Segmentarea publicului radio

Segmentarea publicului radio

Mass-media sunt adesea folosite in scopuri persuasive, dorindu-se un impact semnificativ din partea publicului. Problema care a atras atentia cercetatorilor se indreapta insa spre efectele mesajelor mediatice, problema supusa atentiei si in primul capitol al lucrarii. Asa cum am mentionat mai sus, diferentele individuale sunt determinante in modalitatile de receptare ale mesajelor media, iar apelurile bazate pe ideea "un mesaj se adreseaza tuturor" poate fi una riscanta. De aceea, astazi mesajele mediatice persuasive se adreseaza celor cu interese, nevoi, valori specifice, observandu-se o segmentare puternica la nivelul publicului.

Studiul asupra segmentarii de piata este unul necesar inainte de constructia mesajului propriu-zis. Definirea caracteristicilor cognitive specifice diferitelor tipuri de oameni carora li se adreseaza mesajul este prioritara, iar importanta sa reprezinta un punct de rezistenta major in initierea oricarei transmisii de mesaj mediatic. Evaluarea preferintelor, atitudinilor, nevoilor si valorilor este necesara si in scopul depistarii motivatiilor diferitelor tipuri de public care determina expunerea la mesajele mass-media.

Asadar, publicul de radio se segmenteaza la randul lui in functie de preferinte. Adaptarea cerintelor audientei posturilor de radio este necesara pentru a oferi publicului ascultator programe de calitate, cu un continut consistent si interesant. Acest scop este urmarit si de catre postul Radio Guerrilla, a carei identitate va fi prezentata in urmatorul capitol.

Receptorii posturilor de radio pot fi segmentati in functie de caracteristicile demografice, stilul de viata, frecventa ascultarii unui anume post, dar si preferintele pentru anumite programe radiofonice. Tipul de informatie difuzat, precum si locul de receptare pot reprezenta alte elemente semnificative pentru conturarea portretului-robot al ascultatorului de radio. Caracteristicile socio-demografice (varsta, sex, ocupatie, marimea familiei, educatie, religie, nationalitate) influenteaza la randul lor modalitatile de perceptie ale mesajului, alaturi de experientele personale si mediul de dezvoltare.

Identitatea celor care formeaza audienta radio poate fi cunoscuta prin raspunderea la intrebari precum: Cine si cati sunt cei care asculta evenimentele postului? Cand si in ce conditii asculta? De ce asculta anumite emisiuni? Ce ii determina sa asculte respectivele emisiuni? Ce interes manifesta publicul ascultator fata de post? . In plus, studiile de audienta ajuta la cunoasterea comportamentului de ascultare. De aceea, masurarea constanta a audientei este folositoare si determina stabilirea si modificarea grilei de programe, micsorarea distantei dintre asteptarile ascultatorilor si oferta postului. Cu ajutorul datelor de audienta, posturile de radio isi organizeaza programul zilnic pe transe orare si il diversifica pe zile ale saptamanii pentru a fi compatibile cu disponibilitatea de ascultare a publicului.

Evaluarea cotelor de ascultare nu este suficienta pentru cunoasterea publicului de radio. Masurarea calitativa este la fel de importanta pentru a intelege satisfactia produsa de continuturile radiofonice. Perspectiva motivatiilor publicului nu trebuie neglijata in incercarea de a defini publicul unui post de radio. Insa abordarea calitativa este dificila si greu de urmat.

Latura negativa o reprezinta incercarea mijloacelor de comunicare de a obtine o audienta cat mai ridicata, neglijand consistenta continutului. Din dorinta de a obtine cat mai mult profit, majoritatea posturilor de radio isi orietenaza atentia catre "omul mediu". Materialele mediatice sunt simplificate pentru a fi intelese de un public larg, generalist. Din aceasta cauza anumite segmente de public, cum ar fi cel elevat, cu dorinta de dezvoltare si cunostinte ridicate, sunt neglijate in favoarea majoritatii. Produsele media radiofonice din spatiul FM sunt in numar mic dedicate persoanelor cu o educatie superioara si cu un statut social important. Iar celor care indeplinesc aceste caracteristici le lipsesc altele, ca muzica antrenanta, umorul si creativitatea. Din dorinta de a satisface acest segment de public s-a infiintat postul Radio Guerrilla, ale carui misiune, viziune si valori urmeaza a fi prezentate in urmatorul capitol.

In concluzie, studiul segmentarii publicului in functie de diferentierile individuale are o insemnatate considerabila in producerea si difuzarea produselor mediatice. Iar neglijarea anumitor segmente de public se poate pune pe seama goanei avide dupa profit.