IDENTITATEA POSTULUI RADIO GUERRILLA PRIN CAMPANIA DE RELATII PUBLICE

IDENTITATEA POSTULUI RADIO GUERRILLA PRIN CAMPANIA DE RELATII PUBLICE

1. Implicarea in campanii sociale. Exemple de campanii Radio Guerrilla

In cei patru ani de activitate, Radio Guerrilla a derulat diferite campanii sociale.

Primele dintre ele au continuat intarirea identitații, mizand pe sloganul postului de a elibera radioul de banalitate, plictiseala și lipsa de umor. Apoi, ele s-au diversificat, modelate de perioada desfașurarii, de contextul social actual și problemele sociale, educaționale și culturale observate in realitatea actuala, din societatea romaneasca.

La inceputul iernii, Moș Guerrilla și-a anunțat pana acum prezența prin mesajele adaptate vremurilor traite. Anul trecut, "Moș Guerrilla va ureaza sarbatori fara crize" s-a bazat pe asemanarea dintre criza economica actuala și perioada de criza din preajma sarbatorilor de iarna și a sfarșitului de an, cand agitația iși face apariția. In 2007, demersul "Moș Guerrilla va ureaza un Craciun fara barbi" s-a declarat anti-promoții imbecile, mall-uri arhipline, cadouri și atenții din obligație și anti-urari goale de conținut. Cu un an in urma Moșul ne-a sfatuit sa fim "cu minte", iar intr-un Craciun trecut am primit o vizita și de la "Matușa lui Guerrilla" prin "Campania vie, Radio Guerrilla".

"Atlasul de mitocanie urbana", conceptul care mi-a acaparat atenția cel mai mult, ia atitudine fața de comportamentele lipsite de urma civilizației, prin criticarea lor și prezentarea sub forma ridicolului. Acest demers de educare nu este singurul lansat de postul de radio. Lui i se alatura doua campanii anti-televiziune, "Radio de ți se taie filmul" și "S-a tampit poporu' cu televizoru'!", o campanie din vara anului trecut, care lupta cu modelele de atitudini și comportamentele preluate din mass-media, cauzate de expunerea excesiva la produse mediatice "superficiale". Ambele au avut ca scop informarea despre efectele negative ale televiziunii prin suporturile sub forma audio (jingle-uri) difuzate pe post și prin campania stradala susținuta de afișe. Mesajele au fost in spiritul identitații Guerrilla și au demonstrat scaderea nivelului de cultura al publicului, ca efect negativ al expunerii excesive la audio-vizual și in special la tipul de emisiuni, difuzate abuziv pe diferite posturi, cum sunt cele dornice de scandal și de spectaculos, insa "goale" de conținut. "Tragerea in țeapa a televiziunii" - sloganul campaniei - a avut ca scop conștientizarea influenței negative canalelor TV asupra oamenilor și efectul daunator comportamentelor observate și preluate, in deosebi, de copii și tineri.

Radioul a pornit, in aceeași perioada cu demersul de "Antimitocanie urbana", și campania "Cine nu citește e prost!". Aceasta vine in completarea primei și este difuzata doar prin canalul de radio. In cadrul anumitor emisiuni radio este inserata rubrica, avand același titlu, cu sloganul "Mai pune și tu mana pe o carte!". Prin concurs, telespectatorii sunt premiați cu o diferite carți.

Campania "Antimitocanie" mi-a trezit interesul cel mai mult prin critica adusa comportamentelor primitive și badarane, in consecința a nivelului scazut de educație din mediul urban. Radio Guerrilla nu se lasa batut și continua susținerea campaniei incheiate in prezent, prin promovarea și, in deosebi, tiparirea unui "Atlasului de mitocanie urbana". Lansarea a avut loc in cadrul celui mai mare salon de carte din București, BookFest, desfașurat la Romexpo. Elementul care m-a surprins a fost nu doar asemanarea comportamentelor umane badarane cu cele ale speciilor animale, ci aducerea vocii Teleenciclopediei, o emisiune cu istorie și cu o importanța culturala deosebita, prezentata de Mariana Zaharescu.

Așadar, campania iși aduce contribuția la educarea sociala prin vocea de radio și prin puterea cuvantului. Originalitatea și umorul nu lipsesc, iar ridiculizarea permanenta, ca marca a sancțiunii, trezește interesul.

2. Campania "Atlas de mitocanie urbana", "Un demers de bun simt Radio Guerrilla"

Campania "Antimitocanie urbana" iese in evidența prin creativitatea demonstrata de echipa Propaganda, agenția de publicitate realizatoare. Ideea de a ridiculiza comportamentele badarane superficiale sub o forma cu substrat istoric asemenea conceptului de enciclopedie este inedita. Contrastul remarcabil dintre dovada de inferioritate a apucaturilor grosolane, intalnite la populația urbana, și o lucrare științifica, insumand cunoștințele generale de insemnatate culturala, evidențieaza discrepanța dintre forma și fond, descrisa prin comportamentele neadecvate, specifice mediului urban. In plus, demonstreaza importanța cunoașterii lor pentru conviețuirea civilizata in mediul social urban. Conceptul campaniei este ingenios, iar viziunea, inovatoare, pe aceeași linie cu formatul radiofonic ales - Hot Adult Contemporary. Modele atitudinale și comportamentale de speța joasa, popularizate de Atlas, sunt prezentate in limbaj enciclopedic, redat de vocea binecunoscutei Mariana Zaharescu, personalitate a televiziunii, cu o experiența remarcabila in radio.

Incercarea de analiza și interpretare a campanie se va ghida dupa planificarea propusa de Bernard Dagenais[1], dar și prin viziunea rolurilor, funcțiilor și efectelor mass-media, definite anterior. Așadar, primul pas in realizarea unei campanii presupune analiza situației. Pentru a putea imbunatați imaginea postului Radio Guerrilla trebuie, inainte de toate, sa se urmareasca daca postul de radio poseda o imagine publica, daca aceasta imagine este buna sau proasta și care sunt motivele imaginii actuale pentru ca demersul sa aduca beneficii.

Pentru a porni o campanie sociala de educare este necesara urmarirea situației actuale cu privire la tipurile de comportamente sociale. Modelele lipsite de bun-simț prezentate sunt o problema reala, care poate fi observata la tot pasul in experiența fiecaruia de socializare in societate. Campania surprinde foarte bine comportamentele mitocane identificate in spațiul romanesc urban. Lipsa de bun-simț iși face apariția in orice tip de experiența sociala și poate fi observata la tot pasul. Fie ca ne aflam la locul de munca, pe strada, intr-o cafenea sau in trafic observam comportamente grosolane, care incalca normelor de bun-simț, așa cum le surprinde campania.

