Introducere in mass-media

Introducere in mass-media

In societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o influenta puternica asupra segmentelor societatii. Prezenta lor activa se simte in viata financiar-bancara, in dezvoltarea industriei, in evolutia tehnologiei, in viata politica, dar si cotidiana, construind la randul lor o industrie proprie.

Intr-un stat democratic, ele au rolul de a informa, critica și comenta, considerate "centrul vital al vietii publice"[1]. Specialistii din știintele comunicarii au dedicat multe studii subiectului mass-media, fiind de neepuizat prin interdisciplinaritatea si evolutia continua. Cercetatori din sociologie, psiho-sociologie si antropologie au incercat sa defineasca rolul si influenta lor in societate. Supranumite si "a patra putere in stat", "mass- media au devenit, in lumea moderna, un fel de centru gravitational in raport cu care se pozitioneaza toate celelalte segmente ale societatii" .

Pentru a putea analiza subiectul propus, susținut de studiul de caz, consider ca este necesara o introducere in sistemul mass-media si o prezentare a evolutiei si a semnificatiilor pentru a observa indeaproape rolurile si impactul in viata sociala.

In limbajul uzual si chiar in unele opere de specialitate, mass-media sunt considerate sinonime cu notiunile de comunicare de masa si cea de mijloace de comunicare in masa. Termenul de "mass-media" a luat naștere prin sinteza dintre cuvantul anglo-saxon "mass", cu sensul de masa, caruia i s-a adaugat latinescul "media", la forma sa de plural, insemnand mijloace. Prin urmare, mijloacele de masa sunt, in general, definite ca "suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor catre un ansamblu de indivizi"[3]. Prin intermediul lor, se stabileste o relatie de comunicare intre creatorul de mesaj si receptorul sau, purtand numele de comunicare mediata, deoarece se foloseste de instrumentul de mediere pentru a permite unuia sau mai multor emitatori sa difuzeze informatii catre unul sau mai multi receptori. Altfel spus, medierea se refera la " acele suporturi care se interpun in actul comunicarii, intre emitator și receptor" .

Conceptul de comunicare de masa se definește ca "orice forma de comunicare in care mesajele, avand un caracter public, se adreseaza unei largi audiente, intr-un mod indirect si unilateral, utilizandu-se o tehnologie de difuzare" . In timp, caracterul unilateral s-a diminuat prin incercarea de a susține o relatie de interactiune intre cele doua parti prin feed-back.

Dimensiunea industriala a comunicarii de masa a declanșat crearea unei culturi de masa, care a avut drept consecinta standardizarea produsului și simplificarea continuturilor. Eliminarea dimensiunilor intelectuale in favoarea atributelor afective sunt cauzate de valorizarea dupa criteriul economic, adica profitul. "Cultura de masa este definita nu de faptul ca este cultura maselor sau ca este produsa pentru a fi consumata de mase, ci de faptul ca ei ii lipseste atat caracterul reflexiv si subtilitatea culturii "inalte" a elitelor sociale, culturale și academice, cat si simplitatea și concretetea culturii folclorice din societatea traditionala"[7].

Ca efect al culturii de masa, produsele mediatice au inceput sa fie variate, dominate de accesibilitatea și afectivitatea excesiva. Ele se construiesc in functie de preferintele individului comun, asa cum l-a numit Adolphe Quotelet, "omul mediu este, pentru o natiune, ceea ce este centrul gravitational pentru un corp; aprecierea tuturor miscarilor sau a echilibrului unei natiuni trebuie sa se raporteze la el" In consecinta, stilul, structura si continutul unui astfel de produs mass-media sunt asamblate astfel incat sa fie inteles de un public cat mai larg, cu accesibilitate simplificata si directa.

Produsele mediatice sunt "fabricate" si multiplicate dupa principiul bandei rulante, privite ca un bun comercial. Pe de alta parte, acestea au un caracter perisabil din cauza nevoii permanente a auditoriului de a consuma ceva nou, imbunatatit si frumos "ambalat", dar si de a fi la curent cu evolutia sistemelor societatii actuale, aflate intr-o permanenta schimbare si producere de fluxuri de informatii si evenimente care necesita difuzarea.

O alta contribuție la comunicarea de masa a fost adusa de canalul de transmisie. Prin dezvoltarea tehnologiei, modalitatile de difuzare a mesajelor s-au diversificat. Aparitia audiovizualului si posibilitatea de a emite cu rapiditate informatiile au determinat simultaneitatea cu evenimentul. Astfel, timpul dintre momentul aflarii unei informatii sau desfasurarii unui eveniment si receptarea lor a ajuns sa fie foarte scurt, uneori chiar nul.

