STIREA

STIREA

Emisiunea de stiri este "copilul-vedeta" al oricarui post de televiziune, din cel putin doua motive:

continutul si modul de abordare a informatiilor indica "marca" editoriala a postului (care "divulga", care este relatia cu puterea politica, cu institutiile si cu societatea civila);

activitatea de stiri reprezinta un punct culminant al muncii de televiziune, deoarece conditiile speciale in care se desfasoara munca de stiri de tv (mai ales presiunile de timp si de spatiu) fac ca aceasta specializare sa fie admirata, respectata si, de cele mai multe ori, evitata de catre cei mai comozi dintre jurnalisti.

Multi autori au incercat sa dea o definitie a stirii intr-un paragraf sau intr-o propozitie. Acest tip de delimitari este aproape inutil, pentru ca nu se poate da o definitie complexa si cuprinzatoare acestui termen.

Definitia acceptata de jurnalisti este aceea conform careia stirea este orice text de actualitate interesant care are o anumita semnificatie pentru viata telespectatorului.

Din acest punct de vedere, cea mai buna stire este informatia sau suma de informatii care poate trezi cel mai mare grad de interes posibil si care are o semnificatie profunda pentru cel mai mare numar de oameni.

CONTINUTUL STIRILOR

Un clasament general al ordinii prioritatilor in difuzarea informatiei in cadrul emisiunilor de stiri ar putea fi urmatorul:

stiri referitoare la sanatatea si securitatea imediata a publicului

stiri legate de desfasurarea normala a activitatii

stiri care anticipeaza evenimente apropiate ce afecteaza viata cotidiana

stiri ce aduc informatii specializate (agricultura, industrie etc.)

stiri care anunta evenimente importante

stiri care nu afecteaza viata majoritatii oamenilor, dar ii intereseaza pe toti (de ex. moartea printesei Diana)

stiri de divertisment

In plus, mai exista doua reguli de baza care pot fi aplicate pentru ierarhizarea in cadrul buletinelor de stiri:

jurnalul se deschide cu reperele cele mai importante ale momentului legate de marile titluri si intamplari ale actualitatii

cea de-a doua regula se refera la succesiunea evenimentelor in jurnal: aceasta trebuie sa fie logica, sa aiba un fir rosu pe care telespectatorul sa-l urmeze si nu trebuie sa fie o inlantuire fortata a unor subiecte disparate.

In compozitia buletinului de stiri trebuie sa existe un echilibru intre reportajele inregistrate ("beta"), stirile "off" (voiceover), dialogurile cu invitatii in studio si transmisiile in direct.

Script-ul (textul) trebuie sa aiba in mod evident legatura cu imaginea si, obligatoriu, trebuie sa fie cat mai consistent posibil din punct de vedere informativ. Tot ca regula generala, trebuie evitata repetarea acelorasi imagini in interiorul aceleiasi stiri deoarece creeaza redundanta vizuala.

Exista mai mutle moduri de constructie a subiectelor si punct de vedere al posibilitatilor de combinare a surselor video cu cele audio:

video prezentator plus beta

video prezentator plus voiceover prezentator

video prezentator plus reporter direct plus beta direct

video prezentator plus direct plus beta

video prezentator

video prezentator plus interviu in platou.

POZITII PRINCIPALE SI ATRIBUTII FUNDAMENTALE IN PRODUCTIA DE STIRI

Personalul de productie a stirilor reprezinta o categorie ceva mai speciala, dat fiind modul de elaborare a unui program de stiri de televiziune. Schema principala de personal si de functii ale acestuia in elaborarea unui program de stiri este urmatoarea:

Director de stiri - coordoneaza toate activitatile legate de programele de stiri

Producator - este direct responsabil de modul in care sunt selectate informatiile si de modul in care acestea sunt ierarhizate in alcatuirea jurnalului

Editor (aasignment editor) - se asigura ca reporterii si operatorii de imagine sa fie prezenti la evenimentele dorite in structura jurnalului de stiri; supervizeaza forma si continutul informatiilor

Reporter - colecteaza informatia din teren; uneori transmite informatia in direct

Operator de imagine (videographer) - manevreaza camera de luat vederi si inregistreaza informatiile necesare de la un eveniment

Redactor (writer) - este cel care redacteaza informatia in forma finala pentru prezentator; organizarea informatiilor se bazeaza, de regula, pe notitele reporterului si pe informatiile continute in imaginea surprinsa de camera de luat vederi.