Ca un post de radio care promoveaza libertatea de expresie a mijloacelor de comunicare și valori precum adevarul, curajul, respectul și sinceritatea, Radio Guerrilla și-a folosit forța de exprimare și a dat dovada de originaliate in construcția campaniei. Prin "Atlasul de mitocanie urbana" postul dorește sa iși impuna punctul de vedere despre comportamentele lipsite de educație existente in societate și ii invita pe cei care sunt de aceeași parere sa-și impartașeasca parerile și experiențele prin pagina de Internet a campaniei. Prin observarea starii de fapt actuale, și anume a comportamentelor necivilizate, campania incearca sa atinga situația dezirabila de a avea un public cu grad ridicat de educație, dar și de a trage un semnal de alarma asupra nivelului scazut de educație, observat in mediul urban.

Postul continua lupta cu mediocritatea și banalul prin incercarea de a pune cap acolo unde alții pun capat. Luarea de atitudine in incercarea de a modifica schimbari la nivelul atitudinilor și comportamentului, de altfel foarte greu de realizat, reprezinta o dovada de curaj, implicare in problemele societații actuale și arata dorința de evoluție.

Campania se folosește de ideea ca ființele umane sunt o specie animala, iar pentru a ințelege comportamentul lor nemodelat trebuie cunoscut cel al animalelor, de aici și prezentarea personajelor ca "specii ale faunei urbane" (Vezi Anexele 9 și 10). Pentru ca Radio Guerrilla crede in educare, ofera spre lectura și analiza modele de mitocanie urbana prin realizarea unui atlas, lucrare care nu ar trebui sa lipseasca din biblioteca nimanui. Criticarea acestor modele este tocmai pentru a nu fi adoptate de public, care se dorește a fi unul deștept și cizelat.

Prezentarea noua și surprinzatoare descrie un anumit stil de viața adoptat in societatea romaneasca, din dorința de adaptare la societatea moderna a romanilor. Din acesta cauza, oamenii au inlocuit valorile spirituale cu cele materiale. Normele de comportament și regulile de bun-simț in diferitele contexte sociale nu mai sunt respectate, iar incalcarea lor nu provoaca nici cea mai mica mustrare de conștiința. "Exemplarele" cum sunt "țaranul de mall", "indolenta de magazin", "ghiolbanul de galerie" și "badaranul de cinematograf" (Vezi Anexele 9 și 10 )ne demonstreaza cum sunt sfidate regulile de buna purtare fara nici o rușine sau dovada de civilizație.

Obiectivele campaniei sunt elementul de legatura intre toate celelalte etape ale planului. Scopul general este de a readuce in atenția publicului un sistem de valori degradat in ziua de astazi. Prin inițiativa campaniei, menirea este de a informa și influența publicul și, mai ales, de a intari sau schimba atitudinile deja existente. Desigur ca incearca și o schimbare de comportament, dar acest proces este mult mai dificil și necesita alocarea unui timp mai indelungat, insa schimbarea intr-o mica masura se poate totuși provoca, așa cum vom vedea mai departe.

Radio Guerrilla dorește, in primul rand, sa contribuie la schimbarea de atitudini a publicului sau și nu numai prin campania cu spirit civic, demarata in mediul urban, ci și prin identitatea sa bine inradacinata, susținuta de grila de programe, formatul radiofonic ales și muzica promovata. In același timp, radioul iși consolideaza imaginea deja existenta prin implicarea activa in diverse campanii de educare sociala, așa cum exemplificam anterior, prin care postul și-a caștigat popularitatea și recunoștința in randul publicului.

Pentru stabilirea unui obiectiv este utila urmarirea a cinci pași: obiectul campaniei publicul-ținta, sarcina de indeplinit, schimbarea dorita și durata campaniei. Sarcina de indeplinit cunoaște trei stadii. Informarea are loc prin atragerea atenției despre "specii". Problema existenta este bine transmisa prin imagini, mesaj, dar și prin tehnicile de relații publice și mass-media folosite. Dorința de a influența schimbarea de atitudine și de comportament se face simțita prin expunerea publicului la mesajul campaniei prin diverse suporturi, așa cum vom vedea mai departe. Imaginile stimuleaza atitudinile negative fața de comportamentele necivilizate și persuadeaza pulicul prin textul ironic și ridiculizant, caracterizat de umor și indignare. Influențarea reacțiilor publicului poate fi determinata și prin dovedirea existenței acestor tipuri de comportament prezentate in realitatea imediata. Confirmarea este susținuta de numarul mare de persoane care intra pe forum-ul campaniei și iși expun parerea sau povestesc din experiența proprie. Obiectivul general de campanie ar putea fi conștientizarea comportamentelor mitocane in randul publicului cu varste cuprinse intre 20 și 39 de ani, din mediul urban, prin, promovarea unui sistem de valori substanțial, in perioada 15 martie - 15 mai 2009. Un alt obiectiv are ca ținta intarirea și schimbarea de atitudini negative fața de aceste comportamente, care incalca valorile susținute, așa cum exemplifica imaginile.

Obiectivele, strategiile și mesajele alese trebuie sa țina cont de preferințele publicului. Cel al Guerrilla este unul pretențios, care vrea mereu ceva nou, ingenios și care trebuie sa fie surprins tot timpul pentru a-și pastra interesul fața de postul de radio. Implicarea in astfel de campanii sociale trezește recunoștința și admirația publicului fața de post și il aduce mai aproape. Din aceasta perspectiva, putem privi campania ca pe o modalitate de educare, dar și de fidelizare a publicului deja existent prin inițiativa de a susține public ceea ce ascultatorii gandesc, dar nu au puterea sa spuna. Astfel, Guerrilla ia cuvantul in numele lor și declanșeaza o acțiune, prin capacitatea și influența sa ca mijloc de comunicare.

Publicul-ținta urmarit de campania radiofonica are varsta cuprinsa intre 20 și 39 de ani, segmentul extins de public pe care il dorește postul de radio. In plus, campania vizeaza și ridicarea standardelor de civilizatie in mediul urban prin comunicarea demasa, adresata și publicului larg, prin difuzarea spoturilor cu ajutorul audiovizualului și presei scrise. Campania are scopul de a stimula și intari atitudinile negative fata de "mitocania urbana" ale publicului Guerrilla deja educat, cu studii superioare, dar, in același timp, incearca sa il corecteze și pe cel mai putin educat și sa il aduca "pe calea cea buna".

Axa campaniei, tema centrala a strategiei și a mesajelor, este "Antimitocania urbana"

Sloganul se potrivește cu strategiile alese și este bazat pe fapte reale, in concordanța cu axa. Auzit la sfarșitul fiecarui jingle, sloganul "Un demers de bun-simț Radio Guerrilla" atrage prin antonimia dintre cuvantul specific comportamentelor - mitocania - și cel care a declanșat inițiativa Guerrilla - valorificarea bunului-simț.

Strategiile sunt in concordanța cu intreg planul campaniei. Prima etapa urmarita este captarea atenției publicului și atragerea catre tema principala prin repetiția ei pe diverse suporturi și sub mesaje felurite. Valva in jurul conceptului se menține prin comunicatele de presa. Informațiile sunt preluate de mijloacele de comunicare in masa și declanșeaza tehnica bulgarelui de zapada, determinand o raspandire mediatica rapida.

