RIGORILE PRODUCTIEI IN AUDIOVIZUAL

RIGORILE PRODUCTIEI IN AUDIOVIZUAL

Intr-o perfecta caracterizare de globalizare, digitalizare, multiplicare, a serviciilor de televiziune, audiovizualul romanesc a avut o dezvoltare spectaculoasa in special in ultimii 4,5 ani atit in vedera armonizarii legislatiei romanesti , in ceea ce priveste functiile radiourilor si telev. cu legislatia europeana, atit in ceea ce priveste proliferare canalelor de televiziune si a posturilor de radio , cit si diversificarea programelor si a emisiunilor .

Asistam , la o redimensionare a pietei de radio si televiziune. In momentul de fata in Romania functioneaza aproximativ 120 de posturi tv centrale si locale din care 30 sunt difuzate pe satelit.

Numai televiziunea publica dispune de 4 canale nationale toate pe satelit, dintre care 2 : tvrl si tvr 2 au si difuzare pe statii terestre. ( transmisiunea terestra se face prin mijloace tip analog, transmisiunea prin satelit se face prin mijloace tip digital ). Alaturi exista si alte 4 canale teritoriale care pot fi incluse in categoria televiziunilor locale: Iasi, Cluji, Timisoara, Craiova.

Astfel televiziunile comerciale si-au construit in jurnalele de stiri spatii pentru corespondentii locali (vezi ProTV , Antena 1,prima ) unde in anumite localitati se da legatura la corespondentul postului tv, iar pe fundal se sugereaza ca exista un canal de televiziune locala care apartine televiziunii mame .(ProTV Brasov,Cluj,Timisoara ).

Peisajul televizual este completat de o vasta retea de operatori de cablu care acopera tot teritoriulo tarii ( urban si rural ) iar mai nou alte forme de multiplicare a semnalului ofera posibilitati cu usurinta chiar si in zone rurale dificile.

La nivel European peisajul audiovizual este grupat pe considerente de marime si de dispozitie geografica ( ex: piata vest-europeana de categorie mare : M.Britanie, germania, Franta,Iitalia si Spania .

- marime medie: Olanda,Belgia ,Grecia, Austria, Portugalia, Elvetia, Irlanda

- piata mica: Monaco, San Marino, Luxemburg.

Pietele central si est-europene de marime mare : Polonia si Romania.

- marime medie: Cehia,Slovacia,Bulgaria,Ungaria

- marime mica: Albania, Bosnia-Hertegovina, Slovenia,Croatia

Piata audiovizualului CSI: Ucraina, Rusia, la nivel mediu : Belarus si Moldova

Piata audiovizualului din tarile mediteraneene:

- mari: Egiptul

- medii: Maroc , Tunisia

- mici: Cipru, Malta, Israel,Iordania, Liban

In ceea ce priveste radioul in Romania exista in functiune peste 310 posturi de radio locale si 14 difuzate prin satelit. Societatea publica de radio cuprinde un numar considerabil de canale ,posturi: Radio-Romania Actualitati, Radio- Romania Cultural, Radio-Romania Tineret, Radio Romania Muzical care dispun de retele nationale si 10 studiouri teritoriale (locale).

In piata nationala de radio din Romania exista si o retea comerciala: Europa FM care are 30 statii locale.

La nivel european cea mai densa retea de radio se gaseste in Spania si Germania. Retea de televiziune : Germania si Spania. Din punctul de vedere al dotarilor familiilor cu echipamente de televiziune, la nivel european Germania detine locul 1 urmata de Marea Britanie.Franta,Italia, Suedia, . Romania figureaza cu 8 mil. De gospodarii cu televizoare la o populatie de 22mil de locuitori, din punct de vedere numeric este superioara Poloniei.

Mai este important in conceperea si elaborarea unei emisiuni de luat in calcul nu numai dimensiunea cantitativa dar si cea calitativa. S-a constatat ca in medie in Romania 88% sunt televizoare color 81% au telecomanda, 59% au teletext, 37% au sunet stereo, 11% au ecran plat , dar la nivelul tarii statiile de cablu au patruns 65-70%, zona urbana 95%, zona rurala 30% . TVR1 singura televiziune care acopera cel mai mult teritoriu national ,TVR2 80%, ProTv 70%Antena 70%.

La nivel radio-ului in prezent mai mult de jumatate din gospodariile din Romania detin un aparat de radio, iar 28% nu au nici un fel de aparat de radio, zona urbana este cea mai densa ca numar de radio si televizoare.

O emisiune audiovizuala urmeaza sa intre in productie in functie de toate aceste elemente analizate

- tipul mijloc audiovizual

- specificul canalului national , local, international, daca este specializat sau generalist

- daca emisiunea este programata in grila de programe sa fie difuzata intr-un spatiu orar de dimineata , prinz, seara si daca emisiunea este un program propriu cu mijloace de productie autohtone , o coproductie, programul la care isi pot aduce diferite forme de contributieintelectuala , financiara sau tehnica mai multi parteneri.