Editor de montaj (videotape editor) - editeaza banda plecand de la notitele reporterului, de la script, supervizat de editor si tinand cont de instructiunile producatorului

Prezentator (anchor) - este "fata" jurnalului; este cel care prezinta, de regula din studio, informatiile zilei

Prezentatorul informatiilor meteo (weathercaster) - este cel care da viata predictiilor despre vreme; este mai degraba un om de spectacol decat o fata sobra

Prezentatorul de sport (sportscaster) - cel care aduce informatiile din sport si comentarii legate de aceste evenimente.

ELEMENTE SPECIFICE DE REDACTARE A STIRII

Unul dintre cei mai importanti pasi in redactarea subiectelor este inceputul - LEAD-ul - deoarece are functia de a atrage atentia asupra subiectului. In general, lead-ul nu trebuie sa contina o informatie esentiala, ci sa raspunda la una sau doua din cele cinci intrebari cunoscute pentru a da posibilitatea dezvoltarii informatiei in "corpul" stirii.

• "Unde se petrece actiunea?" - alaturi de "cine?", este intrebarea la care se raspunde cel mai frecvent in lead, avand in vedere ca publicul este terogen, este dispersat geografic, iar unul din criteriile de evaluare a informatiei este proximitatea intamplarii.
• Raspunsul la intrebarea "Ce?" in lead poate avea un efect semnificativ daca subliniaza efectul evenimentului asupra publicului, deoarece, implicand direct telespectatorii, cresc sansele de a atrage atentia asupra stirii.
• Raspunsul la intrebarea "Cine?" nu trebuie sa figureze in lansare (lead) decat daca este vorba despre celebritati. Numele persoanelor care apar in stire sunt mentionate diferit fata de presa scrisa: un lead nu incepe niciodata cu un citat, oricat de socant ar fi acesta; in mentionarea sursei, mai intai se precizeaza sursa, apoi informatia care ii este atribuita ("Traian Basescu, Presedintele Romaniei,.")
• "Cum? Cat?": informatiile circumstantiale si, respectiv, cantitative trebuie evitate, deoarece ingreuneaza textul in majoritatea situatiilor. Cifrele se plaseaza la finalul lansarii si trebuie sa dea doar o informatie calitativa sau cantitativa.
• "Cand?": deoarece se presupune ca ceea ce este relatat seara la buletinul de stiri s-a petrecut in aceeasi zi, in lead apare foarte rar precizarea datei. Redactarea textului la timpul prezent este cea mai utilizata si recomandata, iar daca trebuie precizat un moment trecut, se utilizeaza perfectul compus.
• Raspunsul la intrebarea "De ce?" nu trebuie sa apara niciodata in lead, deoarece presupune explicatii, iar lansarea devine prea lunga si nu-si mai atinge scopul (de a introduce cat mai rapid si cat mai interesant un subiect).

In lansare trebuie evitate: cifrele, numele necunoscutilor, datele si orele exacte, excesul de apozitii, verbele la diateza pasiva, propozitiile si frazele lungi, inceputurile imprecise si interogative.

REPORTAJUL DE STIRI

CATEVA REGULI PARTICULARE DE REDACTARE

Dupa Garvey si Rivers, exista 6 reguli "de aur" valabile doar pentru emisiunile de stiri TV:

1.Multe cuvinte pentru prezentator si putine pentru banda video. Prezentatorul domina ecranul cu prezenta sa, fiind cel care tine legatura cu publicul, avand rolul de a-l "controla" prin vocea, mimica, expresivitatea tinutei sale.

2.Vizionarea benzii inainte de scrierea textului. Contrariul este riscant, deoarece ideile pe care se bazeaza textul s-ar putea sa nu aiba coerenta alaturi de imagini.

3.Imaginile trebuie sa vorbeasca de la sine. Cel mai bun "ambasador" al jurnalismului de televiziune este imaginea, care este si elementul-vedeta al pachetului informativ. Comentariul trebuie doar sa completeze imaginile sau sa clarifice aspectele care nu sunt evidente, nu trebuie nici sa rezume imaginile, nici sa le dubleze din punct de vedere al informatiei.

4.Sunetul trebuie sa fie original. Orice sunet natural poate fi utilizat in locul comentariului pentru un impact mai mare al acestuia, daca este reprodus in conditii tehnice de calitate.

5.Cateva cuvinte inutile nu strica nimanui. Nu este nevoie ca fiecare cuvant din jurnal sa fie indispensabil intelegerii subiectului, dar trebuie sa existe acolo cu un motiv.