In prima instanța, sarcina de indeplinit consta in sensibilizarea publicului cu privire la subiect, un pas pregatitor in stimularea de atitudini și , mai apoi, adoptare de comportament. Creația publicitara capteaza imaginația prin punerea personajelor in contexte sociale diferite și prin neadecvarea dintre acestea și normele generale de comportament.

Stimularea unei atitudini negative fața de lipsa de civilizație este declanșata pe doua cai. Prima este comunicarea persuasiva, adresata rațiunii și care urmarește o puternica motivare a publicului, iar a doua, comunicarea incitativa, o consolideaza pe prima prin critica adusa comportamentelor care dorește mai mult sa provoace un anume comportament. Insistența se remarca prin lansarea, la perioade scurte de timp, a noi "specii" mitocane descoperite, care mențin interesul viu. Angajamentul urmarit este unul profund, intens. De aceea, jingle-urile și spoturile publicitare sunt personalizate prin inserarea la sfarșitul fiecarei descrieri modalitatea de implicare și adresarea directa: "Daca ai fost deranjat de comportamentul lui sau al altor exemplare ce aparțin unor specii ale faunei urbane neidentificate de noi, povestește-ne pe [email protected]".

Starnirea comportamentului civilizat este o misiune dificila, deoarece oamenii opun, de multe ori, o rezistența la schimbare. Publicul-ținta poate fi convins prin beneficii morale. In acest caz, acestea pot fi "cruțarea" de a fi identificați cu personajele campaniei și privilegiul de a fi inclus in categoria oamenilor cultivați. Recompensa este chiar lipsa de injosire prin mesajele campaniei, care aduc constrangeri morale vehemente.

O alta abordare strategica este cea de "push and pull", care impinge mesajul moralizator catre public și astfel il provoaca sa ofere o șansa viziunii campaniei. In cazul in care este de acord cu ea, poate acționa prin denunțarea mitocaniei. Implicarea ascultatorului se face prin tehnica strategica directa, care presupune accesarea paginii de Internet a campaniei și destainuirea propriei experiențe sau propunerea de noi "specii" mitocane urbane.

Caile de acțiune ale campaniei au fost diversificate. Denunțarea mitocaniei pe site și alaturarea "comunitații" virtuale au oferit posibilitatea descarcarii emoționale și linistire a celor deranjati de astfel de comportamente neadecvate din societate. In plus, implicarea activa, insemnand ascultarea postului de radio, a fost premiata. In cadrul diferitelor emisiuni a fost inserata rubrica "Daca nu citești, ești prost!" sau "Mai pune și tu mana pe-o carte!". Premiile concursurilor au constat in "Codul bunelor maniere" și multe alte carți. Caștigarea lor era condiționata de raspunsul corect la o intrebare despre autor, tema sau conținut.

Campania s-a folosit și de strategia indirecta de transmitere a informației prin fluxul in doi pași. Persoane cunoscute susțin mesajul campaniei și il promoveaza, cum sunt Liviu Mihaiu - director general, Mihai Dobrovolschi - director de programe, Mariana Zaharescu - personalitate marcanta din lumea radiofonica și a televiziunii și Irina Margareta Nistor - critic de film, recunoscuta și apreciata prin experiența sa. Prezentatorii postului Guerrilla, precum Andrei Gheorghe, Vlad Craioneanu, Marius Vintila și Iulian Tanase, aduc in discuție tema campaniei in emisiunile lor. Astfel, nevoia de adoptare a schimbarii se transmite prin infuența personala, care poate avea un impact revelator asupra publicului, prin comentarea și dezbaterea lui de catre personalitați remarcabile, populare, simpatizate de public. Preluarea pe blog-uri a campaniei este o alta modalitate de promovare interesanta și eficienta, deoarece lumea virtuala este explorata des de un numar ridicat de indivizi. Numarul mare de repetari ale mesajelor pe toate suporturile media potate fi alt element care influențeaza publicul in receptarea mesajului și determina efecte directe, dar pe o perioada limitata prin tehnicile de relații publice și mass-media folosite.

In acest caz, durata campaniei este densa și scurta, lipsita de discontinuitate indeosebi pentru a a-și exercita spiritul civic. Campania se desfașoara intr-un timp scurt, respectiv intre 15 martie și 15 mai, luand in calcul scopul de schimbare a atitudinilor și comportamentelor. Așadar, repetarea mesajului este intensa. Reclamele video, audio, dar și in print sunt difuzate constant, de 2-3 ori pe zi, pe postul de televiziune, de cel puțin 3 ori pe postul de radio și saptamanal, de cel putin 3 ori, in presa scrisa. Astfel, frecvența difuzarii este echilibrata, fara a se ajunge la suprasaturare, iar tehnicile de relații publice și mass-media concretizeaza strategiile prin alegerea celor mai potrivite canale media.

Suporturile sunt diverse cu o acoperire radio, presa, TV, cinema și online. Postul Radio Guerrilla se folosește de intinderea trustului de presa in care se integreaza pentru a transmite mesajul pe suport vizual prin spoturile publicitare difuzate de Realitatea TV și in scris prin ziarele Cotidianul, Academia Cațavencu și revistele Idei in dialog și Tabu. Pe cale radiofonica, postul autopromoveaza jungle-urile propriei campanii cu același mesaj. Așa cum am observat, promovarea mediatica este realizata in interiorul trustului Realitatea-Cațavencu, campania avand un publicul-ținta inteligent și educat. Desigur ca mesajul se adreseaza și maselor, dar in acest caz, efectul este posibil sa fie mai scazut. Cu cat el este receptat de mai mulți indivizi, cu atat mai mult are succes campania, insa scopul este de a se indrepta catre cei dornici de schimbare. Mass-media pot stimula schimbarea de atitudini și comportamente, insa in condițiile in care și oamenii sunt dispuși sa le faca. Iar omul cu o educație deja bine inradacinata este mai degraba inclinat spre modelarea sau inlocuirea comportamentului, de aceea, el este ținta principala a campaniei.

Campania se desfașoara și stradal prin panouri. Acțiunea de a plasa afișajele stradale cu specimenele, precum "marlanul de Dorobanți" (Vezi Anexa 11) și "pițipoanca de companie" (Vezi Anexa 12), chiar in Piața Dorobanți, unde comportamentele "mofturoase", ostentative și opulente sunt cel mai des intalnite, este dovada luptei declarate mitocaniei, in spiritul "comandamentului" Radio Guerrilla de marcare a teritoriului inamic, prin tactica de guerrila.

