Structura si organizarea vizuala a ziarelor

Structura si organizarea vizuala a ziarelor

In ultimele decenii, societatea contemporana a cunoscut mutatii considerabile legate indisolubil de evolutia mijloacelor de comunicare in masa. In era actuala, a unei societati industriale complexe, mass-media este omniprezenta, atat in legatura cu cele mai insemnate evenimente, cat si cu viata personala obisnuita a oamenilor. Dezvoltarea media a permis proliferarea preocuparilor referitoare la imagine prin tentatia de a aduce continutul emisiunilor sau ziarelor cat mai aproape de senzational. Totusi, publicul nu percepe imaginile separat de textul verbal care le insoteste, nici nu citeste textul verbal fara referire la imagini.

Pentru a ilustra importanta relatiei dintre text si imagine, in cadrul presei scrise, am selectat doua ziare locale, Mesagerul de Bistrita si Reporter Special de Bistrita, si doua nationale, Jurnalul National si Ziua, pe care le-am analizat dupa o serie de criterii.

Mesagerul de Bistrita este un cotidian independent de Bistrita-Nasaud, informatie specificata inca de pe prima pagina. Ca orice macheta de presa, acest ziar valorifica impactul primei pagini, prin plasarea principalelor informatii pe traseul in forma de "Z". Astfel primele date percepute de privirea publicului vor fi titlul ziarului, scris cu font boldat si culoare rosie, urmat de o imagine a unei lumanari rosii aprise, in ton cu perioada in care ne aflam, cea a sarbatorilor de iarna, iar in partea inferioara se poate distinge o mica rubrica de publicitate. Tot aici sunt prezentate o serie de informatii reprezentative orice cotidian, cum ar fi: anul (XII), numarul (3402), ziua, luna si anul publicarii acestui numar (29 decembrie 2007) , numarul de pagini (24), pretul (1 leu), numele directorului publicatiei (Emil Dreptate), dar si adresa de mail (www.mesagerul.ro). Ceea ce lipseste de pe aceasta prima pagina sunt trimiterile, care ar trebui in mod normal sa contina titlul articolului la care se face referire, dar si pagina la care se poate citi respectivul material si un lead. De asemenea, desi poza de pe pagina este plasata pe traseul in forma de "Z", cititorul nu-si poate da seama ce anume reprezinta aceasta imagine, avand in vedere ca ziarul este indoit in momentul cumpararii. In aceasta situatie este preferabil ca imaginile din orice ziar sa fie distribuite pe jumatatea partii superioare a publicatiei sau pe cealalta jumatate a partii inferioare, si nu la mijloc, pentru a facilita receptarea si intelegerea mesajelor de catre public.

Daca intoarcem prima pagina a cotidianului suntem asaltati de o serie de informatii, distribuite, din punctul de vedere al modului de paginare, in module. Acest tip de paginare presupune formarea unor dreptunghiuri prin imbinarea textului cu imaginea reprezentativa pentru fiecare tema tratata, iar materialele sunt delimitate prin linii verticale sau orizontale, pentru a facilita gradul de concentrare al cititorului asupra unui anumit subiect. Mesagerul de Bistrita respecta un tipar in ceea ce priveste ditribuirea informatiilor: prioritatea revine stirilor din toate domeniile, punandu-se accent pe evenimentele de pe plan local, apoi in cadrul ziarului se regasesc articole sau alte genuri de materiale care urmaresc teme specifice din anumite ramuri, cum ar fi cea social-economica, cultura-invatamant, eveniment si sport. Urmatoarele pagini ale publicatiei sunt consacrate anunturilor si programelor tv, iar ultima, publicitatii facute diferitelor societati sau diverselor locatii selecte din oras. In functie de sezon si manifestarile specifice acestuia, se pot gasi in cotidian materiale dedicate in mod exclusiv perioadei respective. In ceea ce priveste raportul dintre numarul de imagini si cel al textelor, se respecta proportia adecvata oricarei machete de ziar pentru a nu incarca sau a ingreuna receptarea informatiei.

Fontul utilizat atrage atentia cititorului inca din primele momente ale contactului vizual cu ziarul, nu numai prin utilizarea unor litere boldate ci si prin culoarea rosie a acestora, regasite in titlul ziarului. Apoi fiecare titlu din paginile cotidianului este scris cu caractere mari si boldate, desi nu sunt subliniate prin alta culoare, in afara de non-culoarea neagra, aici remarcandu-se si respectarea regulii conform careia titlurile materialelor trebuie sa fie mai mari decat titlurile sectiunii in care se regasesc.

In asamblu, modul de structurare a informatiilor, precum si prezentarea acestora in cotidianul Mesagerul de Bistrita satisfac cerintele publicului, in ciuda micilor "scapari" care pot fi observate de un ochi mai critic.

