Managementul diversitaȚii in mass-media - percepȚia minoritaȚii rrome in presa romaneasca

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI - CLUJ-NAPOCA

MANAGEMENT MEDIA

MANAGEMENTUL DIVERSITAȚII

ȊN MASS-MEDIA

PERCEPȚIA MINORITAȚII RROME

ȊN PRESA ROMȂNEASCA

Rromii sau țiganii cum ii numim noi, nu au fost privitiți niciodata cu ochi buni de romani. Aceștia nu sunt considerați niște "straini", așa cum spune și cursul, ci mai degraba sunt considerați o clasa inferioara, "care iși merita soarta"[1] și care din pacate ne denigreaza de atatea ori. In cele mai multe cazuri, aceștia sunt marginalizați, ignorați, evitați și respinși de societatea romaneasca și nici nu e de mirare acest lucru avand in vedere faptul ca aceștia au stricat imaginea romanilor in aproape toata Europa. Aceasta imagine a rromilor, dar și a noastra patata de ei prin lume, se datoreaza in mare parte mass-mediei, deoarece un singur articol in ziar, sau reportaj la TV, poate schimba radical percepția romanilor sau a strainilor asupra comunitații rrome.

Dar oare care e termenul cel mai potrivit cand ne referim la aceasta etnie, rromi sau țigani? Ei bine, totul a pornit de la faptul ca strainii cand aud termenul de rrom, se gandesc automat la romani și implicit la Romania. Din aceasta cauza rromilor li se spun țigani, pentru a nu mai fi confundați cu noi, romanii, dar civilizat și frumos ar fii sa ii numim rromi.

Aceasta lucrare urmarește sa determine masura și modul in care presa scrisa din Romania reflecta acțiunile minoritații rrome in articolele publicate. Acest studiu cuprinde analiza a 10 de articole din 3 cotidiene naționale, fiecare articol tratand un subiect cu și despre etnia rroma. Cotidienele alese de mine au fost: Libertatea, Adevarul și Evenimentul Zilei, ziare tiparite, dar urmarite de mine on line.

Inainte de a trece la analiza articolelor aș dori sa incep prin a definii termenii in jurul carora se invarte aceasta lucrare, și anume: "rromi" și "minoritate naționala", dar și sa fac un scurt istoric al rromilor. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Romane, "rrom" inseamna: "Persoana ce face parte dintr-o populație originara din India și este

raspandita in mai toate țarile Europei, traind in unele parți in stare seminomada" [2]. Al doilea termen, cel de "minoritate naționala" este definit in dicționar in felul urmator:

"grup de oameni de aceeași limba și origine care locuiesc pe teritoriul unui stat național" .

Cand vorbim de etnia rroma, nu putem da o cifra exacta, dar se presupune ca in lume se gasesc aproximativ 12 milioane de rromi, dar, din toate țarile europene, "Romania, este cea care adapostește cel mai mare numar de țigani"[4]. Potrivit site-lui https://www. wikipedia.ro, ultimul recensamant din 2002 "aceștia numarau 535.140 de persoane, adica 2,5% din totalul populației, fiind al doilea grup etnic minoritar din Romania dupa cel maghiar. Rromii sunt concentrați cu precadere in Transilvania, Crișana, Muntenia și Oltenia. In Maramureș, Bucovina, Banat, Dobrogea și Moldova concentrația rromilor este sub media țarii" .

rromi ardeleni, sec.XIX,

sursa:https://www.wikipedia.ro

Așa cum ne-am putut da seama din definiția data mai sus, rromii iși au originile in India, primele atestari documenare pe teritoriul romanesc "datand din anul 1385, cand domnitorul Țarii Romanești, Dan I. daruiește Manastirii Tismana posesiunile care aprținusera mai inainte Manastirii Vodița de langa Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul sau Vladislav I., intre care și 40 de salașe de "ațigani"[6].

In Evul Mediu majoritatea rromilor din tarile romane erau robi boieresti, domnesti sau manastiresti, ocupatiile lor principale fiind acelea de caldarari, fierari, aurari, spoitori, cantareti, etc. "In secolul XIX, sub influenta ideilor liberale ale revolutiei de la 1848, toti oamenii au fost declarati liberi si egali, robia romilor fiind definitiv abolita in anul

Desigur, istoria rromilor nu se oprește aici, ea este una foarte vasta, dar nu asta face obiectul lucrarii acum, ci mai exact cum sunt ei priviți de romani și europeni prin prisma articolelor aparute in presa scrisa sau la TV.