Elementul surpriza, dat publicitații dupa incheierea campaniei printr-un comunicat de presa, este chiar lansarea "Atlasului de Mitocanie Urbana", publicat de Editura Art, in cadrul BookFest, cel mai mare salon de carte din București, desfașurat la Romexpo. Acesta cuprinde 100 de pagini detaliate, cu peste 30 de  specimene, dintre care 20 in premiera, multe sugerate de cei peste 1200 de ascultatori care au trimis mesaje pe site-ul campaniei. Publicația cuprinde opiniile despre evoluția mitocaniei in timp, avandu-i ca autori pe Radu Paraschivescu, autorul carții "Ghidul nesimțitului", Cristian Tudor Popescu, Liviu Mihaiu, Mihai Dobrovolschi, dar și articole scrise de prezentatorii emisiunilor care impartașesc experiențe proprii și pareri despre comportamentele mitocane.. In plus, materialul are inserat un editorial semnat de Neagu Djuvara, un material cu și despre Mariana Zaharescu, vocea Teleenciclopediei și a spoturilor radio difuzate in timpul campaniei.

Evenimentul a avut menirea sa transmita informațiile direct, sa adune in jurul lui cat mai mulți oameni și sa produca un "zgomot comunicațional" rasunator. El demonstreaza neincetata și neobosita lupta cu pornirile badarane, declanșata de Radio Guerrilla și continuata prin "Atlas". Mai mult de atat, la locul faptei au fost prezenți pentru a oferi autografe "pițipoanca de companie", hotarata sa iși inceapa cumparaturile dupa terminarea evnimentului, și "marlanul de Dorobanți", "pus pe agațat pițipoance" (Vezi Anexele 16, 17, 18)

Mesajul, bine integrat temei campaniei, aduce elemente de umor și ironie aproape fina, intr-un "ambalaj" consistent și surprinzator. Atitudinea negativa data de tonul campaniei urmarește penalizarea indivizilor vulgari și nesimțirea lor prin criticarea in mod public. Demonstrația lipsei totale de educație și incalcarea voita a normelor de bun-simț trezesc indignarea. De aceea, mustrarea in cadrul societații are drept consecința "aratarea cu degetul" a acestor comportamente badarane și oferirea lor spre exemplu negativ centațenilor. In acest fel, campania ne da voie sa alegem singuri cum ne comportam, dar nu asemenea personajelor, pentru ca riscam sa fim priviți ca ei, așa cum ii surprind imaginile. O alta cale de acțiune prin mesaj și de incercare de schimbare comportamentala este izolarea celor anti-cultura urbana prin discursul ridiculizant și ironic. In plus, criticarea nerespectarii conduitei starnește indignarea și ii determina pe oameni sa se autocizeleze prin evitarea comportamentelor lipsite de bun-simț, iar imaginile și mesajele inventive, care surprind realitatea deranjanta, trezesc interesul și amuza.

Creativitatea de care da dovada mesajul poate avea capacitatea de acțiune la toate trei stadiile: informal, atitudinal și comportamental. Interesul este trezit prin ridiculizarea plina de umor, adresata rațiunii și prin dimensiunea combatanta, de lupta impregnata mesajului. Prin imbinarea acestor elemente, mesajele pot declanșa efecte puternice, cu o acțiune imediata. Chiar daca durata campaniei este scurta (zece saptamani), efectul poate persista pe termen lung, dar el trebuie intreținut prin inițiative urmatoare de educare sociala.

Ultimul pas al oricarei campanii necesita o evaluare in urma acțiunii sale. Putem spune ca impactul sau mediatic asupra publicului a fost unul rasunator prin numarul ridicat de mesaje online - peste 1200. Susținerea campaniei de intreg trustul de presa și preluarea lui pe numeroase blog-uri demonstreaza interesul sporit declanșat. De altfel, numarul mare de oameni prezenți la evenimentul de lansare al atlasului arata preocuparea declanșata de campanie și dorința de educare provocata.

3. Efectele campaniei "Antimitocanie" prin expunerea mediatica

Prin impactul puternic, mijloacele de comunicare contribuie la procesul de educare și culturalizare al publicului. Conținuturile campaniei difuzate de mijloacele de comunicare pot avea efecte puternice sau limitate, cu o acțiune pe termen scurt sau indelungata. De aceea, analiza campaniei prin prisma teoriei efectelor deja enunțate este necesara pentru a ințelege influența mass-media asupra publicului.

Campania se folosește de faptul ca atitudinile se pot invața și dorește ca tonul critic al campaniei fața de mitocanie sa fie adoptat și de public. Recompensa oferita este includerea in categoria oamenilor educați, cu bun-simț și cu bune maniere. Campania atrage atenția persoanelor care se identifica cu tonul mesajelor, determinandu-i sa o urmareasca și sa se implice activ prin denunțarea mitocaniei. Astfel, dorește starnirea unei reacții prompte, avand un efect puternic, dar limitat.

Radio Guerrilla raspunde nevoii publicului de a critica incalcarea normelor sociale și in același timp ofera informații care previn asupra felului in care vor fi priviți cei care vor adopta comportamentele prezentate. In consecința, ei vor fi vazuți ca indivizi primitivi, comparați cu animalele, lipsiți de modelarea și educarea "animalului social".

Mesajele transmise de campanie prin intermediul mass-media pot starni reacții diferite, justificate de diferențierile individuale, precum crezuri, valori, atitudini, și de percepția fiecaruia asupra conținutului. Cei care se recunosc in personajele prezentate se pot simți jigniți, avand o reacție de respingere a mesajului critic la adresa lor. Chiar daca mesajul a starnit o reacție, aceasta nu este neaparat insoțita și de acțiunea de implicare, și anume denunțarea unui comportament mitocan pe site.

Modalitațile de selectare, interpretare și reținere a mesajelor primite prin expunerea la mass-media influențeaza considerabil acțiunile publicului. Percepția și abilitațile cognitive pot, de asemenea, influența receptarea și interpretarea mesajelor dupa propriile valori, crezuri și atitudini. Oamenii vor acorda atenție mesajului campaniei, daca acesta le confirma parerile preexistente sau daca se aseamana cu direcția lor proprie de gandire. Publicul educat sau cel care tinde spre educare ar trebui sa prezinte interes și sa ia atitudine la adresa acestor comportamente. Astfel, mesajul intenționeaza sa mențina percepția negativa despre comportamentele necivilizate și sa ridice standardele publicului educat. In funcție de aceste procese, mesajele convingatoare ale campaniei pot modifica atitudinile, care, la randul lor, se pot invața. Mai departe, ele pot determina schimbarea de comportamente necivilizate. Dar nu intotdeauna exista o legatura stransa intre comportament și atitudine, deoarece de la idee (atitudine) la fapta (comportament) este o cale lunga și anevoioasa.

