Piramida inversata sau graba de a spune imediat

Piramida inversata sau graba de a spune imediat

Legendele jurnalismului american ne povestesc ca in timpul Razboiului de Secesiune, corespondentii de razboi, care isi transmiteau textele prin telefon, temandu-se ca in orice clipa legatura telefonica se putea pierde, spuneau de la bun inceput informatiile cele mai importante pe care le aveau. Asa s-a nascut piramida inversata.

Si azi, acest plan de organizare a textului este unul dintre cele mai des folosite. Dorinta de a capta si graba publicului fac ca piramida inversata sa apara in nenumarate texte, atat de agentie/presa tiparita, cat si in radio si in televiziune.

Definitia generica a piramidei inversate este aceasta: primul paragraf (lead-ul) contine raspunsurile la intrebarile mesajului esential + atribuirea informatiei. Dupa care, fiecare paragraf contine informatii din ce in ce mai putin importante, incat ultimul/ultimele paragraf(e) ale textului contin(e) detalii la care se poate renunta.

Treptat insa, aceasta definitie usor simplificatoare a fost nuantata. S-a constatat, de exemplu, ca mai rar raspunsurile la intrebarile unde si cand sunt cele mai importante. Apoi, chestiune valabila mai ales pentru primele texte care anunta evenimentul, s-a remarcat ca raspunsurile complexe la intrebarile cum si, mai ales, de ce, sunt mai greu de formulat intr-o prima instanta. Aceste doua intrebari devin importante in al doilea, al treilea text despre acelasi eveniment (follow-up). intrebarea de ce ramane tinta predilecta in ancheta (Investigative Reporting), in Interpretative Reporting si in textele de opinie. [Pentru acesti termeni, vd. Cristian Florin Popescu, 2002].

Raman deci, drept intrebari esentiale printre intrebarile esentiale, cine si ce.

in acest punct se impun doua observatii:

Cine si ce satisfac doua repere fundamentale ale jurnalismului de informare: proeminenta personalitatii (cine) si factualul (ce);

2) Nu purtatorul de cuvant ca sursa a mesajului, raspunde la intrebarea cine, ci, in realitate, institutia pe care el o reprezinta.

Izard Culbertson si Lambert [1973; 78-80] propun aceste tipuri de piramide inversate:

LEAD: Itemul cel mai important nr. 1.

Al doilea item cel mai important.

Al treilea item cel mai important.

Al patrulea item cel mai important.

Detalii la nr. l.

Detalii la nr. 2.

Detalii la nr. 3.

Detalii la nr. 4.

Sau:

LEAD: Itemele 1,2, 3, 4. Detalii la nr. 1. Detalii la nr. 2. Detalii la nr. 3. Detalii la nr. 4.

Si inca:

LEAD: Itemele 1,2, 3,4. Fapt principal nr. 1. Fapt principal nr. 2. Fapt principal nr. 3. Fapt principal nr. 4.

Detalii la nr. 1.

Detalii la nr. 2.

Detalii la nr. 3.

Detalii la nr. 4.

Piramida circulara (comuna).

Este o piramida inversata, cu diferenta ca ultimul paragraf al textului, in loc sa contina detalii, revine la altitudinea celui dintai paragraf, pentru ca exprima un fapt important/o idee tare. [Michel Voirol, 1992; 50].