Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » comunicare si relatii publice » jurnalism presa
GRILA DE PROGRAME - TIPOLOGIE SI CLASIFICARE

GRILA DE PROGRAME - TIPOLOGIE SI CLASIFICARE


GRILA DE PROGRAME - TIPOLOGIE SI CLASIFICARE

Constructia unei emisiuni de radio si tv in audiovizual porneste de la citeva elemente care particularizeaza jurnalismul audiovizual Spre deosebire de presa scrisa licenta de emisie obliga o grila de programe care sa contina emisiuni cu doua personalitati : caracteristica , specificul canalului respectiv. In ansamblul mediilor de comunicare jurnalismul audiovizual este obligat prin norme, unele chiar de expresie in ceea ce priveste vorbirea corecta a limbii romane ( doc.CNA ).

Structura mesajului este construita in acelasi timp prin grila de programe prin spatiile de difuzare. Orele matinale ( care ar corespunde in presa scrisa cu editia de dimineata) iar in conceperea emisiunilor spatiul orar in care se difuzeaza o emisiune este determinat , deoarece in acest spatiu exista un public bine determinat sociologic.

Publicul de dimineata este de regula publicul virstei mici sau peste 50 ani la care se adauga posibilul grup tranzitoriu ( publicul care se uita la tv in timpul unei alte activitati, asculta radio ). Cunoasterea publicului obliga pe realizatorul de emisiuni in audiovizual sa tina cont in gradarea rubricilor si in acelasi timp si folosirea limbii adecvate .



Elementul cu totul special al capacitatii jurnalistice audiovizuale este simultaneitatea cu evenimentul . Chiar si aceasta caracteristica determinata de capacitati tehnice care desi prin natura evenimentului ar parea ca este lasata la libera desfasurare a a evenimentului in sine, totusi si aceasta transmisie in direct presupune elaborare, conceptie si pregatirea unei emisiuni de3 rezerva in caz ca evenimentul nu mai are loc sau defectiuni tehnice.

Programul national in grila de programe de regula tinde sa mearga pina inspre orele 10,00-11,00 cind se produce spatiul de " cos comercial " teleshopping.

Considerentele difuzarii : sunt determinate de capacitatea manipulatorie ale copiilor asupra parintilor si invers. Spatiul emisiunilor de prinz este de regula consacrat si presupune o conceptie rationala, logica , coerenta in care factorul emotiv este mai putin prezent deoarece din punct de vedere biologic capacitatea de reactie la emotii este mai mica si este de preferat folosirea argumentului rational.

In spatiul audiovizual se dezbat emisiuni de tip caleidoscop care sa contina pe linga informatie si argument si o doza de divertisment. Dupa ora 12,00 de regula intre 13,00 si 14,00 primul tronson info. La canale generaliste.

Perioada dupa amiezii , intre 14,00 si 17,00 este plasata grila program emisiunilor cu ritmicitate (telenovele) ,reluari sau cu interes de nisa ( minoritati) . Ora 17,00 este inceputul perioadei de audienta crescuta si pregatirea publicului pentru plasarea evenimentului tip informatie emotionala. Inceperea fluxului inform. Presupune condensarea tuturor informatiilor in functie de specificul canalului audiovizual.

Posturile publice de radio si televiziune dupa criterii care sunt normate prin lege ( legi de organizare si functionare se indica si ordinea inform. Care tin de organizare si functionare ).Dupa ora 18,00 spatiul de prima marime , prime -time. Este cel mai vinat de agentiile de publicitate, se difuzeaza cu mult succes publicitatea tip videoclip de produs , de marca realizat pe imagini rapide , pentru publicul dinamic care se presupune ca se afla ca spectator.

Studiile sociologice au demonstrat ca pe spatiul cuprins intre orele 18:00 si 22:00 se atinge capacitatea maxima de obtinere a audientei. Acest spatiu se intinde pina la ora 22,00. In unele tarii occidentale chiar spatiul de 23,00 este asimilat orei de prime - time atunci cind se incearca marirea de telespectatori sau fidelizarea unui public de nivel mediu ridicat la telenovela care au specific generalist.

Ora 24,00 este prin grila clasica consacrata emisiunilor de nisa ( inform. Culturale. Dupa ora 2,00 noaptea pina la primul tronson inform. al zilei 7,00 are loc reluarea pe canale de televiziune, iar pe canale de radio program de dialog cu radioascultatorul in emisiuni interactive de dialoguri.

Programul de seara din spatiul de prime - time generos prin prezenta atestata stiintific , sociologic majoritatea categoriilor de virsta si profesionale este vinat si supus presiunilor politice si intereselor economice .

Negocierile pentru calupurile de publicitate din acest spatiu fiind ca pret cele mai mari. Pe o zi de lucru , spatiul de sambata si duminica este un spatiu care in grila de program este abordat separat , iar spatiul evenimentului sportiv , cultural,politic (gen campanii) sunt pregatite si negociate cu mult timp inainte de desfasurarea lor, raminind la rezolvarea in functie de capacitatea de mobilizare, organizare si jurnalistica numai evenimente care sunt imprevizibile; desi in jurnalismul modern ziarele au editii scrise , culese, si stocate in caz ca se produce decesul unui sef de stat sau evenimente de larg inreres.

Radioul are stocate benzi inregistrate cu documentare radio cu acelesi subiecte iar televiziunea documentare filmate , inregistrate care pot fi oricind transmise in caz ca se produce un eveniment din zona cea mai larga de interes. In zona de interes , dupa transmiterea buletinului informativ de maxima audienta de regula se pun in dezbatere publica la canalele generaliste teme de larg interes si actualitate imediata.

Posturile comerciale folosesc acest spatiu pentru difuzarea filmelor de actiune , comedii, desi aparent jurnalistul de televiziune si de radio in scheletul de constructie al grilei de programe pare a nici nu se mai regasi totusi este prezent de la secunda 0 a deschiderii de canal inclusiv la rubricile de la schoping, in toate celelalte productii audiovizuale' sp.jurnal. audiovizual.in comparatie cu cel de presa scrisa este ca in radio si televiziune activitatea de productie jurnalistica propune rigoare, ordine, disciplina, programe de flux industrial si activitate inclusiv la redactarea unui simplu desfasurator.

Ex: caseta de teleshop este preluata de la firma care a produs-o, se stabilesc detaliile tehnice se fac fisete de difuzare in asa fel incit prin norma CNA se poate reface oricind sursa mesajului difuzat ,iar timp de 7 zile , cine se simte indreptatit are dreptul la replica.

Replica audiovizuala este normata prin lege . In presa contemporana moderna, atit presa scrisa si radio , tv la mat., doc. care tin de anchete sociale. Se angajeaza cabinete de avocatura sau avocati specializati care sa protejeze canale de televiziune sau jurnalistul de posibile derapaje. Ex: chiar emisiuni gen farsa se fac cu semnatura si acceptul celor care sunt implicati in aceasta .

Dreptul la libera exprimare este permanent avut in vedere iar corelatia directa cu abuzul de opinie. Aceasta ar presupune ca s-ar putea face deturnari ale mesajului publicistic catre un mesaj publicitar sau de alt interes .

In concluzie in ansamblul mediilor de comunicare radioul si televiziunea reprezinta 2 instrumente mediatice in care vocea ca instrument de comunicare , sunetul, muzica, ambianta, ca element de personalizare si imaginea ca element de identificare , reconstruiesc realitatea prin valentele creative ale jurnalistului. Cu o singura conditie sa se inscrie in cerintele grilei de programe.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.