FUNCTIONAREA UNEI REDACTII

FUNCTIONAREA UNEI REDACTII

Etapele de formare a unei echipe redactionale:

Elaborarea procesului de editare a unui numar de ziar

Delimitarea responsabilitatilor in dependenta de etapele procesului de editare

Selectarea persoanelor responsabile, formarea propriu-zisa a echipei

Consolidarea echipei

Stabilirea unor scopuri si obiective ale echipei

Lucrul redactional

Lista responsabilitatilor pentru o echipa redactionala:

reporter / fotoreporter - 19 persoane

redactor - 3 persoana

machetator - 1 persoana

corector -2 persoana

distribuitor - 4 persoana

Total: 29 persoane

Structura redactiei

Redactorul-sef El va formula conceptul ziarului si, eventual va angaja echipa cu care va materializa aceste idei. Pentru aceasta functie este binevenit un om cu initiativa, deschis oricaror discutii, curajos si care sa se bucure de respect in rindul comunitatii. El trebuie sa fie nu doar perseverent, dar si receptiv Ia idei, sa stie a genera idei si sa creeze conditii pentru ca si 'subalternii' sai sa se intereseze in elaborarea solutiilor ingenioase.

Redactorul sef va avea grija de respectarea politicii redactionale adoptate de ziar si de activitatea colaboratorilor publicatiei. El poate detine si functia de director fiind responsabil, totodata, de unele activitati ce tin de aparitia si editarea ziarului. Redactorul-sef este persoana care ia decizii in cazuri discutabile si isi asuma responsabilitatea pentru o hotarire sau alta.

In cazul in care ziarul va avea un volum mai mare, redactorul-sef poate fi secundat de unul sau doi redactori-sefi adjuncti. Acestia din urma vor imparti intre ei unele obligatii care rezulta din statutul ziarului. Spre exemplu, un redactor-sef adjunct poate fi responsabil de continutul publicatiei, iar altul de distributia acestuia si de relatiile cu alte organisme din localitate, la fel precum poate fi impartita si coordonarea departamentelor din cadrul redactiei.

Daca aveti o echipa mai compacta, dupa redactorul-sef urmeaza secretarul general de redactie. Acesta este gestionarul si coordonatorul resurselor de care dispune redactia. El va urmari onorarea sarcinilor si respectarea termenelor de prezentare a articolelor. Tot el va decide asupra plasarii textelor si pozelor (petelor grafice).

O organizare eficienta a activitatii ziarului o ofera structurarea pe departamente. Fiecare dintre acestea vor fi in grija sefilor de departamente. Ramine Ia discretia voastra sa hotariti de cite departamente veti avea nevoie. Departamentele si ponderea lor trebuie sa asigure realizarea sarcinii anuntate la fondarea ziarului. Sefii de departamente vor coordona activitatea jurnalistilor si vor fi responsabili de continutul materialelor din domeniul pe care il supravegheaza. Desigur ca sefii de departamente, in primul rind, vor avea sarcina sa scrie articole, pentru ca se presupune ca se descurca cel mai bine in domeniul incredintat.

Jurnalistii care vor publica articole si vor fi selectati ca si ceilalti membri ai redactiei in urma unui concurs. Ei pot fi membri ai redactiei cu drept de a participa la sedintele acesteia, dar pot fi si autori netitulari, adica colegi care scriu Ia ziar fara a fi membri ai colegiul de redactie. Toti, insa, trebuie sa stie sa puna intrebari si sa obtina raspunsuri, sa aiba dexteritatea de a folosi informatiile. Fiecare dintre membrii colectivului redactional trebuie sa fie constient de sarcina ziarului de a oferi spatiu pentru opinii diferite.

Jurnalistii trebuie sa fie ca si niste purtatori de oglinzi in care sa se reflecte intreaga comunitate. Monitorizarea vietii va dezvolta nu numai spiritul critic al membrilor redactiei, dar va incuraja emanciparea intregii colectivitati. Atunci cind alegeti reporteri pentru ziar, ginditi-va ca ei sint cei care trebuie sa scrie nu doar corect, dar si intereseant, captivant.

Succesul unei echipe il asigura graficienii si fotografii. Daca ati gasit un bun desenator considerati ca aveti deja un ziar cu personalitate. O imagine buna alteori poate valora mai mult decit un text oricit de inspirat ar fi.