Pentru a ințelege efectele mass-media este necesara indreptarea atenției și catre consecințele indirecte și pe termen lung. Diferențele de comportament ale oamenilor explicate prin evoluția in cadrul diferitelor culturi sunt produsul socializarii și al influențelor indirecte. Evoluția rapida a mediului urban a impus valori precum confortul urban sau consumul de orice fel care au declanșat adoptarea unor anumite comportamente și impunerea unor standarde la care indivizii trebuia sa acceada. Insa din cauza dificultaților de adaptare, mulți indivizi au adoptat doar anumite elemente ale comportamentelor specifice mediului urban intr-un mod superficial pentru a nu fi considerați codași. In consecința, condiția materiala este astazi mai presus decat un sistem solid de valori bazat pe adevar, sinceritate, respect, buna purtare și bun-simț. Pentru "specimene", precum "marlanul de Dorobanți", "pițipoanca de companie" sau "batranelul de discoteca", parvenitismul este clar evidențiat prin etalarea publica și exagerata a bunurilor scumpe. Astfel, forța financiara este sistemul de referința in societate in funcție de care persoanele sunt categorisite și judecate.

Personajele campaniei au adoptat respectivele comportamente prin experiențele lor sociale. Ele iși desfasoara activitatea intr-un mediu in care puterea banului e mai presus de orice, hainele se etaleaza in loc sa se poarte, iar bunurile ostentative arata evoluția pe scara sociala, inlocuite adesea de evaluarea prin nivelul educație, cel de cunoștințe și de recunoaștere profesionala. Comportamentele lor, in contradicție cu normele sociale de politețe și bun-simț, sunt urmarea unei lipse educației și dezvoltarii in cadrul comunitații. Calitatea discutabila a relațiilor sociale și categoria sociala de apartenența iși pun amprenta asupra indivizilor prezentați. Astfel, comportamentele dobandite sunt unele superficiale, grosolane, necizelate, caracteristice unei clase sociale inferioare și cu o educație precara.

Campania nu dorește ca aceste comportamente sa fie general acceptate, ci sa fie mustrate, denunțate. Influența negativa puternica in stimularea atitudinilor se face prin ironizarea și compararea cu regnul animal, care iși bazeaza acțiunile și reacțiile pe instincte. Aparent, personajele sunt guvernate de instincte, insa ele au ajuns sa dobandeasca astfel de comportamente din contextul familial, din mediul social și, așa cum susțineam mai devreme, prin expunerea constanta la conținutul mass-media.

Spre deosebire de animale, indivizii sunt supuși procesului de socializare. Pornirile interioare trebuie stapanite astfel incat comportamentele provocate de ele sa nu fie in contradicție cu normele sociale și sa nu-i deranjeze pe ceilalți cetațenii. Putem exemplifica prin comportamentele "specimenelor" cum sunt "badaranul de cinematograf" (Vezi Anexa 13), care sorbește zgomotos din pahar, vorbește tare la telefonul mobil in timpul filmului și deranjeaza intreaga sala de cinema prin comentariile zgomotoase. "Gherțoiul de bloc" (Vezi Anexa 15) menține muzica data la maximum pe parcursul intregii zile, deranzand un cartier intreg, și afuma blocurile din jur prin obiceiul de a face gratar in vazul tuturor, comportament de altfel nepotrivit spațiului public, dar des intalnit in cartierele marginașe. Lor li se alatura "cocalarul de trafic" (Vezi Anexa 14), care claxoneaza excesiv, blocheaza intersecția, locurile de parcare sau caile de acces și obișnuiește sa foloseasca injurii la adresa participanților la trafic fara nici cel mai mic motiv invocat și sa elibereze excesiv de multa saliva pe geamul mașinii sale, cu care de altfel se lauda.

Deși in teorie criteriile de evaluare ale individului sunt cele dobandite prin educare și prin munca, practica demonstreaza contrariul. Puterea banilor iși spune cuvantul. Moștenirile primite și conturile alimentate din buzunarul altora sunt mai presus decat banii caștigați cu sudoarea frunții. Drept exemplu sunt "baiatul de bani gata", "daunatoarea de portofel", dar și "pițipoanca de companie" și "marlanul de Dorobanți". Aceste tipare demonstreaza involuția societații romanești prin adoptarea unor comportamente superficiale, care valorifica aparențele mai mult ca orice, insa neglijeaza constant conținutul și gradul de progres intelectual. Obiectele ostentative, cheile de la mașina, telefoanele mobile scumpe, "accesorizate" și hainele scumpe sunt considerate, mai degraba, repere de evoluție sociala, ale unui statut important, de nivel inalt. Din pacate, tipul de indivizii precizați alcatuiesc o intreaga categorie sociala, iar modelele de comportament sunt adoptate de majoritate. Preocuparile lipsite de profunzime, limbajul cologvial, agramat și falsele valori insușite sunt doar cateva dintre caracteristicile acestei categorii.

Drept urmare, comportamentele necivilizate sunt foarte greu de schimbat intr-un mediu in care ele sunt incurajate atat de procesul socializarii, cat și de mijloacele de comunicare in masa. Ca agenți sociali, mass-media au posibilitatea de a face sa circule aceste modele și le repeta, in special, prin televiziune și tabloide. In plus, nu ezita sa iși dedice majoritatea timpului de emisie programelor mediatice de divertisment de proasta calitate pentru a crește audiențele, in cadrul carora sunt prezentate și incurajate modele negative de comportament. Conținutul lor simplificat la maximum, scandalos și spectacular coboara nivelul de educare al publicului și este in dezacord cu regulile morale ale societații. Gradul scazut al semnificațiilor, ii determina pe oameni sa urmareasca in continuare ziarele și emisiunile de scandal, care nu necesita un efort prea mare de concetrare și de interpretare, in comparație cu o emisiune culturala, un documentar sau un talk-show de calitate ascultat la radio. Repetarea acelorași mesaje poate determina efecte puternice asupra comportamentului indivizilor. Intenționat sau accidental, ei pot invața din conținuturile mediatice, iar informațiile acumulate pot dezvolta sau modifica modalitațile de interacțiune sociala.

Desigur ca mass-media nu sunt singurele vinovate de acest lucru. Decizia aparține și telespectatorilor, cititorilor și acultatorilor, care aleg carui tip de produs mediatic iși dedica timpul. In cele din urma, poate fi o chestiune de alegere și nu una de impunere a unui anumit tipar media, in consecința a unor modele de comportament negative și daunatoare evoluției civilizației urbane. Audiențele ridicate in cazul emisiunilor lipsite de calitate sunt ingrijoratoare, daca le privim din perspectiva alegerilor publicului. Acest lucru demonstreaza un nivel scazut al educației, dominant și ingrijorator, iar punerea lui in contextul diferențelor individuale demonstreaza ca publicul primește ce iși dorește și nu ce ii este impus de mass-media. Alegerea produselor standardizate este influențata și de diferențele individuale și de dezvoltarea structurii cognitive a fiecaruia. Mesajul campaniei face referire, in repetate randuri, la abilitațile intelectuale scazute ale "speciilor urbane" enunțate, iar drept dovada ele au adoptat comportamente badarane, fara o analiza și interpretare atenta.

