Tabel sintetic

Tabel sintetic

Pentru a sintetiza, vom propune un tabel al tipurilor de texte realizate 'dupa retetele' Associated Press si France Presse propunand, totodata, termenii romanesti. Vom nota cu (*) acele tipuri de texte care nu se realizeaza (deocamdata) in fluxurile agentiilor din Romania, desi termenul este folosit, in plus, synopsis-ul are menirea sa arate inca o data, amploarea si nuantarea, uneori, greu sesizabila, a terminologiei unei profesiuni care a devenit tot mai riguroasa.

Associated Press	Agence France Presse	Termen Romanesc
Spot news (advances)	Avant-papier
	Le lever de rideau (papier balai).
	Papier douverture
Overnight	Papier de relance
	Principaux Points	Puncte principale*
	Encadre
	Echos	Ecouri*
	Reactions	Reactii
	Biographie	Biografie
	Bio-portrait	Bio-portret*
	Bio-express	Bio-expres*
	Film de l'evenement	Filmul evenimentului*
	Chronologie	Cronologie*
Feature/Target Story/
Standing Features.	Papiers magazines.
Dated Story
(Hard News)
Evergreen Story

(Nota:

Overnight (Papier de relance) Text care face legatura intre doua texte intrerupte de venirea noptii.

Encadre = a) Cf. AFP: ' Informatie complementara care accentueaza un aspect particular al evenimentului.' [Henri Pigeat, 1982; 83]; b) Termen folosit in tehnoredactarea ziarului: text in pagina de ziar inconjurat de un filet (= in interiorul unui patrat sau al unui dreptunghi).

Stirea in presa tiparita

La prima vedere, nu exista deosebiri notabile intre stirile produse de agentii si acelea tiparite in ziare si magazine. Pe masura insa ce presa a evoluat, pe masura ce fiecare medium a capatat cate o noua 'personalitate', tot mai distincta, diferentele in exprimare s-au accentuat, in masura in care aceste diferentieri raman neesentiale, inseamna ca acel sistem media nu a evoluat inca suficient din punct de vedere profesional.

Ziarul este el insusi o institutie distincta, care isi are propriile surse de informare. Prima sursa - cea mai importanta, in buna masura, cea mai credibila, pe scurt, indispensabila, este agentia de presa.

in acest punct insa, trebuie stabilite cateva aspecte foarte importante:

a) Daca ziarele s-ar multumi numai cu stirile furnizate de agentie, ele ar fi identice in ceea ce priveste continutul si, in  buna masura, in ceea ce priveste redactarea, pentru ca fluxul stirilor agentiei este acelasi pentru toti abonatii;

b)  Diferentele se realizeaza mai intai, prin selectia pe care o opereaza fiecare ziar, precum si din tratamentul pe care il aplica (pagina, caracter de litera, titrare etc.);

c) in acelasi timp insa, evenimentele importante vor fi selectionate de orice ziar. Iata de ce, o cheie de control in 'masurarea pulsului' actualitatii si a impactului asupra publicului, se refera la masura in care un eveniment este prezent in paginile mai multor ziare.

Personalitatea unui ziar, specificul, orientarea lui sunt date mai intai, de propriile surse de informare, si abia in al doilea rand, de orientarea/calitatea/ notorietatea opiniilor exprimate.

Sursa de informare esentiala a oricarui ziar se constituie din propria sa echipa de reporteri (jurnalisti aflati pe teren), reporteri speciali, corespondenti locali, zonali si in strainatate, trimisi speciali.

in fine, orice ziar isi are informatorii proprii: persoane sau/si institutii.

in functie de rubricile ziarului, apar sarcinile distincte in colectarea informatiei, precum si tipurile de stiri specifice ziarelor.

Michel Voirol [1992; 41-47] imparte stirile ziarului in urmatoarele categorii:

a)Textele care provin de la agentie (depeches);

b)  La breve (breve = scurta). Stire succinta. Nu raspunde la toate intrebarile mesajului esential (de obicei, lipsesc raspunsurile la intrebarile cum? si de ce?). Nu are titlu. Primele cuvinte ale textului au rolul titlului. Rezulta din toate acestea, ca faptul tratat astfel, este unul minor (fapt divers, curiozitati, mici lucruri neasteptate).

c) Filet. Se distinge de breve prin aceea ca are mesajul esential complet. E drept insa, raspunsurile la intrebarile cum? si de ce? sunt abia schitate. Filet are maximum 20 de randuri. Daca textul ar fi mai amplu, am avea ceea ce francezii numesc nouvelle musclee (musclee = cu muschi), cu detalii de context mai numeroase, cu citarea mai multor surse etc. Cu alte cuvinte, amploarea/importanta evenimentului impune dimensiunile textului.