Director:

planifica bugetul si verifica executarea lui

stabileste relatii cu tipografia

asigura conditii de munca pentru membrii redactiei gestioneaza resursele puse la dispozitia ziarului

Redactor-sef:

stabileste politica editoriala (continutul ziarului pe termen lung)

gestioneaza resursele umane (repartizarea jurnalistilor pe la sectoare de
munca in functie de predilectii, capacitati, pregatire)

evalueaza numerele aparute

verifica articolele inainte de aparitie

evalueaza performantele angajatilor

Secretar general de redactie:

elaboreaza calendarul tehnologic de aparitie a ziarului

formeaza continutul curent al numarului de ziar

supravegheaza forma si maniera de prezentare a articolelor

Sef de departament:

programeaza si prefigureaza articole in domeniul patronat

acorda asistenta jurnalistilor si autorilor cooptati

isi asuma responsabilitatea pentru corectitudinea textelor prezentate
secretarului de redactie

alcatuieste si coorodneaza retele de colaboratori externi In redactiile 'serioase' obligatiunile angajatilor fac obiectul unor contracte de munca. Clauzele acestora acopera toate situatiile care pot apare in activitatea redactiei. In cazul ziarului vostru se poate vorbi despre contracte mutuale care presupun in primul rind colegialitate, cooperare si multa dorinta de a (continuati in ziarul vostru).

Organizarea muncii in redactie:

Toate problemele ziarului pot fi discutate la colegiul de redactie, care se va intruni ori de cite ori este nevoie. Din cadrul lui vor face parte redactorul-sef (directorul sau redactorul-sef adjunct - daca exista), secretarul general de redactie si sefii .de 'departamente. Colegiul de redactie va lua in dezbateri si va adopta cele mai importante hotariri. de natura sa stabileasca conduita publicatiei, optinuile redactiei intr-un subiect de principiu. Colegiul este in drept sa se pronunte si asupra gestionarii banilor, largirii sau reducerii personalului. Tot in cadrul colegiului de redactie vor fi analizate relatiile de colaborare cu exponentii comunitatii, cu diferite organizatii din scuala sau localitate.

Din echipa redactionala fac parte toti colaboratorii titulari. Acestia au dreptul (uneori si obligatia) sa participe la sedintele redactionale care sint organizate periodic si in cadrul carora se discuta activitatea publicatiei.

In cadrul unei sedinte de 'sumar' sint puse in discutie mai multe probleme ce tin de demararea lucrului asupra urmatorului numar de ziar, si, eventual, poate fi utila o scurta trecere in revista a numarului aparut astfel incit sa fie evitate gafele, greselile sau deficientele care au iesit la iveala. Sumarul de teme poate fi imbogatit in timpul dezbaterilor din sedinta de demaraj. Important este ca temele sa nu fie sterile.

Sedinta de lucru este modalitatea de a imagina viitorul numar al ziarului. Din competitia de idei lansate in cadrul sedintei se acumuleaza viitoarea gazeta, incercati sa discutati in contradictoriu. Fortati-1 pe autorul ideii sa-si apere optiunea. Daca are suficiente argumente inseamna ca va scrie interesant. Daca 'pluteste' de parca ar incerca sa-1 abureasca pe un profespor, atunci articolul va fi ca si ratat.

Sedinta trebuie sa aiba o finalitate clara, concreta. Ideile trebuie sa fie notate pe o coala de hirtie si daca e nevoie sa fie mereu trecute in revista, clasificate, completate, reformulate astfel incit sedinta sa se inchee cu un rezultat foarte concret, palpabil.

Ziarul incepe sa se profileze insa abia atunci cind sefii de departamente aduna articolele prezentate de membrii echipei. Dupa corectarile de rigoare acestea sint prezentate redaclorului-sef (redactorului-sef adjunct). El are sarcina sa le verifice, sa le ajusteze la sarcinile majore ale publicatiei pe care se presupune ca le vegheaza, nu?

Nimeni nu este in drept sa impuna autorului un punct de vedere, sau sa-1 desconsidere. Nu uitati ca autorul este in drept sa-si retraga articolul daca nu este de acord cu obiectiile si acest gest nu trebuie sa va deranjeze. La fel cum autorul trebuie sa fie constient de faptul ca unui sef de departament, unui redactor-sef ii apartine dreptul de a lua decizii.

Dupa ce articolul are 'OK' dat de toti acei obligati sa-1 supervizeze intra pe rol secretarul de redactie, impreuna cu machetatorul el va plasa materialul in paginile ziarului tinind cont de ansamblul si coerenta compartimentrelor.

Abia dupa ce se face ultima corectura ziarul primeste din partea redactorului-sef unda verde - BUN DE TIPAR.

Structura procesului de editare a unui ziar :

- Stabilirea subiectelor ce urmeaza a fi incluse in urmatorul numar de ziar

- Scrierea articolelor si prezentarea acestora redactorului in termenul stabilit

- Machetarea ziarului

- Corectura

- Imprimarea ziarului la tipografie

- Distribuirea ziarului

- Evaluarea numarului de ziar obtinut si a procesului de editare a acestuia

Ziarul "Argesul"

Conducerea editoriala

Director: Mihai Golescu planifica bugetul necesar pentru tiparirea publicatiei si se ocupa de gestionarea resurselor de care dispune ziarul , stabileste relatii cu tipografia, asigura conditii de munca angajilor redactiei.