Reporter Special de Bistrita este un saptamanal de Bistrita, fapt indicat atat de informatia propriu-zisa de prima pagina, cat si de data. La prima vedere zcest numar al ziarului atrage atentia in primul rand datorita imaginii colorate distribuite pe toata suprafata paginii, fontului si culorii rosie a caracterelor titlului publicatiei, precum si gratie unui element distinctiv, specific sezonului de iarna, si anume o caciulita de Mos Craciun, asezata deasupra primei litere a acestuia. Din punct de vedere estetic reuseste sa capteze interesul publicului, insa din punct de vedere informativ, ziarul nu transmite nimic. Pe traseul in forma de "Z" se distinge titlul publicatiei, o urare scrisa cu caractere boldate, care este transpusa peste imaginea care descrie spiritul sarbatorilor, si un text care ii aminteste cititorului ca, desi este vacanta, ziarul va scoate o noua editie dupa Sarbatori. Spre deosebire de alte numere ale saptamanalului, prima pagina a acestuia (Numarul 40, 24-31 decembrie 2007) nu aduce nici macar un minim de flux informativ, ceea ce ar putea determina necomercializarea publicatiei.

Cea de-a doua pagina pare sa compenseze lipsa informatiilor de pe pagina anterioara, remarcandu-se prin tipul de paginare in bloc, si prin impartirea in sectiuni, insa intr-un mod diferit fata de ceea ce am vazut la Mesagerul de Bistrita. Astfel, primele pagini au ca titluri de sectiune cate un gen jurnalistic, de exmplu: "Reportaj", "Ancheta", "Editorial" iar abia apoi ne intalnim cu sectiuni comune tuturor ziarelor ca: social, politic, economic, sanatate, cultura, monden, sport si la final nelipsita publicitate. O alta rubrica regasita in ziar este dedicata in totalitate urarilor, respectivele pagini fiind si cele mai bogate in imagini si texte colore. Ca si in cazul cotidianului analizat mai sus, si aici se respecta proportia dintre caracterele cu care sunt scrise titlurile sectiunilor si cele folosite pentru marcarea titlurilor articolelor, care sunt vizibil mai mari, si unoeri colorate, subordonand celelalte informatii uneia principale. Conexiunea dintre imagine si text este asigurata si aici, imaginile colore avand rolul de a intari importanta unei anumite teme si de a conduce interesul cititorului in diverse directii. Imaginile sunt distribuite corect pe suprafata paginilor de ziar, si anume in partea superioara sau in cea inferioara a ziarului, cu predilectie pe partea stanga, insa se poate observa o exagerare in ceea ce priveste numarul acestora, pe unele pagini, pozele depasind numarul de coloane.

Alaturi de paginarea in bloc, se remarca si paginarea in scara. Un detaliu specific acestui saptamanal este reprezentat incadrarea leadurilor intre linii orizontale, colorate sau nu, in functie de insemnatatea evenimentului. Reporter de Bistrita pune accentul pe articolele de mari dimensiuni, reducand prezentarea stirilor intr-o rubrica pe scurt, prin utilizarea paginarii in module si prin accentuarea liniilor verticale si orizontale prin culoarea rosie. Utilizarea diverselor tipuri de paginare dar si structurarea ziarului pe sectiuni, impiedica crearea unui almagam de informatii care ar putea sa deruteze cititorul, prin aglomerarea ilogica de evenimente in functie de anumite teme.

Ultima pagina este dedicata publicitatii, dar si urarilor, facute cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, fiind completata pe linia de jos a traseului in forma de "Z" de prezentarea casutei redactionale.

Jurnalul National este, dupa cum reiese si din titlu, un cotidian national, care nu frapeaza prin modul de realizare grafica, ci prin afluxul informational adus. Prima pagina a publicatiei indeplineste caracteristicile specifice machetei de presa scrisa, prin fidelizarea cititorului cu tema aleasa. Pe traseul in forma de "Z" este sesizat mai inai titlul zirului, care se impune prin caracterul boldat si prin dimensiunea mare a literelor, apoi, pe diagonala se distinge un titlu principal, care alaturi de lead si numarul paginii face trimitere la materialul scris pe larg. Partea inferioara a machetei prezinta o fotografie, care surprinde mormanele de zapada care au acoperit unele zone ale tarii si care expune un surplus de informatie, imposibil de obtinut doar prin utilizarea textului. Titlul ziarului este incadrat intr-o parte, de data publicarii (Joi, 3 ianuarie 2008, Editia I), in cealalta, de an (XVI, Numarul 4546), iar sub titlu sunt notate adresa de mail (www.jurnalul.ro) si tirajul (900.000 de cititori). Prima pagina abunda in trimiteri, iar tipul de paginare utilizat este cea in module, articolele fiind separate prin linii orizontale si verticale, pentru a marca diferentele dintre temele expuse. Titlurile tuturor trimiterilor sunt scrise cu aceleasi caractere, iar spre deosebire de celelalte publicatii, acestea au si supratitluri care precizeaza domeniul din care provin informatiile, fapt care faciliteaza receptarea mesajelor de catre cititori.