In ceea ce privește presa și influența modului de percepție a populației majoritare asupra rromilor, Emanuelle Pons spune in lucrarea sa ca "rolul presei in alimentarea sau eliminarea prejudecaților este foarte importanta, iar ziarele romanești sau bulgare s-au remarcat adesea prin virulența limbajului lor cu privire la rromi"

In vremurile noastre, omul nu mai percepe realitatea așa cum este ea, ci mai degraba cum este construita. Bazandu-ne pe informații, infromații ce vin din partea mass-mediei, noi oamenii tindem sa acordam o incredere totala mediei și sa credem "adevarul" creat de ea și nu cum este el in realitate. In general multe dintre informații fiind false. Nu e de mirare ca europenii cand aud de romani, ne compara cu rromii, ne jignesc și se feresc de noi. De aceea, mass-media trebuie sa fie foarte atenta cand construiește un subiect, cand transmit o informație, pentru a nu denatura imaginea subiecților.

Petcu Marian spunea despre media: " media nu sunt doar o simpla reflectare a realitații, ci creatoare a realitații, succsesul lor constand tocmai in aparența lor naturala, cand, de fapt, nu este vorba decat despre conținuturi minuțios construite pe logica

profitului și a placerii" . Concluzia fiind ca media prelucreaza niște informații, formeaza o noua realitate pe care oamenii o cred și o considera o realitate.

Dar sa nu uitam scopul acestei lucrari, și anume determinarea masurii și a modului in care mass-media, mai exact presa scrisa din Romania a reflectat minoritatea

rroma in articolele pe care le-a publicat. Astfel s-au analizat un numar de 10 articole din 3 cotidiene naționale și anume: Libertatea, Adevarul și Evenimentul Zilei.

Aceste ediții, deși apar tiparite pe piața, au fost urmarite de mine on line, iar perioada aleasa a fost inceputul anului 2010 pana in prezent in luna iunie, fiind alese aleatoriu aceste articole. Astfel, din Libertatea au fost selectate un numar de 5 articole, din Adevarul un numar de 3 articole, iar din Evenimentul Zilei un numar  de 2 articole.

Cat privește modul de identificare a articolelor, in cautrea lor s-au folosit cuvinte precum: "r(r)om", "etnie r(r)oma", "bulibașa", "piranda", "țigani". In timpul cautarii, au fost gasite articole referitoare la etnia rroma atat din presa romaneasca, cat și din presa straina, articole ce se refera la acțiunile și evenimentele in care au fost ei implicați.

Analiza a avut in vedere cautarea și obținerea de date in ceea ce privește:

modul in care este prezentata o informație cu privire la rromi, modul in care jurnaliștii au elaborat informațiile legate de rromi;

valorile promovate de jurnaliști: cultura, obiceiuri;

atitudinea jurnaliștilor fața de articolele facute;

temele ce tind sa fie abordate in mod frecvent;

Articolele gasite pe tema minoritații etnice rrome in cele trei cotidiene au fost nenumarate, dar am selectat doar un numar de 10 articole aparute de la inceputul anului 2010 pana in prezent dar și un articol din septembrie 2009 din cotidianul Adevarul. Din pacate, numarul articolelor este unul foarte mare, ceea ce arata ca la nivelul rromilor exista o problema, avand in vedere faptul ca majoritatea articolelor prezinta o imagine negativa a acestora atat in presa romaneasca cat și in presa din strainatate.

In ceea ce privește atitudinea jurnaliștilor fața de rromi, se poate observa ca, dintr-un total de 10 articole, in 4 articole atitudinea jurnaliștilor este pozitiva și prezinta obiceiurile rromilor, 4 articole in care jurnaliștii au o atitudine neutra deși prezinta niște probleme grave ale rromilor, iar in celalalte doua articole atitudinea este una negativa.

Astfel reiese faptul ca ziarul Libertatea are o atitudine negativa și 4 neutre, Adevarul 2 atitudini neutre și una negativa, iar Evenimentul Zilei are 2 atitudini pozitive. Din subiectele tratate in articole se gasesc:

subiecte pozitive, benefice (culturale, sociale, educaționale): "Ramnicu Valcea: Micile pirande s-au distrat la concursul de miss de la Costinești"- articol aparut in ziarul Adevarul la data de 9 septembrie 2009; "Elev de etnie rroma școlit in Irlana:"I speak english dar mai mișto e-n romana",articol aparut tot in Adevarul la data de 22 ianuarie 2010; "Ziua rromilor sarbatorita trei zile", articol aparut in Evenimentul Zilei la data de 10 aprilie 2010, "Țiganii au serbat Joia Mare", articol aparut in Evenimentul Zilei la data de 9 aprilie 2010;

subiecte neutre, in care jurnaliștii nu s-au implicat emoțional: "Doua familii de rromi s-au batut și impușcat din cauza mirosului de gratar", articol aparut in ziarul Libertatea pe data de 5 iunie 2010, "Ciocniri violente intre rromi și poliție la Milano", articol aparut tot in Libertatea pe data de 22 mai 2010, "Zid anti-rromi construit in Italia" aparut de asemenea in Libertatea pe data de 8 iunie 2010, "100 de țigani calmați cu lacrimogene la Pitești", tot Libertatea pe data de 23 aprilie 2010.

subiecte negative: Paun: Migrația romilor in UE a afectat imaginea Romaniei", articol aparut in Libertatea pe 29 aprilie 2010, " Sarkozy in razboi cu țiganii din Romania", aparut in Adevarul pe 11 iunie 2010.