Dimensiuni mai mari inseamna informatii mai multe, nu cuvinte in plus ( = verbiaj).

d) Mouture ( = montaj). 'Gruparea intr-un singur text a mai multor texte primite separat de la aceeasi sursa sau de la mai multe, in legatura cu acelasi eveniment,' Mouture este practic o rescriere in care nu apare nici un comentariu (nici o adaugire) a jurnalistului care realizeaza aceasta operatiune.

Un ultim detaliu pe care il aduce in discutie Michel Voirol: operatiunea inversa fata de aceasta ('tratarea unui singur obiect in mai multe texte, se numeste eclatement [= risipire, izbucnire]'.

Vocea originala a ziarului se distinge mai putin in segmentul stirii (evenimente majore), cat in segmentul stirii de interes general (in principal informatii utilitare). In plus, stirile ziarului sunt, in genere, deja stiute din seara precedenta, datorita posturilor de radio si televiziune. Adevarata personalitate a ziarului incepe cu aprofundarea informarii, teritoriu in care primul pas este relatarea ( < fr. compte rendu; engl. - amer. news story; developing story).

Relatarea. Loc geometric al genurilor jurnalismului de informare.

Relatarea - ca gen jurnalistic specific presei tiparite, si numai ei - se afla la intretaierea mai multor drumuri care pornesc de la stire catre interviu, reportaj, grand reportage, ancheta, jurnalism de interpretare.

Daca stirea (completa) transmite faptul brut situat in contextul lui, relatarea, 'gen strict de informare, este o marturie.' [Michel Voirol, 1992; 51]. Mai ampla decat stirea, mai ales datorita datelor de context, relatarea se apropie de reportaj prin aceea ca jurnalistul observa direct desfasurarea evenimentului, dar se distinge net de acesta, datorita neutralitatii autorului/ absentei oricarei note personale. Evident, relatarea se distinge si de stenograma si de procesul-verbal.

Textul este 'o reconstruire a informatiilor alese in functie de mesajul esential pe care jurnalistul doreste sa-l degaje.' [Michel Voirol, 1992; 52]. De aici rezulta ca succesiunea cronologica a normelor poate sa fie diferita de aceea a realitatii. Iar citatele actantilor, notarea decorului/a contextului nu fac altceva decat sa dea culoare textului.

De notat ca acest tip de text in televiziune, fara imagine sau cu imagine nesemnificativa prin raport cu evenimentul, ar face ca televiziunea sa fie radiofonica (o etapa profesionala de mult depasita). Iar daca imaginea cu valoare de informare exista, ne aflam in fata reportajului de televiziune, inca o data, iata de ce, relatarea este specifica numai presei tiparite.

Corespondentul american al termenului relatare este developing story ( = text care se amplifica pornind de la stirile agentiei). Ceea ce echivaleaza cu inceputul aprofundarii. Succesul textului - afirma Douglas A. Anderson si BruceD. Ithule [1986; 162] - depinde de masura in care in lead apar 'ce/e mai proaspete informatii.'

Curtis D. MacDougall [1982; 1831 nuanteaza si mai mult. Relatarea este un story 'de a doua zi' (dupa aparitia stirii). 'O stire importanta - afirma autorul - erupe prea repede pentru a permite investigarea posibilitatilor unei relatari, eventual, ale unui reportaj. A doua zi, stirea va fi dezvoltata fie prin rescriere, fie prin texte suplimentare: (sidebars), adica prin comentariul de a doua zi sau prin localizare, prin running story [= continuare], atata timp cat exista unghiuri noi, ceea ce impune aducerea la zi a informatiei, nu in ultimul rand, prin text revitalizat, reluat peste o vreme, inviat, atunci cand misterele se destrama'

in fine, indiferent ca ne referim la relatarea ca text care se amplifica (a doua zi) sau in celelalte variante enumerate, trebuie subliniat ca ziarul - in partea lui de informare - isi poate concura cu succes partenerii extrem de patrunzatori si deci redutabili (radio si televiziune), numai prin aprofundarea/ dezvoltarea/interpretarea stirilor brute care inunda lumea in fiecare zi.