Posibilitatea transmiterii in direct capteaza atentia publicului si pastreaza interesul, iar nevoia de a fi conectat in permanența la mass-media a generat relația de dependenta. Chiar daca este vorba despre televizor, radio sau internet (new media), oamenii cauta mereu sa-si satisfaca nevoia de informare, de acces la cultura sau divertisment pentru a-si ocupa timpul liber. Desigur ca aceasta dependenta s-a creat si din cauza rutinei zilnice si a comoditatii cu care omul actual se multumeste.

In acceptiunea freudiana, oamenii isi impun singuri aceste ritualuri, avand tendinta innascuta de a reveni la situatia initiala, la repetarea acelorasi gesturi sau situatii[9]. Mass-media au o contributie puternica la crearea si pastrarea ritualurilor pentru ca ele semnaleaza și amplifica evenimente de rutina. Insa, privind ideea din alta perspectiva, putem spune ca este doar o problema de decizie. "Acesti oameni consuma un produs mass-media in urma unei decizii liber asumate" , in ciuda faptului ca au la indemana o paleta diversificata cu modalitati de relaxare si petrecere a timpului.

In continuarea dezbaterii, este necesara stabilirea relatiei dintre mass-media si societate si, in deosebi, focalizarea asupra unor concepte - functii, efecte și roluri - considerate importante pentru a intelege mai apoi menirea mijloacelor de comunicare in masa si influenta lor in schimbarea de atitudini si comportamente ale indivizilor. Prin susținerea legatura individului cu societatea, mass-media raspund unor nevoi, aspiratii ale indivizilor sau colectivitatilor si se lasa modelate de acestea.

Desi de-a lungul timpului au evoluat prin modernizari sau ameliorari la nivel tehnologic, mijloacele de comunicare si-au pastrat o stabilitate in viata sociala si joaca un rol functional in viata oamenilor. Ele si-au dovedit capacitatea de a produce functii in cadrul societatii. Notiunea de functie se foloseste cu sensul de scop, de consecinta ori de cerinta sau asteptare si poate capata si alte intelesuri. Intre functii, efecte si roluri exista o aparenta sinonimie, insa diferenta semnificatiei este evidenta. Functia este considerata consecinta relatiei dintre ceea ce produce si ofera mass-media si nevoile societatii, in timp ce rolul reprezinta misiunea deja declarata a actiunilor sale.

Intr-un sistem liberal, misiunea mass-media consta in facilitarea accesului la informatii si divertisment, dar si de a fi in serviciul public prin informarea corecta, promovarea și suținerea educatiei și a culturii. De asemenea, observa si critica activitatea diferitelor domenii, precum cel economic, politic, social. Influentarea in urma actiunii comunicarii de masa este considerata efec. In urma contactului lor cu indivizii, pot schimba nivelul de cunostinte, modul de actiune si de comportamente. Astfel, modelandu-se dupa nevoile din ce in ce mai diversificate ale indivizilor, functiile mass-media sunt importante in studierea mijloacelor de comunicare.

Functia de informare vine in sprijinul nevoii societatii, grupurilor si a indivizilor de a controla mediul inconjurator. Indivizii simt in permanența nevoia de control, pentru a actiona si a lua decizii in functie de realitatea imediata. Oamenii evalueaza, pe baza informatiilor pe care le primesc, importanta evenimentului ce ar putea sa-i afecteze in mod direct, anticipeaza unele tendinte si iau, in cunostinta de cauza, anumite decizii. Oamenii isi imbogatesc bagajul de cunostinte prin informațiile generale difuzate de mass-media. Informatiile utilitare ii ajuta pe oamenii sa isi orienteze activitatea zilnica in functie de ele si sa se adapteze la mediului imediat.

La fel, informatiile de prevenire iși aduc contribuția la desfașurearea in societate. Unele dintre ele au intrebuintare utilitara. Ele pot ajuta populatia la mobilizarea colectiva, la ameliorarea daunelor sau prevenirea unor evenimente neplacute. Mass-media ofera o gama larga de informatii cu privire la preocuparile, cerintele si interesele de tot felul ale publicului, indeplinindu-și rolul de a obtine informatii si de a le face sa circule. In plus, ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare si interpretare inainte de a fi transmise, oferind o imagine mediata, deci o anumita versiune a realitații.