6.Textul trebuie sa urmeze logica vizuala. Acest lucru poate fi atins in colaborare cu operatorul de montaj, astfel incat naratiunea vizuala sa nu intre in contradictie cu naratiunea jurnalistica.

Structura stirii de televiziune

Stirea de televiziune are patru parti, fiecare cu rolul sau bine determinat. Caracteristica materialelor de televiziune este ca sunt mult mai concise decat cele din presa scrisa si sunt dependente de imaginile disponibile la montaj. Exista posturi de televiziune din Occident unde reporterii isi pot redacta materialele numai dupa ce vizioneaza in intregime caseta cu filmarile si, eventual, si secventele de arhiva legate de subiectul respectiv. In Vest, extrem de rar un reporter lucreaza la mai mult de un subiect pe zi iar atunci cand subiectul este mai complex, el poate sa lucreze cate doua-trei zile la un reportaj. Acest lucru nu se prea intampla in Romania. In primul rand deoarece proprietarii posturilor TV vor sa reduca la minim costurile, inclusiv cele salariale. Mai putini reporteri, mai putine salarii de platit, aceasta pare sa fie filosofia[1] dupa care se ghideaza patronii televiziunilor romanesti. Astfel ca fiecare reporter lucreaza zilnic la mai multe subiecte si nu mai are timp sa parcurga intregul material filmat. Acest lucru are insa si aspecte bune. Foarte multe echipe de filmare se inteleg perfect pe teren pentru ca doar astfel pot sa trateze subiectul intr-un mod cel putin acceptabil.

Dincolo de greutati sau de avantaje, stirea de televiziune are patru parti.

A: Capul video care se mai poate numi si Intro, Lead, Head sau Prezentare, in functie de limbajul caracteristic fiecarui post de televiziune. Acesta ar fi echivalentul Chapeaului din presa scrisa, sau al Introducerii din radio. In televiziune, lead-ul este textul pe care prezentatorul il citeste de pe prompter, este textul care anunta stirea. Durata acestui text este cuprinsa intre 5 si 15 secunde, caracteristica lui de baza fiind aceea ca este un text prezentat in direct din studioul de stiri si mai este recunoscut in desfasuratorul de emisie si sub denumirea de "video" sau "intro[2]". In doua-trei fraze se concentreaza esenta intregii stiri. Continutul sau nu trebuie sa aiba niciun detaliu crucial, si asta pentru ca publicul nu va acorda o atentie deosebita primelor cuvinte din text, curiozitatea si capacitatea lui de receptare se maresc abia catre finalul materialului. In general lansarea nu trebuie sa contina o informatie esentiala, ci sa raspunda la una sau doua din cele cinci intrebari cunoscute, pentru a da posibilitatea dezvoltarii informatiei in "corpul " reportajului.

Capul video reprezinta de fapt  "carligul" cu care se agata atentia publicului. Daca prezentarea stirii este interesanta, cu siguranta ca publicul va urmari materialul cu pricina. Daca acest lucru nu se va intampla, daca introul va fi plictisitor, atunci cu siguranta nimeni nu va fi interesat sa urmareasca materialul difuzat

B. Corpul stirii. Acesta este Story-ul propriu-zis si reprezinta de fapt subiectul stirii dezvoltat si tratat de reporter. Practic, cu acesta incepe stirea montata propriu-zis, in care vocea este suprapusa de imagini.

C. Sincronul sau interviul este o specie a vorbirii directe care este utilizata in televiziune. Sursa principala sau personajul principal este intervievat adica intrebat si inregistrat de reporter. El aduce o completare textului scris in corpul stirii sau detaliaza cel mai important amanunt. Pot fi mai multe sincroane intr-o singura stire. In unele cazuri, atunci cand este vorba despre relatari contradictorii, este de preferat sa fie sincroane de la toate partile implicate. Insa, in ciuda parerii anumitor editori, nu este obligatoriu[4] sa fie inregistrate toate sincroanele, mai ales ca exista surse ce refuza sa se lase intervievate. In aceste cazuri, reporterul poate sa redea cu cuvintele sale pozitia sau atitudinea sursei respective ori sa mentioneze faptul ca ea nu a putut sa fie contactata ori nu a dorit sa faca vreo declaratie.

D. Background-ul sau punerea in context este ultima parte a stirii de televiziune. Aceasta parte asaza stirea intr-o relatie mai larga cu evenimentele care s-au produs sau care sunt in curs de producere. Prin intermediul background-ului, telespectatorul trebuie sa inteleaga de ce este importanta stirea respectiva.

