Imaginea rromilor in mass media

Imaginea rromilor in mass media

Studiul de fața și-a propus sa evidențieze modul in care imaginea etniei rrome este reflectata de mass media romaneasca. Perioada monitorizata a fost 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 și a vizat articolele despre discriminarea rromilor și fenomenul de rasism. In acest interval au fost identificate 75 de articole pe aceasta tema, cifra ce demonstreaza un interes relativ scazut al jurnaliștilor fața de grupurile discriminate sau minoritați, aparute in 21 de publicații (Adevarul - 3, Azi - 3, 7 Plus-1, Atac - 1, Cariere - 1, Click - 2, Cotidianul - 8, Romania Libera - 13, Cronica Romana - 1, Curentul - 1, Curierul Național - 1, Economistul - 6, Evenimentul Zilei - 8, Gandul - 6, Gardianul - 4, Jurnalul Național - 6, Libertatea - 1, Monden - 2, Observator Cultural - 1, Prevention - 1, Ultima ora - 2, Ziua - 3).

Analiza datelor monitorizate arata predilecția jurnaliștilor de a scrie materiale pozitive și informative despre rromi, spre deosebire de anii trecuți,cand erau prezentate in special materiale negative despre aceștia, de natura legal/criminala și sociala. Astfel, majoritatea articolelor aparute in presa in perioada amintita prezinta informații despre rromi, despre fenomenul de rasism sau despre discriminarea minoritaților, constatandu-se faptul ca romanii au devenit mai toleranți fața de etnia rroma. Alte subiecte dezbatute de catre jurnaliști au vizat raporturile comisiilor europene privind combaterea discriminarii in Romania, sondaje de opinie cu privire la acceptarea rromilor de catre celelalte grupuri etnice, menționandu-se ca rromii din Romania sunt cei mai puțin discriminați din Europa. Subiectul care a starnit cele mai multe controverse in presa din țara, dar și din strainatate, a fost concertul Madonnei la București, cand aceasta le-a vorbit romanilor despre discriminarea cetațenilor de etnie rroma, indemnandu-i pe aceștia sa fie mai toleranți fața de aceasta rasa, fapt ce a dus la huiduirea artistei de catre publicul prezent la concert. Dupa intamplarile de la București, cantareața nu a mai susținut discursul pro-rromi și in Bulgaria, unde exista, de asemenea, o comunitate puternica de rromi.

Un alt parametru care a fost urmarit pe parcursul acestei analize a fost termenul rrom sau țigan, pe care l-au utilizat jurnaliștii in relatarile lor. Astfel, in majoritatea articolelor monitorizate, s-a facut referire la rromi, insa s-a vorbit și despre țigani, dar intr-un context pozitiv. Astfel, Jurnalul Național a organizat o campanie printre cetațenii de etnie rroma, pentru a vedea daca aceștia prefera sa fie numiți rromi sau țigani. Parerile privind acest subiect au fost imparțite, unii considerand ca termenul de "țigan" este unul peiorativ, iar alții, printre care și artiști cunoscuți, au susținut ca prefera sa fie numiți "țigani", pentru ca acest termen este legat de istoria lor ca etnie, de prima lor atestare documentara, considerand inoportuna schimbarea acestuia. Foarte puține articole au vizat condițiile de trai ale rromilor, modalitațile de caștigare a banilor și beneficiile sau lipsurile cu care aceștia se confrunta in societatea romaneasca.

In perioada monitorizata, publicațiile care au aratat cel mai mare interes pentru rromi, pentru relațiile și evenimentele in care aceștia sunt protagoniști au fost Romania Libera, care a publicat 13 articole, in perioada lunii martie, despre situația minoritaților naționale in centrul și estul Europei, Evenimentul Zilei și Cotidianul, fiecare cu cate opt articole.

In ceea ce privește reflectarea imaginii etniei rromilor in programele TV, predomina relatarea evenimentelor generate de conflicte, care implica rromii și autoritațile romane, in special Poliția, sau cele straine, acest tip de materiale fiind prezentat indeosebi in principalele jurnale de știri. Se observa, de asemenea, tendința jurnalelor de știri și a emisiunilor de a induce in eroare receptorul, printr-o interdependența imagine/comentariu. Astfel, deși  comentariul este unul neutru, imaginile care il insoțesc prezinta uneori aspecte negative referitoare la etnia rromilor. Astfel, sunt infațișați rromi care traiesc printre gunoaie, in case darapanate, copii neingrijți sau cerșind.

Concluzionand, se observa o ameliorare a relației dintre presa și comunitatea rroma, materialele aparute in mass-media contribuind, in marea lor majoritate, la eliminarea deficitului de cunoastere a acestei minoritați, prin oferirea de informații privind istoria rromilor, combaterea discriminarii și urmarind intarirea respectului pentru diversitate, in contextul realitații complexe a societații de astazi.