Procesul de productie al unei emisiuni in spatiul audiovizual este de mai multe feluri in functie de genul programului , durata emisiunii, modalitatea de difuzare , sursa de obtinere a acesteia.

Din punct de vedere al modalitatii de difuzare emisiunile sunt:

Directe sau inregistrate. In functie de genul de emisiune avem: emisiuni de coplexitate mica, care pot fi numite chiar simple interviuri de scurta durata in zona emisiunilor formative, in zona divertismentului acele monoloage sau anunturi.

Emisiuni de complexitate medie: dezbaterile, talk-show-uri, reportajul si documentarul. Emisiuni de complexitate mare: cu public, filmele, radiofonic, buletine de stiri si editiile speciale. Acestea reflecta un fapt in zona jurnalismului audiovizual: trasmiterile informative in spectacol si tintirea mesajului spre receptarea afectiva.

Din punct de vedere al sursei de obtinere , programele pot fi :

proprii: in cadrul canalelor respective

achizitionate : nu se exercita decit activitatea de traducere, titrare, comprimare ( scurtare, dimensiuni pe spoturi , presupune existenta unui nr. de redactori). Din punct de vedere al normelor europene in categoria jurnalistilor de radio sau televiziune se incadreaza numai acele persoane care contribuie in mod direct la mediatizarea unui eveniment, al unuifapt, ziaristul care produce stirea. Din punct de vedere al duratei : emisiunile de televiziune , de radio sunt impartite in standarde europene care admit durate de pina la 15 minute in categoria de emisiune scurta, 60 minute emisiune cu duirata medie si emisiuni cu durata de peste 60 minute , emisiuni lungi si de lunga durata: artistice, filme, teatru, eveniment special ( vizita papei in Romania ).

Orice productie audiovizuala urmeaza sa fie realizata in urma unei cereri de oferta . Cererea de oferta presupune titlul emisiunii, urmat de precizarea pozitiei in grila . In interiorul cererii este exprimata intentia, pe ce durata se intinde difuzarea ei, frecventa, publicul tinta, matricea -format si bugetul. Ex: TVR1

CERERE DE OFERTA

Eclipsa `99

1. Pozitia in grila: marti , ora 22,30 , durata: 30 minute

2. Intentia: (subiectul) Eclipsa din 1999 ofera Romaniei oportunitatea de a se situa pentru o zi in punctul maxim de interes al planetei, cu toate avantajele ce decurg de aici. Emisiunea coopteaza interesul publicului.

3. Durata proiectului: 13.041999 - 29.06.1999

4. Frecventa: saptaminal

5. Publicul tinta: eterogene, cu virsta cuprinsa intre 12-50 ani, aceste limite cuprind majoritatea publicului vizat, dar exista si virfuri "superioare si inferioare " acestor limite . Nivelul de pregatire al tintei , vizeaza intre mediu si superior , fiind exclusi specialistii. Accesibilitatea si atractivitatea programului sunt cele doua cerinte pentru a copta publicul tinta.

6. Audienta: aceasta cerere de oferta , fiind lansata pe piata pentru un program special : eclipsa de soare , fenomen rar a impus plasarea ei in spatiul de seara care se incadreaza in categoria prime-time care, intra in contradictie cu modul de realizare a unei astfel de emisiuni , fiind mai putin importanta abordarea subiectului cu mijloace la nivelul stiintei popularizate , ci scopul acesteia este cointeresarea agentiilor de turism care sa-si promoveze programele speciale legate de acest eveniment. Cota de audienta prognozata: 10,12 %

7. Matrice-format: rubrici permanente care sa dinamizeze fluxul de informatie mult mai usor de receptat si in formele grafice atractive ; comentariu dinamic ; concentrare asupra dezbaterii subiectului , concentrare asupra dezbaterii subiectului , ilustrarea cu imagini spectaculoase si punerea in valoare a spatiului romanesc implicat in acest eveniment turistic, includerea in format ale unui concurs interactiv ale carui premii sa fie oferite de agentii de turism

8. Bugetul : profilul cu totul special al emisiunii permite finantarea integrala a cheltuielilor de realizare ; fiind posibila obtinerea unor beneficii substantiale din partea agentiilor de turism cointeresate. In productia de jurnalism audiovizual , obtinerea unei emisiuni in urma concursului de cerere de oferta coincide cu lansarea in productie a unei emisiuni; fiecare faza a compunerii si producerii unei emisiuni, de la ideea initiala cuprinsa in cererea de oferta pina la transmiterea , difuzarea, pina in fata telespectatorului, drumul presupune si luarea unor hotariri imediate dar si altele foarte elaborate mai presupune si constringerea de (timp,vreme) sau tehnica avuta la dispozitie care obliga realizatorul sa aibe capacitatea de a se adapta si comunica permanent.