Bineinteles, in unele stiri pot sa apara elemente suplimentare, care se completeaza cu cele mentionate deja. Asa ar fi de pilda Extroul. Acesta este un text fara montaj citit de prezentator si care se adauga de obicei cand un lucru s-a intamplat cu putin timp in urma si care schimba sau completeaza oarecum datele stirii montate. Asa este de pilda cazul unui accident de avion cand dupa ce este montata stirea, chiar inainte de intrarea in emisie, se mai descopera un amanunt semnificativ, care trebuie mentionat neaparat dar nu mai exista timpul necesar pentru a realiza un nou montaj.

De asemenea, tot in aceasta categorie mai intra si asa-numita punte de text care se introduce intre sincroane, atunci cand redactarea stirii impune acest lucru. Un al treilea element ar fi stand-up-ul adica secventa din stire in care reporterul povesteste o anumita situatie atunci cand nu exista suficiente cadre pentru a acoperi astfel situatia respectiva sau cand reda o pozitie a unei oficialitati care nu doreste sa stea de vorba cu presa. Stand-up-ul mai poate fi folosit si in situatia in care este filmat un eveniment deosebit, pentru a da autenticitate intregii povesti (de exemplu, cazul reporterilor de razboi) sau cand stand-up ar da un element de culoare (cazul reporterului care realizeaza un material despre obiceiurile anumitor comunitati si care isi ia pe el o haina semnificativa pentru cultura respectiva).

Model de sumar

Jurnalul de la ora 09:00, Realitatea TV, 18 octombrie 2006

1. Vizita de lamurire

2. Stoica, cu stoicism

3. Excluderi din PNL

4. Excluderi de toamna

5. Basescu il lauda pe Stolojan

6. Romanul arestata in Nigeria a fost eliberat

7. Linistea de dupa furtuna

8. Prognoza meteo

9. Se amana deschiderea traficului in nordul capitalei

10. Scoli din secolul XIX

11. Flori cu TVA si bon fiscal

12. Inundatii in Grecia

13. Casa Alba sustine Croatia

14. Impas la ONU

15. O noua enciclopedie on-line

16. Ioan Paul al II lea prietenul umanitatii

17. Agenda zilei

18. Steaua - Real Madrid 1-4

19. Vor sa joace in cupa UEFA

20. Liga Campionilor

21. Grupele Ligii Campionilor

22. Precautie in Giulesti

23. Meteo

24. Sinteza presei de astazi

Exemplu de script pentru stiri:

Excluderi din PNL[5]

Intro: In ultimele doua luni, rand pe rand mai multi liberali cu notorietate au fost exclusi din diferite motive. [PG EL]In toate cazurile insa s-a speculat ca cei eliminati au fost indezirabili conducerii partidului. /

MATERIAL:
[ Pe 2 septembrie, Mona Musca si Ioan Ghise au fost dati afara pe motiv ca au colaborat cu Securitatea. Dupa ce in urma cu o luna delegatia permanenta a Partidului Liberal a decis excluderea deputatilor Mona Musca si Ioan Ghise, ieri a venit randul colegilor Raluca Turcan si Cristian Boureanu sa fie indepartati pe motiv de indisciplina. Cei doi aveau la activ mai multe avertismente, Boureanu fiind chiar suspendat din partid inca din decembrie anul trecut. In urma cu o luna, la Constanta, la sedinta delegatiei permanente a PNL, s-a decis excluderea deputatilor Mona Musca si Ioan Ghise. Motivul invocat in cazul ambilor parlamentari a fost colaborarea cu Securitatea. Aproape o luna mai tarziu a venit randul deputatilor Raluca Turcan si Cristian Boureanu sa fie scosi din randul liberalilor. Purtatorul de cuvant al PNL, Varujan Vosganian, declara atunci ca decizia Delegatiei permanente a venit ca urmare a afirmatiilor critice repetate facute de cei doi la adresa partidului, fapt care a prejudiciat imaginea PNL. Intre timp, partidul i-a mai sanctionat pe Dinu Patriciu pentru ca a sponsorizat in campania electorala adversarul politic al partidului, pe Mircea Cinteza, Sebastian Vladescu si Mihai Razvan Ungureanu pentru ca nu au sustinut retragerea din Irak a trupelor. Titu Gheorghiof si Mircea Ionescu Quintus s-au retras singuri din demnitatile din partid pentru ca au colaborat cu Securitatea, iar Aleodor Francu a plecat din PNL din aceleasi motive. In fine, pe 10 octombrie a fost dat afara si fostul presedinte al partidului, Teodor Stolojan, dupa ce ar fi incalcat in mod grav si repetat statutul partidului.