Ca si alte ziare, Jurnalul National este impartit in sectiuni ca: observator, eveniment, politic, economic - business, IT&C, externe, gastronomie, sanatate, calendar, cultura - mass-media, program tv, monden, sport, iar ultima pagina are o rubrica mai putin intalnita in structura altor cotidiene, in special a celor locale, si anume cea de magazin. Titlurile sectiunilor sunt scrise cu caractere putin ingrosate, la dimenisiuni relativ reduse, pe cand cele ale materialelor sunt definite de un caracter boldat si de un font ridicat, respectand proportiile adecvate unei machete de ziar. Principalele articole sunt situate in partea superioara a fiecarei pagini a publicatiei si sunt insotite de imagini insemnate ca marime, de asemeanea titlurile acestora sunt scrise cu caractere mult mai mari decat cele ale altor materiale de pe aceeasi pagina, in functie de importanta subiectului.

Paginarea are si aici un rol important, cotidianul axandu-se pe paginarea in scara, insa informatiile sunt distribuite si dupa criteriile paginarii bloc, sau cea in module. Legatura dintre continutul mesajelor si imaginile care le completeaza este sustinuta prin pastrarea unui raport proportional intre numarul de coloane si cel al pozelor. De asemenea, imaginile sunt incadrate in asa fel incat nu doar plaseaza evenimentul intr-un anumit context, de obicei spatial, ci aduc un surplus informational, prin distribuirea lor fie in partea superioara a fiecarei pagini, fie in cea inferioara. Situarea informatiilor in sectiuni bine delimitate, precum si respectarea regulii conform careia materialele cu caracter utilitar sunt clar diferentiate de cele axate pe domenii soft, fac din Jurnalul National o macheta de presa care mentine alternanta elementelor accentuate cu cele neaccentuate, si care si-a fidelizat publicul prin pastrarea acelorasi caractere grafice.

Ziua este un cotidian national, care se axeaza in principal pe redarea celor mai importante evenimente de pe parcursul unei zile, acordand mai putin interes altor genuri junalistice. Spre deosebire de alte ziare, Ziua frapeaza inca de pe prima pagina prin culoarea rosie care este utilizata atat in cadrul fondului titlului identificator, cat si pentru marcarea unor anumite domenii. Cotidianul valorifica impactul primei pagini prin plasarea principalelor informatii pe traseul in forma de "Z". Astfel primele date percepute de privirea publicului vor fi titlul ziarului, scris cu culoare alba pe un fond rosu, care contine un alt titlu redactat cu caractere reduse, si pagina la care se poate citi intregul material. Pe linia de diagonala a acestei machete sunt distribuite o imagine si un titlu reprezentativ pentru informatiile sintetizate mai jos, iar in partea inferioara, ochii cititorului se vor opri asupra site-ului publicatiei (www.ziua.ro) scris pe acelasi fond rosu utilizat si in partea superioara. Dintre ziarele analizate, Ziua este singurul cotidian care intampina cititorul, tot pe prima pagina, cu un editorial, element pastrat si in cadrul altor editii, pentru a fideliza publicul cu o anumita structura.

Tot aici se regaseste un numar redus de trimiteri, a caror importanta este evidentiata sugestiv de caracterele de diverse dimensiuni ale titurilor. Paginarea de tip bloc este intalnita si in cadrul acestei publicatii, liniile verticale si orizontale stabilind o granita imaginativa intre subiectele prezentate, facilitand intelegerea acestora de catre public. Ca si celelalte ziare prezentate mai sus, Ziua este structurata, in principal, pe aceleasi rubrici, incepand cu cea de eveniment si continuand cu: politica, opinii, anchete, social-economic, recomandari tv, mica publicitate, sport si incheind cu o sectiune de magazin. Titlurile sectiunilor de pe prima si ultima pagina a cotidianului sunt scrise cu caractere reduse, insa cu un font color rosu, nu neaparat pentru a sugerea insemnatatea materialelor, ci pentru a respecta grafica adoptata inca de la primele editii publicate.

Subiectele importante sunt expuse in partea superioara a paginii ca si in cazul celorlalte ziare, iar celelalte sunt subordonate acestora. In functie de materialele redactate si de subiectele pe care acestea se axeaza, cotidianul respecta o ordine stricta a succesiunii paginilor, iar astfel putem sa deosebim pagini de stiri, de opinii, informatii utilitare si de magazin.

Fiecare dintre ziarele analizate respecta, cel putin in linii mari, caracteristicile machetei de presa scrisa reprezentativa mass-mediei romanesti, care, atat prin modul de redactare, cat si prin structurarea informatiilor, au reusit sa fidelizeze publicul. Daca cotidianele nationale ne tin la curent cu evenimentele desfasurate in tara si nu numai, in diverse domenii, cele regionale prezinta cititorului, in principal, informatii care se petrec in apropierea sa, facand insa si o "trecere in revista" a manisfestarilor inregistrate la nivel national. Fiecare dintre acestea se aseamana sau se diferentiaza in functie de anumite criterii, si totusi, indiferent de clasificarile acestora, si de paleta larga de arii in care se lucreaza, machetele de presa scrisa servesc, in primul rand, informarii societatii. Comunicarea, sub toate aspectele ei, creeaza si mentine relatiile dintre oameni, iar presa, prin intermediul acestui proces, beneficiind de ramura vizuala a acestuia, faciliteaza intelegerea aspectelor cotidiene contemporane.