Toate emisiunile sau programele in audiovizual incep cu o idee. Aceasta idee poate veni din interiorul postului de radio sau tv sau din exteriorul ei. Exista companii independente care produc astfel de programe . Scoaterea la licitatie a cererii de oferta poate modifica ideea initiala. Dar scopul si continutul emisiunii ramin aceleasi.

Fazele de productie sunt:

1. predocumentarea
2. documentarea
3. productia

Etapa a doua : inregistrarea sau transmiterea in direct a productiei si post productia care inseamna elemente de activitate de arhivare si stocare pentru emisiunile care s-au transmis in direct si altele pentru cele care au fost inregistrate .

In cadrul primei faze , de regula un ziarist de radio sau tv are cunostinte despre domeniul in care doreste sa-si realizeze emisiunea si de regula una din fazele obligatorii in audiovizual, prospectia care presupune deplasarea la fata locului doar sa vezi. In mod uzual pentru emisiunile informative pentru reportajele mici nu se mai practica .

In schimb prospectia este obligatorie la emisiunile complexe , la transmisiile in direct din locuri care chiar daca sunt cunoscute este posibil sa creeze anumite dificultati , transmiterea in direct a unui spectacol sportiv , meci de fotbal. In timpul prospectiei se urmareste daca locul respectiv este potrivit unei transmisii in direct sau inregistrate. Daca se poate asigura un sunet inteligibil, daca se pot realiza imagini clare si se poate asigura loc de amplasare a carelor de reportaj.

Asistenta de la locul de amplasare a carelor de reportaj pina la locul unde se amplaseaza camerele de filmare sau pupitrul de sunet la radio este foarte important deoarece colectarea acestora se face cu cabluri .

In conditiile unei productii care se desfasoara in studio prospectia nu mai este necesara, ea se transforma in intilnirea de lucru intre toti cei care participa la filmarea din studiou, masinistii - sunt persoanele care asigura mutarea obiectelor, scaune, birouri ; scenografii - persoane care au creat scenografia, in care se filmeaza la realizarea acestei scenografii, participa timplari , croitori,vopsitori ; regizorul de studiou - cel care tine legatura in timpul emisiunii cu regizorul emisiunii.

Regizorul de platou nu pleaca de pe platoul de inregistrare pina la incheierea emisiunii ; asistentii de camera si cameramanii, electricienii si sunetistii, redactorii , realizatorii si moderatorul emisiunii.

In programul de productie exista un spatiu bine determinat intre anumite ore in care se face montarea de decor inaintea inregistrarii sau transmitere in direct a emisiunii si un spatiu , la fel de bine delimitat de montare : 11 -14 inregistrare, 14-17 de montare.

Ceea ce ramine este inregistrarea pe suportul audiovizual , pentru radio banda audio, pentru tv audio-video. Pentru emisiunile informative din cadrul posturilor generaliste sau pentru emisiunile informative de la canalele specializate , decorul , scenografia , dominanta de culoare e sunetul brand-lui, genericul muzical , logoul sunt permanente , ele fac parte din imaginea de marca a postului.

Decorurile permanente fidelizeaza publicul radio ascultator si ii urmeaza un sentiment de familiaritate care il determina sa urmareasca permanent emisiunea. Schimbarea acestor elemente se produc foarte rar la posturile care sunt bine pozitionate pe piata ( postul ProTV) . Studiourile fixe sunt cele care de regula apartin emisiunilor care sunt in grila de programe cu aceeasi emisiune pe distante, de timp foarte lungi si au durate mari ( Surprize-surprize)

Notiunea de transmisie exterioara este folosita atunci cind filmarile au loc in studiouri sau in alte locuri care sunt in afara studioului canalului de radio sau televiziune: meci de fotbal, parada, teatru, filmat in interiorul teatrului.

Prospectia presupune luarea in contact cu toate elementele ce asigura realizarea filmarii inclusiv obtinerea aprobarilor de la autoritati pentru filmarile in anumite locuri sau acreditari pentru fimari la anumite evenimente pina la asigurarea in timpul filmarilor care ar putea sa dureze mai mult timp.

Simultan cu prospectia se desfasoara predocumentarea care presupune stocarea adunarea tuturor datelor elementare informative despre subiectul care constitue tema inregistrarii. Documentarea propriu zisa este asigurata de documentaristi de profesie, dar ea este si un atribut al jurnalistului inainte de a elabora scenariul .

Majoritatea emisiunilor in audiovizual se realizeaza in regim de planificare, cu exceptia evenimentelor politice, majoritatea emisiunilor in audiovizual se desfasoara dupa un scenariu prestabilit convenit, exceptind emisiunea de evenimente si a fluxului de evenimente la zi.