Pentru a ințelege efectele pe termen lung in urma expunerii la mass-media este nevoie de indreptarea atenției și catre expectațiile sociale. Comportamentele conturate de campanie incalca regulile generale morale, de aceea abaterile de la normele sociale sunt sancționate prin critica vehementa, prin discursul ironic și satiric. Expunerea repetata a mesajelor poate determina o revizuire a conduitei umane, iar in cazul identificarii cu "speciile urbane", o eventuala modelare a ei. Astfel, scopul campaniei de a determina schimbari de comportament poate fi indeplinit.

Ca sursa majora de expectații sociale, mass-media prezinta un set de imagini, idei și valori, care determina publicul sa adopte concepții despre norme, roluri și sancțiuni. Ele sunt asimilate ca expectații sociale, dar pot sa nu fie intotdeauna corecte sau sa nu aparțina realitații inconjuratoare, așa cum exemplifcam mai sus. Dependența de mijloacele de informare ii determina pe oameni sa fie conectați in permanența la ele, in consecința, accepta consumul unor produse mediatice cu un grad scazut de semnificații pentru a-și satisface nevoia de informare, supraveghere a mediului inconjurator și de divertisment sau educare, aceasta din urma fiin plasata pe un loc marginal in preferințele lor. Expunerea constanta la astfel de conținuturi mass-media, exercita o influența puternica asupra conduitei și comportamentului uman, iar efectele sunt observate in timp. De aceea, consumul mass-media trebuie sa fie unul cumpatat, bazat pe rațiune. Selecția produselor nu este de neglijat și necesita o atenție mai ridicata.

In concluzie, o putere considerabila sta in mainile noastre și așteapta sa acționam, iar deciziile ne aparțin in mare parte. Din aceasta perspectiva, campania lupta cu rezistența la schimbare a oamenilor și dorește sa expuna clar și raspicat, in limbaj de enciclopedie, necesitatea adoptarii de comportamente civilizate pentru reinstaurarea unui sistem de valori necesare, fara de care desfașurarea in mediul urban nu este posibila.

4. Propuneri și recomandari

4.1. Rubrici radiofonice

Campania sociala "Antimitocanie urbana" reprezinta un efort organizat demonstrat de postul Radio Guerrilla care incearca sa persuadeze publicul-tinta, in vederea modificarii de atitudini și comportamente fața de mitocania din mediul urban. Demersul de bun-simț se folosește de strategii temeinice pentru a face cunoscuta campania și a provoca o schimbare, iar caile de acțiune sunt bune, dar ele nu sunt suficiente pentru a determina o schimbare comportamentala. Campania iși concentreaza cele trei etape, informare, stimulare a atitudinilor și schimbare a comportamentelor intr-una singura, iar șansele sale de reușita in reinstaurarea unui sistem de valori solid se reduc din aceasta cauza.

Campania ne spune cum sa nu ne comportam și ce atitudini sa nu adoptam. Mesajul ne lasa cale libera asupra interpretarii și, in special, asupra modului comportamental pe care decidem sa il alegem. Inițiativa da dreptul liberei alegeri, insa neajunsul sau este ca nu canalizeaza atenția spre modelele de comportament ideale, de urmat. De multe ori, oamenii au nevoie de un lider sau de o linie directoare care sa ii ghideze, care sa le spuna cum sa se comporte civilizat, sa le ofere modele și nu doar sa le atraga atenția asupra lipsei de civilizație prin critica și ironie. Așadar, campania ar fi avut un impact rasunator, daca ea ar fi urmat ambele modalitați de abordare.

Așa cum am subliniat mai sus, rezistența oamenilor la schimbare este puternica, iar atenuarea ei este cu greu realizabila. De aceea, campania trebuie sa cuprinda o etapa mai accentuata de ințelegere și conștientizare a comportamentelor și cu o baza informaționala puternica. Din aceasta perspectiva, postul nu are inserate in grila de programe suficiente rubrici care sa se refere strict la educație și sa ofere spre exemplu modele de comportament pe care oamenii sa le poata adopta. Pentru o campanie eficienta, propun o rubrica de educare cu numele La Revolution Educationale, de cel putin 15 minute de emisie și cu o difuzare in trei zile ale saptamanii, in care sa se vorbeasca pe rand despre toate modelele negative comportamentale prezentate de campanie. Materialul trebuie sa cuprinda un scur istoric al comportamentului respectiv, al cuvintelor care il descriu și felul cum este el privit din perspectiva culturala .

In plus, rubrica poate fi difuzata și sambata, dar, spre deosebire de prima, este necesar sa fie dedicata parinților sau viitorilor parinți, cuprinzand sfaturi și indrumari in educarea celor mici. Adoptarea sau imitarea de comportamente, asemenea celor prezentate de campanie, se poate face inca de la varste fragene, iar dobandirea acestora, in multe cazuri inconștienta, poate declanșa efecte negative asupra copiilor pe intreaga viața. De aceea, se spune ca educația pornește cu cei șapte ani de acasa, iar bazele acesteia sunt fundamentate de parinți. Insa, aflați sub presiunea timpului, intr-o societate moderna și grabita, aceștia neglijeaza educarea copiilor sai și lasa intreaga misiune in grija școlii. Așadar, un semnal de alarma in acest sens, ii va determina pe oamenii maturi, parinți sau viitori parinți, sa conștientizeze importanța implicarii lor in dezvoltarea copilului. Rolul de parinte este unul dificil, iar indeplinirea lui se poate insipira din propriile exemple ale parinților. Insa, modelul dupa care am fost educați necesita o adaptare la sistemul social actual și la schimbarile societații moderne. In plus, tinerii sau cei care nu au copii, pot dobandi informații pentru cultura lor generala, pe care le vor putea pune in practica, daca va fi necesar.

De multe ori, oamenii simt nevoia de a ințelege istoric, cultural și chiar psihologic comportamentele umane. De exemplu, ei doresc sa afle de ce nu este potrivit un comportament unui contex dat sau ce anume ii determina pe indivizi sa il adopte. Așadar, oferirea unor explicații din toate aceste perspective ii poate ajuta pe oameni sa ințeleaga și sa conștientizeze nevoia de schimbare și de adoptare a unor comportamente civilizate, adecvate mediului urban și societații actuale, pe care, mai apoi, le pot trasmite copiilor. Drept urmare, campania poate lupta "pe doua fronturi". Pe de o parte ii ridiculizeaza pe cei necivilizați și ii ofera drept modele negative de comportament mustrate public prin imagini, iar pe de alta parte le poate oferi spre adoptare modele de comportament adecvate, cu insemnatate, prin rubrica de educare sociala și prin informarea constanta și substanțiala.

4.2. Extinderea campaniei de relații publice, dovada a intenției pure de educare

Mai mult de atat, campania se poate extinde la nivel național. Ar putea fi prima inițiativa a unui post de radio de a se arata preocupat de nivelul educațional ingrijorator de scazut din mediul urban prin implicarea activa, și nu doar din spatele microfonului. Printr-o astfel de acțiune, Radio Guerrilla poate demonstra cu adevarat ca toate demersurile de pana acum privind educarea nu au fost de dragul creșterii popularitații sau din dorința de a atrage mai mulți ascultatori, ci datorita faptului ca se preocupa real de aceasta situație grava și, ca mijloc de comunicare, dorește sa iși indeplineasca misiunea de promovare și susținere a educației și culturii prin implicarea directa in aceasta problema a societații.