Redactor sef adjunct: Gabriel Lixandru stabileste politica editoriala , repartizeaza jurnalistii pe sectoarele de munca in functie de capacitati si pregatire, evalueaza numerele aparute, verifica articolele inainte de aparitie, evalueaza performantele angajatilor

Secretar general de redactie: Ion Nicula formeaza continutul curent al numarului de ziar, supravegheaza forma si maniera de prezentare a articolelor

Difuzare

Constantin Serban

Distribuitori

Ziarul Argesul se distribuie prin firmele: Alg Trade Grup, Crina, Directia de Posta Arges, Media Press, Media Pic, Neralio, Nobil, Rodipet, Rocamboles si Tip Comp Pitesti, Symetria Timisoara, Art Advertising Rm Valcea, Roesta Curtea de Arges, Tase si Haiducii Campulung.

Departamente Social: Val Nicolau , Mirela Neagoe, Dorina Bicu, Mihai Manu, Luchiana ElenaPopescu
Politica Aurora Ghita
Economic-Investigatii Calin Popescu, Mircea Sararescu
Invatamant-cultura Denis Meraru ,Ion Lica-Vulpesti, Cristian Constantin
Sport Dorel Stefanescu, Florin Stoica 
Relatii cu publicul Minodora Martin
Monden Oana Dragusin
Fotoreportaj Al. Oprea, Marian Mihai 
Corespondenti peste hotare Franta - V. Maruta Italia - Iuvenalie Ionascu Germania - Amalia Constantinescu Israel - Ella Bernfeld, S.U.A. - Andreea Diaconu

O zi in redactia cotidianului "Argesul" incepe cu sedinta de sumar. Aceasta se desfasoara la ora dimineata la ora 9.00. Incepe cu o scurta trecere in revista a numarului aparut, se urmaresc in special subiectele pe care ziarul le a avut in exclusivitate, ce au tiparit celelalte cotidiane in plus si ziarul a pierdut, si se analizeaza cotidiane concurente directe. astfel incit sa fie evitate gafele. Sedinta de sumar este momentul in care se propun subiecte pentru numarul urmator. Fiecare reporter isi prezinta ideea, ce fel de articol are de cand sa compuna si ce urmareste sa descopere.

Din amalgamul de idei care se pun in discutie se urmareste conturarea viitorului numar al ziarului. Este important ca subiectuil ales de jurnalist sa fie unul prolific, daca subiectul este unul foarte bun dar plaja de informatii este limitata atunci este posibil ca articolul sa fie ratat, incercarea fiind prea ambitioasa. Autorul ideei este fortat uneori sa si apere optiunea, ceilalti colegi de breasla pot avea indoieli in privinta sanselor de reusita sau chiar a oportunitatii subiectului in sine. Si daca autorul insusi nu este pe deplin lamurit despre ceea ce intentioneaza sa realizeze atunci cu siguranta nu va reusi sa predea redactorului sef un articol foarte bun.

Si in fine dupa ce toti reporterii si au prezentat planul de bataie pentru ziua care urmeaza si ideile au fost notate de catre redactorul-sef se trece la munca efectiva de teren. De aici fiecare pleaca in cautarea informatiilor pentru subiectul pe care l au ales. In functie de experienta, unii reporteri isi stabilesc inainte de a pleca din redactie principalele puncte din articolul pe care vor sa l realizeze, sursele pe care le vor consulta, intrebarile de baza la care trebuie sa raspunda articolul, problenele mai sensibile pe care le ridica subiectul ales. Jurnalistii cu experienta in munca redactionala au si ei in minte o schema pe care o urmaresc dar nu mai este nevoie sa si noteze.

La intoarcerea din teren, dupa-amiaza, jurnalistii isi tehnoredacteaza materialele dupa care le predau redactorului-sef (redactorului-sef adjunct). Aceasta actiune trebuie sa se faca la ora stabilita de comun acord intre cei doi.

Redactorului-sef ii apartine dreptul de a lua decizii, daca considera ca materialul prezinta greseli sau nu este redactat corespunzator poate sugera redactorului sa-l refaca pentru a corecta omisiunile, greselile sau ambiguitatile.

Dupa ce articolul este corectat si supervizat secretarul de redactie impreuna cu machetatorul plasaseaza materialul in paginile ziarului tinind cont de ansamblul si coerenta compartimentrelor.

Abia dupa ce se face ultima corectura ziarul primeste din partea redactorului-sef unda verde - BUN DE TIPAR.

Produsul final, ziarul care apare a doua zi este munca unui intreg colectiv redactional, fara colaborarea carora nu se poate vorbi de o functionare fructuoasa a redactiei. Eforturile unui intreg colectiv redactional sunt vizibile intr un singur produs, care reflecta in paginile lui, viata unei intregi comunitati.