PARTICULARITATILE EMISIUNILOR DE STIRI, DIVERTISMENT SI EDUCATIVE

PARTICULARITATILE EMISIUNILOR DE STIRI, DIVERTISMENT SI EDUCATIVE

Programele de stiri sunt realizate toate in regim de transmisie in direct insa interiorul programului etse "impanat" cu fragmente inregistrate.

Particularitatea acestor emisiuni este data in peisajul audiovizual romanesc de notorietatea si celebriatatea dobandita in mod paradoxal in comparatie cu alte spatii de transmisie traditionale (de exemplu America, Franta) de vedetismul prezentatoarelor si prezentatorilor.

Pentru prima data in peisajul audiovizual romanesc dupa 1990 la televiziune publica ua disparut din spatiul de prezentare crainicele iar spatiul de interes s-a mutat catre crainicii de stiri. Odata cu infiintarea postului PRO TV in 1995, la anuntul de deschiderepentru prima data in Romania, numel crainicei a intratpe picior de egalitate cu numele capitalei, tarii si canalului de televiziune. Din acest moment in Romania s-a produs un fenomen care nu este inregistrat intr-o istori relativ noua de televiziune.

De regula la canalele americane sau britanice, germane, franceze, italiene, prezentatorii de stiri se recrutau din randul reporterilor cu vechime de 20 de ani. Accentul se punea pe credibilitatea mesajului transmis, si se considera ca o tanara frumoasa, machiata, pieptanata nu ar produce o impresie credibila stirilor politice, sportive, etc.

In Romania fenomenul "Stirilor PRO TV" a generat o miscare de imitatie siaua aparut pe banda "stiriste" a caror singura aparitie se presupunea ca ar atrage publicul.

Folosirea imaginii spectacol a coincis catre sfarsitul deceniului al noualea cu transformarea programului de stirri intr-un program de stiri-spectacol, unde informatia este folosita pentru a strarni emotia.

Informatia mass-media nu mai este un vector de noutate in programul de stiri ci un element de spectacol. Aspectul de spectacol genrat de pozitionarea stirilor in program cu titluri socante, generice impresionante, fundaluri de studiouri ultramoderne cu aspect gen NASA, in final creaza un sentiment de artificial al programului de stiri, si chiar elementele care sunt informatii majore cu implicatii asupravietii ascultatorului / telespectatorului printr-o astfel de prezentare devin derizorii, superficiale.

Prin aceste tehnici de realizare a emisiunilor de stiri: cadre scurte, povestiri socante si toate celelalte maniere de realizare a emisiunilor educative sau de divertisment au suferit mutatii: grotescul, persiflarea, "mistocareala", limbajul si gestica cu dublu inteles, au dus la crearea unor emisiuni de succes la public dar de insucces in raport cu valorile traditionale.

Atitudinea de indiferenta noncombata, de neparticiparela viata sociala este data si in buna masura de absenta aproape totala a emisiunilor care tin de educarea publicului pentru a se manifesta fata de autoritati.

In conceperea emisiunilor culturale si de divertisment se respecta metodologia clasica pentru o emisiune in audiovizual. Elementele de particularizare intervin in momentul intrarii in specificul cerintei ofertei de program.

De regula, desi la prima vedere pare ca emisiunile culturale si de divertisment ar putea fi emisiuni la poli diferiti, totusi ele se inscriu in tendinta generala a jurnalismului audiovizual contemporan care impune utilizarea elementelor de spectacol, de fastuos, de exorbitant, de maretie.

Atunci cand nu sunt realizate intr-un decor meschin, inchis tip camera, emisiunile culturale si de divertisment utilizeaza informatia ca vector pentru educatie, valorile de limbaj, comportament si gestica ca vector modelator pentru instructie, cele doua tipuri de emisiuni folosind capacitatea omului, pentru emisiunile culturale de a se concentra pe domeniul cultural si pentru emisiunile de divertisment de a se concentra pe elementul de buna dispozitie.