Machetarea ecranului

Din dorinta de a nu-si plictisi telespectatorii, tot mai multi editori coordonatori ai jurnalelor de stiri din Romania au adoptat tehnica machetarii ecranului dupa structura unei pagini de ziar. In fond, tendinta ziarelor de a imita televiziunea exista deja de ceva vreme, asa ca era normal sa adopte si televiziunea cate ceva din tehnica presei scrise.

Giovani Sartori, un reputat profesor, celebru pentru studiile sale despre telviziune si efectele acesteia scria despre tendinta ziarelor de a imita televiziunea: "ziarele se debaraseaza[1] de continuturile serioase, umfla in mod exagerat si trambiteaza evenimente emotionale, exagereaza culoarea sau confectioneaza stiri in pachetele pentru telejurnal".

Si acum sa vedem ce se intampla cu imaginea de televiziune. Inceputurile utilizarii acestei tehnici in editarea stirilor de televiziune are o motivatie cat se poate de justificata. Atunci cand pe parcursul prezentarii unui jurnal, apareau informatii de ultima ora (breaking news) pentru care nu existau imagini, editorii recurgeau la urmatoarea metoda: jurnalul isi urma cursul firesc de derulare, prezentatorul anunta stirea, intra caseta cu reportajul filmat (beta) si pentru a nu intrerupe jurnalul brusc, se inserau in partea superioara sau inferioara a ecranului informatiile de ultima ora legate fie de o catastrofa, fie o lovitura de stat sau o declaratie de maxima importanta a unui oficial. Dupa ce se termina reportajul, prezentatorul relua sau completa informatiile care cursesera pe ecran si de obicei promitea ca  va reveni cu informatii sau daca era ceva ce nu suporta amanare, urma un interviu telefonic cu unul dintre personajele implicate in eveniment.

Mentionam ca aceasta practica nu se utilizeaza in jurnalele de stiri ale televiziunilor romanesti decat in situatii foarte rare. Bineinteles ca este practicata si astazi iar logica ei intr-un program de stiri nu poate fi contestata de nimeni. Este poate o metoda de a-i determina pe cei obisnuiti in zappingul tv sa nu schimbe canalul pentru ca doar urmarind acele stiri vor afla mai multe informatii despre ceva ce ii intereseaza.

Tehnica moderna a permis specialistilor din televiziunile romanesti sa utilizeze diferite instrumente pentru personalizarea imaginii redate pe ecranul televizorului. A devenit aproape  o regula ca orice jurnal de stiri sa aiba cateva elemente comune:

sigla postului de televiziune, de cele mai multe ori pozitionata in coltul drept al ecranului fie in partea superioara, fie in cea inferioara;

logo-ul emisiunii de stiri (Jurnal, Stirile PRO TV, Observator) aflat in partea inferioara a ecranului, de cele mai multe ori in stanga;

titlul fiecarui reportaj, numele realizatorilor, tot ceea ce intra in asa cum este denumit in jargonul de televiziune  "manson" sau "manseta".

Aceste trei elemente sigla, logo-ul si "mansonul constituie elementele de baza care nu pot lipsi din nici un program de stiri. Urmand modelul stirilor CNN insa, coordonatorii stirilor tv din tara noastra s-au gandit ca este loc suficient si pe ecranele romanilor pentru alte tipuri de informatii care cu siguranta ii intereseaza si astfel s-au nascut deja binecunoscutele newsbar-uri.

Astfel, ei au reconfigurat structura ecranului care dintr-o data s-a dovedit a fi incapator si pentru alte informatii: ora, curs valutar, meteo, stiri nationale, stiri internationale, numerele de telefon ale diferitelor servicii publice, numarul de telefon al redactiei, adresa de e-mail, numarul la care telespectatorii pot trimite SMS, si multe altele. Toate acestea ajung in anumite situatii sa acapareze aproape 30% din suprafata ecranului. Imaginea este astfel incadrata de textul care o sufoca, ii stirbeste din expresivitate si chiar ii alunga pe telespectatori. Iar in televiziune totul depinde de imagine. Pentru telespectatori lucrurile infatisate prin imagini inseamna si cantaresc mai mult decat lucrurile spuse prin cuvinte sau cele scrise.

Care este efectul aglomerarii ecranului cu toate aceste randuri "curgatoare"? Telespectatorului i se va solicita o atentie distributiva, el va afla in foarte scurt timp mult mai multe informatii decat ar avea nevoie, si va incerca sa cuprinda totul. Evident ca atunci cand se va stradui sa citeasca randul cu stiri nationale de exemplu, atentia se va concentra exclusiv asupra acestuia iar jurnalul de stiri in sine si vocea prezentatorului va deveni doar un zgomot de fond. Si in acest caz quid prodest?

Practica descrisa ceva mai sus este utilizata in mod frecvent de catre televiziunile specializate in stiri: Realitatea TV, Antena 3, N24, dar o regasim si la anumite emisiuni informative, de dezbatere, etc. Dar unde se poate ajunge prin inghesuirea tuturor informatiilor pe ecranul tv La o emisiune a lui Dan Diaconescu in Direct de pe OTV, de exemplu, pe ecranul televizorului se puteau citi urmatoarele

"Inmormantarea celor 4 eroi ai echipajului prabusit la Iasi" - in partea de sus a ecranului;

In partea inferioara a ecranului erau ingramadite urmatoarele randuri:

"Urmeaza Gigi Becali";

"Numarul de telefon al redactiei, tariful pentru apeluri, tariful pentru SMS";

"Stiri nationale";

"Telefonul cetateanului, telefon pentru apeluri de urgenta", etc.

Ati sesizat cu siguranta grotescul imaginii. Realizatorii acestei emisiuni au dorit cu orice pret sa isi anunte urmatorul invitat, numai ca au uitat probabil ca textul se suprapunea pe imaginile de la o inmormantare. Este cunoscut faptul ca Dan Diaconescu a promovat mereu senzationalul in programele pe care le realizeza, dar de aici si pana la a crede ca intre primele doua randuri a fost o intentie ascunsa e cale lunga. Imaginea de mai jos nu necesita nici un fel de comentariu.