In ceea ce privește menționarea inutila a etniei, deci o discriminare categorica atat la adresa rromilor cat și a romanilor, din 10 articole luate, in doua apare menționata etnia fara a fi necesara, pe cand in restul articolelor deși etnia este menționata nu aduce nici o

modificare la posibila interpretare a informației de catre cititor.

Din punct de vedere al cuvintelor folosite in articole se regaseau termeni precum: "rromi", "țigani", "puradel", "piranda", "bulibașa", "etnie", "cort", "palarii", "fuste largi și inflorate", vestimentație specifica rromilor, "muzica țiganeasca sau lautareasca", dar au fost articole unde jurnaliștii au folosit muzica "gipsy" pentru muzica țiganeasca.

Astfel in 6 articole s-a folosit termenul de "rrom", 3 articole in care apare termenul "țigani", dar acesta se regasește in interiorul tuturor articolelor, iar intr-un articol se folosește termenul de "pirande". Cu toate ca numerele arata ca termenul cel mai des utilizat este cel de rrom, in realiate in interiorul articolelor dar și in viața de zi cu zi ne adresam acestora cu termenul de țigani. Pana și ei de multe ori iși spun tot așa.

Din ce s-a putut observa din atitudinea jurnaliștilor fața de rromi, aceștia au pastrat aproape in majoritatea articolelor un ton neutru, autorii articolelor pastrandu-se departe de implicarea emoționala.

Prezenta in Romania și nu numai, etnia rroma este cu siguranța una foarte prezenta in viețile noastre, dovada fiind nenumaratele articole aparute atat in presa romaneasca cat și de peste granița. Din pacate de cele mai multe ori aparițiile lor nu ne aduc prea multa cinste, din cauza lor indurand multa rușine și umilința peste tot in Europa.

Așa cum a reieșit din majoritatea articolelor, populația rroma se confrunta cu grave probleme sociale, sunt respinși, marginalizați și aratați cu degetul. Desigur exista și excepții, rromi care au un nume sonor in Romania. Dintre aceștia ii amintim pe Costel Busuioc, tenorul descoperit in Spania, Madalin Voicu, regretatul Ștefan Banica și mulți alții, care deșii se știau ca sunt de etnie rroma rareori s-a precizat acest lucru.

In Romania s-au luat masuri pentru a preveni de exemplu abandonul școlar in randul rromilor, la facultațile de stat li s-au alocat locuri bugetare pentru a avea o șansa la educație dar din pacate foarte puțini profita de acest lucru. In perioada 31 martie-31 iulie 2010 vom putea vedea la TV o campanie inițiata de "Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii și Biroul de Informare al Consiliului Europei la București campania "Spune NU discriminarii" in

colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Educației, Cercetarii, Tineretului și Sportului"

Aceasta campanie se desfașoara in 46 de state membre ale Consiliului Europei și are rolul de a combate discriminarea de orice natura, in special a rromilor, deoarece aceasta este o responsabilitate atat colectiva, cat și individuala. La aceasta campanie au fost invitate posturile TV sa difuzeze aceste spoturi pentru a informa populația și a-i indemna la o "toleranța și ințelegere reciproca"

Ca o concluzie aș spune ca orice schimbare incepe in noi inșine și ca nu trebuie sa așteptam campanii din partea mass- media pentru a lua atitudine, cu toate ca avem aceasta ura și resentimente fața de etnia rroma. Cu aceste sentimente nu vom putea schimba niciodata lucruriel nici pentru noi, nici pentru rromi.

BIBLIOGRAFIE

Abrudan Elena, Managementul diversitații in mass-media, suport de curs

Academia Romana, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan", Dicționarul Explicativ al Limbii Romane, Ediția a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 1126

Petcu Marian, "Sociologia mass-media", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p.97

Pons Emanuelle, "Țiganii din Romania- o minoritate in tranziție", tradus de Gabriela Ciubuc, Ed. Compania, București, 1999, p. 7

https://www.wikipedia.ro

https://www.romanes.ro/istoria-romilor

https://www.libertatea.ro

https://www.adevarul.ro

https://www.evz.ro

https://www.cna.ro