat si de restul televiziunilor. Ecranele au fost invadate de o armata de fete si baieti, cu virste depasind rar 25 de ani, alesi in primul rind pentru ca "dau bine pe ecran". Metoda televiziunilor occidentale, unde prezentatorii sint alesi dupa ce dobindesc o experienta de cel putin 20 de ani in munca efectiva de presa, nu a fost luata in seama. Iar efectul pe termen mediu a fost catalogarea stiristilor drept "cititori de prompter". Dictie perfecta, cultura generala peste medie si o prezenta cit se poate de agreabila - au fost criteriile care au determinat, ani la rind, aparitia prezentatorilor de stiri.

Iar pina la formarea unei generatii de jurnalisti noi, cu experienta si cu insusirile necesare unui prezentator, solutia a fost munca asidua la crearea imaginii vedetelor momentului.

Presiunea concurentei

Abia aparitia televiziunilor de stiri a reusit sa anime "piata". Reporterii, redactorii si editorii de pina atunci au ajuns "pe sticla". Nevoia de a dinamiza buletinele de stiri a impus formatul cu invitati in studio, iar intervievarea acestora nu putea fi realizata decit de oameni care nu au nevoie sa li se sopteasca intrebarile in casca.

Pro TV a ales sa inmulteasca numarul de corespondente de la fata locului si sa aduca in Bucuresti o parte din corespondentele blonde ale postului, a caror priza la public fusese deja demonstrata. Antena 1 a importat stiristi de la Pro si a renuntat la mustata lui Cosarca ("destinata" unui public mai in virsta), pentru bretonul lui Mindruta (coafat astfel pentru a se marca faptul ca stiristul e acum intr-o alta barca si pentru a atrage publicul tinar). Iar in cazul Antenei 3, pentru ca imaginea "de pe sticla" trebuia sa se potriveasca perfect cu cea data de ritmul activitatii intr-un asemenea post, s-a ales sa promoveze un look tinar si activ, astfel ca echipa sa feminina este compusa exclusiv din fete tunse scurt.

Succese si insuccese

Singurul post de televiziune care nu intentioneaza sa renunte la modelul prezentatorului-vedeta este Pro TV. Producatorul general al stirilor, Sorin Diaconescu, este de parere ca un prezentator-jurnalist ar reprezenta o situatie ideala.

Conform datelor de audienta ale TNS-AGB, facute publice de Pro TV si Antena 1, televiziunea condusa de Adrian Sirbu nici nu are de ce sa-si schimbe stilul, cel putin deocamdata. In cursul anului 2005, stirile prezentate de Andreea Esca au avut cel mai mare rating mediu, cu 9,5 puncte in mediul urban.

Dinamizarea "Observatorului" prezentat de trei ani de cuplul Lucian Mindruta si Alessandra Stoicescu este si el in crestere, urcind pe locul doi in topul audientelor, cu 8,3 puncte. Urmatoarele trei locuri in acelasi clasament sint ocupate tot de jurnale ale celor mai mari televiziuni comerciale: Stirile Pro TV de la ora 17.00, Observatorul de weekend si Stirile Pro TV de la ora 23.00.

Celelalte doua mari televiziuni, TVR 1 si Prima TV, nu au investit la fel de mult in imaginea vedetelor care prezinta jurnale de stiri. Cu toate ca cea mai cunoscuta vedeta de la Prima TV este Cristina Topescu, ea prezinta jurnalul de seara, de la ora 23.00. Audienta ei depaseste rar 2,5 puncte, dar, paradoxal, este in general egala sau chiar mai mare decit cea a principalului buletin de stiri, de la ora 18.00.

Tendinte 2006

Noutatea anului in materie de imagine a unui post de televiziune vine dinspre televiziunea publica. Desi Dana Razboiu este una dintre vedetele cel mai des asociate cu TVR 1, aceasta a fost inlocuita la Jurnal cu Cosmin Prelipceanu. Departe de imaginea statica a prezentatorului-model, Prelipceanu are sansa de a fi primul barbat care devine cu adevarat imaginea unei televiziuni mari.

Incercarile anterioare nu avut niciodata ca scop inlocuirea femeilor de pe ecran. Fie au fost solutii temporare pentru perioada in care vedetele principale erau in concediu de maternitate, cum e cazul inlocuirii cu Cristi Tabara a Andreei Esca si folosirea lui Mihai Constantin in locul Danei Razboiu, fie au fost doar completari ale echipei feminine, cum este cazul lui Adrian Bucur la Prima TV.

• Rateuri de imagine

 Incercarile de a gasi pentru prezentatori o imagine cit mai atragatoare s-au soldat uneori cu esecuri lamentabile, care au provocat chiar disperarea celor "ciopirtiti".

Si toate privesc femeile, avind in vedere ca look-ul unui stirist-barbat e schimbat "manual" prin modelarea bretonului si "natural" prin pierderea parului. Tunderea Adinei Gorita dupa modelul Esca, pe vremea cind prezenta jurnalul de seara al Pro TV cu Lucian Mindruta, cea a Magdei Vasiliu (foto) acum doi ani si schimbarea de anul acesta a frizurii Alessandrei Stoicescu sint printre cele mai cunoscute exemple.

Stiristii au notorietate mai mare decit vedetele din entertainment

Prezentatorii jurnalelor sint printre cele mai vizibile vedete ale televiziunilor din Romania. Majoritatea au devenit in timp cele mai cunoscute nume ale posturilor pe care le reprezinta. Sondajul realizat pentru Antena 1 in luna februarie a aratat ca, printre primele zece persoane care vin in mintea romanilor cind se gindesc la o televiziune, cel putin doua sint de la stiri.

Emisiunile, mai putin cunoscute decit prezentatorii

Jurnalele de Stiri, ca emisiuni de sine statatoare, desi se afla printre primele trei ca vizibilitate, au, in cazul marilor televiziuni, o recunoastere mai mica decit a vedetelor care le prezinta.

Stiriste profitabile

In anul 2004, cinci prezentatoare de televiziune au adus posturilor la care lucreaza 100 de milioane de euro venituri din publicitate, conform rate-card-ului.