Așa cum am prezentat anterior, rețeaua Radio Guerrilla este extinsa in 26 de orașe din țara (Vezi Anexa 8), iar inițiativa de a demara o campanie de o asemenea anvergura, in aceste orașe, pe timpul verii, ar fi in adevaratul sens al cuvantului "Un demers de bun simț Radio Guerrilla". Propun ca acțiunea sa fie sub forma unei caravane, iar staționarea in fiecare oraș sa fie de 2 zile. Caravana poate purta numele de "Guerrila te educa", sloganul poate fi inspirat din ideea de lupta a radioului: "Comandamentul Radio Guerrilla cauta specimene care amenința dezvoltarea urbana. Te-ai ascuns bine?"

Desfașurarea evenimentelor care urmeaza a fi prezentate pot avea loc in aer liber, intr-un parc sau o gradina publica, cu o intindere cat mai mare pentru a aduna in jurul lor un numar ridicat de oameni și pentru a le oferi acestora o "lecție" educativa gratuita imbracata in haina distracției, dar nelipsita de consistența și baza informaționala, expuse in spiritul Guerrilla prin ironie, umor și buna dispoziție.

Perioada pe care o propun este de trei luni, dar pentru ca aceasta este una scurta pentru a permite caravanei sa treaca prin toate orașele, avand stațiile Guerrilla, ea se poate desfașura in doua etape. Prima dintre ele ar putea acoperi jumatate din orașe, iar urmatoarea etapa ar putea fi demarata in vara anului viitor, ca o demonstrație a neincetarii luptei radioului cu lipsa de cultura și din dorința de a-și indeplini funcția educativ-culturala, ca mijloc de comunicare.

Caravana "Guerrilla te educa" trebuie sa adune in jurul ei pesonalitați de radio, din televiziune, dar și din lumea carților. Pentru ca proiectul propus necesita o finanțare substanțiala, radioul poate lucra in parteneriat cu diferite edituri, carora sa le promoveze carțile educativ-culturale, și cu diverși scriitori cunoscuți care sa promoveze alaturi de Guerrilla și prin carțile lor educația și cultura.

Caravana poate poposi in fiecare oraș timp de 2 zile. Prima dintre ele poate fi dedicata unor evenimente de lansare de carte, precum cea a "Atlasului de mitocanie urbana" de la BookFest, care l-a avut ca invitat pe Radu Paraschivescu, autorul carții "Ghidul nesimțitului". Lansarea poate avea ca moment urmator un mic discurs care sa cuprinda sfaturi pentru tinerii sau viitorii parinți pentru a ii determina sa ințeleaga importanța implicarii lor in educația copiilor și insemnatatea celor 7 ani de acasa, la fel cum incearca și rubrica propusa pentru difuzare, La Revolution Educationale.

A doua zi se poate desfașura in aer liber, așa cum am precizat, și poate cuprinde un program de divertisment care sa educe in același schimb. Pentru a nu se pierde spiritul ironic, critic și moralizator al Radio Guerrilla, propun o colaborare cu echipa de teatru Undercloud, care a organizat anul trecut primul festival de teatru in aer liber cu același nume. Festivalul a fost conceput din dorința de a strange sub același "nor" artiști care doresc sa se exprime liber, necenzurat, condiție fara de care spiritul unui creator este amputat. In același timp, echipa de teatru prezinta in piesele sale o lume actuala, de rand, tratand probleme dintre cele mai diverse, observate in realitatea imediata, de rand s-ar putea spune. Cateva exemple ale pieselor pot fi "Dragostea dureaza 2 ani", "Iarta-ma, ajuta-ma" "Petrecerea de divorț", "Iubire confort 2", "Neaparat Caragiale" sau "Zdrențe".

Conceptul Undercloud este asemanator cu identitatea radioului, iar punerea in scena a unei piese de teatru, aratand personajele lipsite de bun-simț prezentate de campanie sub o infațișare caragialiana, adaptata timpurilor noastre, poate avea un efect pozitiv asupra celor prezenți. Implicarea directa ii poate determina pe oameni sa-și autoanalizeze propriul comportament și sa ia atitudine cat mai repede pentru a nu fi mustrați sau ridiculizați in spațiul public, asemenea personajelor.

Discursul public are efectul, in repetate cazuri, sa mobilizeze masele și sa iși lase amprenta asupra auditoriului, mai ales daca umorul și momentele comice, distractive nu lipsesc. Experiența in sine poate fi deosebita, iar schimbarea de atitudini este mai degraba declanșata printr-un contact real, direct, așa cum propune aceasta campanie prin evenimentele integrate.Momentele de pauza pot fi acoperite de muzica, prin ascultarea in direct a postului de radio.

Astfel, Radio Guerrilla iși arata nemarginit dorința de implicare in educarea sociala, dar ii determina pe oameni sa ințeleaga și sa conștientizeze importanța celor șapte ani de acasa și nevoia de adoptare a schimbarii pentru construirea unui mediu urban civilizat. Actiunile propuse demonstreaza in același timp "preocuparea reala" Radio Guerrilla.

CONCLUZII

Evoluția contextului social a determinat schimbari cu privire la rolul și intrebuințarea mijloacelor de comunicare. Ele au preluat din rolul instituțiilor de invațamant prin misiunea declarata de a educa publicul, dar și prin contribuția adusa in formarea oamenilor și susținerea culturii. Se poate spune ca, din aceasta perspectiva, schimbarile sociale au influențat dezvoltarea mass-media care construit in timp o "fabrica" ce transmite modele atitudinale și de comportament in cadrul societații. Din cauza privatizarii lor și a dimensiunii industriale, generate de "vanarea" audiențelor, conținuturile mediatice sunt simplificate la maximum, divertismentul imbraca haina senzaționalului și capata proporții de scandal.

Expunerea excesiva la media de comunicare au provocat o dependența de de acestea. Oamenii nu mai realizeaza impactul acestora asupra capacitații lor intelectuale, determinarea schimbarii de atitudini și, pe o perioada mai indelungata, modificarea tipurilor de comportament. Standardele scazute ale majoritații canalelor de radio, dar celor TV au consecințe negative asupra nivelului de cultura și educație ale oamenilor.

In aceasta lucrare stiintifica am incercat sa demonstrez ca postul de radio, ca mijloc de comunicare, poate influența atitudinea și comportamentul publicului prin evenimentele sociale generate, de aceasta data, sub intenția de a modela conduita umana și de a milita impotriva comportamentelor care vadesc lipsa de educație. Pentru un rezultat favorabil, campania "Antimitocanie urbana" a urmat anumite strategii pentru a provoca reacții negative in randul publiculu prin imaginile și mesajul prezentate.