Prin functia de de comunicare, media de comunicare raspund nevoii oamenilor de implicare in comunitate si de identificare cu o anumita cauza, tema sau subiect. De aceea, functia poarta si numele de legatura sau de integrare sociala. Nivelul la care actioneaza comunicarea de masa poate fi unul local, national sau global. Insa, indiferent de diferenta dintre receptori (nationalitate, religie sau cultura), acestia au in comun consumul aceluiasi produs mediatic, bazat pe proximitatea informationala. Astfel, mijloacele de comunicare ajuta la socializarea in interiorul comunitații. Din perspectiva acestei funcții, unul dintre efectele mass-media este de a ajuta la dezvoltarea relatiilor interpersonale si interculturale prin crearea de legaturi intre membrii comunitatilor sau intre diferite comunitati. Ele capata o forța unificatoare, creeaza o viziune globala si apropie diferite culturi, generand un sentiment de solidaritate in randul oamenilor[11].

Functia educativ-culturala transmite valori si modele culturale ale societatii si au un rol important in formarea gandirii si comportamentului indivizilor, in special, al tinerilor. Mijloacele de comunicare au posibilitatea de a face sa circule diferite modele de comportament general acceptate de societate, raspunzand nevoii de perpetuare a valorilor comunitatii. Ele transmit de la o generatie la alta mituri, traditii si principii "care ii confera individului o identitate etnica sau nationala"[12]. Prin transmiterea valorilor, "mass-media contribuie la realizarea stabilitatii sociale si la mentinerea, in timp, a structurilor culturale" . Rolul lor este sa transmita cunostinte si sa formeze oameni cultivati.

Din pacate, produsele culturale reprezinta un procent scazut din grila de programe, exceptand cazul in care canalul mediatic este specializat in acest domeniu. Nici timpul de difuzare nu este unul prielnic, emisiunile fiind emise in afara timpului de maximuma audienta sau la ore tarzii. Mijloacele de comunicare nu doar promoveaza tipurile de comportament, ci si genereaza unele noi, ca de exemplu cel de consum.

Pe de alta parte, mass-media sunt acuzate ca prezinta modele negative - falsi eroi, false vedete - care au o influenta negativa puternica. In special, tinerii, inca de la varste fragede, au tendinta sa imite diferite personaje din filme, desene animate sau sa adopte comportamentul anumitor personalitati, vedete pe care ajung sa ii idolatrizeze. Expunerea constanta mediatica duce la comportamentul de imitare, din dorinta de a ajunge ca ei, de a fi faimosi sau in centrul atenției. Insa, indivizii sunt liberi sa aleaga un anume canal sau produs cultural pe care doresc sa il consume. "Nu mai este vorba despre a sti ce le fac mass-media oamenilor, ci despre ce fac oamenii cu mass-media"[14].

Informatiile trec prin mai multe etape inainte de a fi prezentate publicului (funcția de interpretare.). Pe de o parte, ele necesita un proces de selectie, realizat dupa anumite criterii[15], apoi sunt ierarhizate dupa importanta sau urgenta lor. Dar goana dupa senzational a castigat teren in fata analizei și interpretarii. Emisiunile de divertisment, cu un conținut simplificat și sub scenariul senzaționalului hiberbolizat, au un timp de transmisie ridicat și la ore de maxima audiența. Granita dintre informatie și opinie este greu de stabilit. Unii specialisti considera ca influentarea are loc chiar de la primele etape prin care trec informatiile: selectia si ierarhizarea.

Intr-o lume a vitezei si a provocarilor continue, mass-media raspund nevoii oamenilor de a se deconecta de la viata cotidiana prin funcția de divertisment. Indiferent daca este vorba de un film, o emisiune de divertisment la TV sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare, dar si un mod de evadare. Adepții de divertisment vor sa scape de presiunea cotidianului si sa intre intr-o lume imaginara, lipsita de grijile si problemele zilnice, pentru a trai evenimente, experiente sau sentimente pe care in viata reala nu au posibilitatea sa le incerce, nu indraznesc sau nu ar ajunge sa le traiasca niciodata. Bertrand observa ca mijloacele de comunicare "stimuleaza (emotiile sau intelectul) si tot ele calmeaza (prin distractie sau catharsis)" .

Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai putin costisitor, iar accesul este imediat, doar la un buton distanta. Din motive comerciale, distrarea publicului ocupa o parte importanta a programelor mediatice si au un caracter spectaculos, de aceea, acest tip de discurs a patruns si in cel al informarii si al educarii. Informatiile sunt prezentate sub aspectul unor stiri inedite, extraordinare, cu titluri explozive, in timp ce discursul educativ-cultural este ambalat sub forma amuzamentului, pentru ca "educatia este primita mai usor, daca este ascunsa sub masca distractiei".[17]