In urma studiului de caz am observat ca efectele sunt limitate prin stategia transmiterii informației prin fluxul in doi pași raspandește mesajele mai usor și propune modele de atitudini negative. Personalitațile carismatice din echipa radio Guerrilla, dar și cele remarcante din Romania, implicate in campanie, precum Neagu Djuvara, Mariana Zaharescu, Radu Paraschivescu sau Cristian Tudor Popescu, conving publicul de veridicitatea mesajului, aproba spiritul critic fața de mitocanie și determina abordarea convingerilor și atitudinilor acestor persoane publice, ca lideri de opinie.

Mesajele determina o schimbare atitudinala, insa mai mult in cazul celor care sunt de acord cu tonul campaniei, așa cum am observat din experiența proprie, sau care și-au insușit prin experiența normele minime de bun simț. Sacționarea comportamentelor mitocane in mod public poate determina, la randul ei, o schimbari de comportamente, insa in mica masura. Consider ca acțiunea nu este suficient de indelungata (doar doua luni) pentru a avea un impact puternic asupra conduitei, iar modelarea acesteia se poate observa doar la cei care sunt deja de parere cu mesajul campaniei.

Recompensarea morala, constand in "cruțarea" de a fi identificați cu personajele prezentate de imagini este recunoscuta, la fel, de persoanele deja de acord cu ele. In conluzie, impactul campaniei este mai degraba de intarire a atitudinilor decat de schimbare profunda a lor. Influența transferata catre cei care au neglijat comportamentul in mediul social urban, dar caruia i se acapareaza atenția prin mesaj și imagine,poate fi observabila doar daca acești indivizi sunt dornici de schimbare și de autocorijare. In cazul in care ei se opun schimbarii sau nu sunt conștienți de propriul comportament inadecvat adoptat, campania nu are nici un fel de efect, deoarece aceștia ori refuza mesajul, ori nu realizeaza ca modelele lor comportamentale se regasesc in cele ale campaniei "Antimitocanie urbana".

Demersul poate avea efecte pe termen lung in cazul in care in cercul de prieteni sau in relațiile familiale comportamentul badaran al unui individ este sancționat prin critica, așa cum incearca și descrierea personajelor. O astfel de experiența personala in cadrul social și prin intermediul relațiilor sociale este posibil sa determine o conștientizare a modelului negativ de comportare mai accentuata decat prin mesajele mediatice. Pe de alta parte, observația conform careia personajele descrise de campanie au dobandit comportamentele necivilizate prin procesul de socializare, in interiorul unei categorii cu aceleași caracteristici, pareri și atitudini, susține ca atata timp cat comportamentele necivilizate, chiar daca observate, sunt incurajate de membrii grupului, mesajele campaniei, dar ciar și campania in sine, nu produce nici cea mai mica modificare.

Pentru a schimba cu adevarat comportamentul oamenilor, propun ca demersul sa cuprinda rubrici inserate emisiunilor radiofonice care sa educe și sa ofere spre exemplu modele de urmat. De aceea, in acest sens, am propus o introducere in grila de programe a unei rubrici de educație, cu numele La Revolution Educationale, de cel putin 15 minute de emisie, timp suficient pentru a vorbi, in fiecare ediție, despre un model negativ comportamental prezentat de campanie. Materialul poate sa cuprinda un scur istoric al comportamentului respectiv, al semnificației sale și felul cum este el privit din perspectiva culturala și sociala. Pentru ziua de sambata, recomand transformarea rubrici La Revolution Educationale intr-una pentru parinți sau viitori parinți, pentru ca educația se fondeaza in cei șapte ani de acasa.

Insa, pentru a modifica mai mult decat comportamentul și atitudinile ascultatorilor de Guerrilla, care se presupune ca au deja un standard ridicat al educației, propun sa se declanșeze campania la nivel național, sub forma unei caravane, care sa staționeze timp de doua zile, in cel puțin 12 orașe care au stații Guerrilla. Caravana poate purta numele de "Guerrila te educa", cu sloganul inspirat din ideea de lupta a radioului, "Comandamentul Radio Guerrilla cauta specimene care amenința dezvoltarea urbana. Te-ai ascuns bine?". Evenimentele integrate pot cuprinde promovarea "Atlasului de mitocanie urbana", expunerea personajelor din imagini, asemanatoare celor caragialiene, dar adaptate timpului nostru, intr-o piesa de teantru, prin colaborarea cu trupa Undercloud. Am ales-o tocmai pe aceasta, pentru ca ea promoveaza exprimarea teatrala libera și nonconformista in aer liber, sub același "nor", și se aseamana cu viziunea postului de radio.

Pentru a concluziona, putem spune ca impactul postului Radio Guerrilla asupra publicului, prin campania de educare "Antimitocanie urbana", este unul favorabil, dar cu lipsuri care nu determina o schimbare directa și puternica de comportament, ci, mai degraba, intarește parerile preexistente și modifica atitudinile adepților schimbarii. Acțiunile sale au menirea sa acopere, in deosebi, primele doua stadii, si anume, de informare și stimulare a atitudinilor. Trecerea brusca de la atitudine la comportament necesita indeplinirea unei alte etape, de ințelegere și conștientizare, necesara efectelor comportamentale pe termen indelungat.

.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Lucrari de referința

Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa și vorbita, trad. de Mirela Lazar, Iași, Ed. Polirom, 2001.

Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Bucuresti, Ed. Polirom, 1999.

Dagenais, Bernard, Campania de relații publice, trad. de Romina Surugiu și George Surugiu,

Iași, Ed. Polirom , 2003.

DeFleur, Melvin; Ball-Rokeach, Sandra, Teorii ale comunicarii de masa, trad. de Ducu Harabagiu și Catalina Harabagiu, Iași, Ed. Polirom, 1999

Grosu-Popescu, Eugenia, Jurnalism radio: specificul radiofonic, București, Ed. Teora, 1998

Haas, H. Michael; Frigge, Uwe ; Zimmer, Gert, Radio Management. Manualul jurnalismului de radio, trad. de Mariana Stoican, Bucuresti, Ed. Polirom, 2001.

Howard, Herbert H.; Kievman, Michael S., Radio and TV programming, Columbus, Ohio, Ed. Grid Publishing, Inc., 1983.

Lochard, Guy; Boyer, Henri, Comunicare mediatica, trad. de Bogdan Geangalau, Bucuresti, Ed. Institutul European, 1998

Popa, Dorin, Mass-media, astazi, Iași, Ed. Institutul European, 2002

Sorlin, Pierre, Mass-media, trad. de Rodica-Roxana Anghel și Mihai-Eugen Avadaniei, Iași, Ed. Institutul European, 2002.

Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Bucuresti, Ed. Tritonic, 2003 p. 13.

2. Site-uri

www.bucuresti.24fun.ro

www.cotidianul.ro

www.gruprc.ro

www.ideiindialog.ro

www.newsin.ro

www.radioguerrilla.ro

www.realitatea.net

www.tmctv.ro

www.zoom.tv