Tipuri de stiri. Din perspectiva editorului

Tipuri de stiri. Din perspectiva editorului

Inainte de a aborda tipurile de stiri pe care le 'produce' agentia de presa, sa notam ca editorul are la indemana si criteriile urgentei publicarii, in functie de continutul textului, in acest context, jurnalismul englez -american opereaza cu acesti termeni:

Hard News ( stire socanta). Originea fenomenului hard news trebuie cautata in exploatarea sistematica a elementelor care compun interesul uman in presa populara (Journal a un Sou, Penny Press, Yellow Journalism, tabloid).

Kathleen Hal lJamiesonetal. [1997;40] definesc hard news astfel: 'Hard news este relatarea unui eveniment petrecut in ultimele 24 de ore si trateaza o problema de interes actual. Crime Story [stirea despre o crima] este modelul de hard news.' Crima - ca violenta extrema - este cautata insistent pentru a fi publicata, datorita acestor elemente care o compun: 'apare intre indivizi; este dramatica (conflict); este o actiune fizica extrema; intensitate emotionala; perturba ordinea legitima; ameninta comunitatea; poate fi vizualizata; este actuala si concreta; concorda cu preocuparile media '.

Personalizarea ca element intrinsec al hard news este magnetul care creeaza identificarea publicului. Apare insa si reversul medaliei: 'Definirea hard news drept «personala», despre persoane, inseamna ca nu este vorba despre procese sau despre explorarea ideilor; este story-ul unui grup care poate fi personificat prin marturia unui membru. () Tendinta personalizam poate lasa la o parte adevarata intrebare'. [Kathleen Hali Jamieson et al, 1997; 40-41].

Mai mult: dramatismul prezent in hard news impune oarecum prezentarea dramatizata a stirii. Newsstory [=stirea propriu-zisa; textul propriu-zis] tipic este organizat dramatic: identifica o problema, o pune intr-o naratiune, localizeaza protagonistii, ii pune pe unii impotriva altora (de obicei, in scurte interviuri) si creeaza un fel de rezolvare'. [Kathleen Hali Jamieson et al, 1997; 44].

Pe scurt, hard news spun ce se intampla azi, nu ce se intampla in fiecare zi.

A doua semnificatie a termenului: stiri, relatari, reportaje al caror continut este perisabil din perspectiva legii proximitatii temporale, deci trebuie publicate cu prioritate. De adaugat in treacat, ca in terminologia folosita la Associated Press, hard news este sinonim cu dated story.

Soft News - ("H' stire blanda). Stiri, relatari, reportaje al caror continut permite publicarea lor dupa o vreme, nu cu prioritate, in aceasta categorie intra evenimentele planificate, faptele minore.

in fine, evergreen news - text care pot fi la fel de bine publicate azi sau peste 10 zile, deoarece evenimentul real este remanent. De exemplu, o stire de analiza pe tema somajului sau pe tema cainilor vagabonzi etc.

Tipuri de stiri de agentie.

Dupa cum am mai notat, din perspectiva jurnalistului/a agentiei, evenimentele se grupeaza in doua categorii: evenimentele anticipate

(programate, planificate), despre care se stie ca vor avea loc (conferinte de presa, contacte diplomatice, manifestari culturale, stiintifice, artistice, sportive etc.), si evenimentele 'calde', neanticipate. Ne vom ocupa mai intai, de a doua categorie de evenimente.

Flash - Buletin - Lead de sinteza.

Flash-ul 'este anuntul in cateva cuvinte al unui fapt de o importanta exceptionala. El nu depaseste niciodata un rand, incluzand locul si sursa

Este vorba despre acel tip de eveniment care ocupa manseta ziarelor, in urma caruia apar editii speciale, este evenimentul datorita caruia emisiunea de radio sau de televiziune este intrerupta, pentru a se transmite imediat aceasta avizare.

Flash-ul fiind o avizare extrem de prompta, mentionarea datei nu este necesara; in schimb, daca locul unde se petrece evenimentul este mai putin cunoscut publicului, el trebuie precizat.

Exemplu:

Cernavoda (Romania) - 10 martie (Rompres) - Explozie nucleara la reactorul numarul 2, anunta Ministerul Mediului.

Flash-ul poate fi redactat telegrafic, numai daca nu exista nici un risc de eroare de decodare. Pe de alta parte, niciodata nu va fi pregatit un flash in asteptarea evenimentului. S-ar putea ca evenimentul sa nu aiba loc, s-ar putea ca acesta sa nu fie atat de important incat sa fie necesar un flash. intrucat o asemenea stire ii pune in alerta pe toti abonatii agentiei (si apoi publicul), flash-ul nu trebuie sa ramana fara completari, iar acestea trebuie sa se deruleze intr-un timp foarte scurt.

Asadar, flash-ul va fi urmat de un buletin sau mai multe (cate sunt necesare, in functie de desfasurarea evenimentului si de posibilitatea concreta de a culege informatii suplimentare), in care se reia in mod obligatoriu informatia cuprinsa in flash si se adauga primele elemente informationale, referitoare indeosebi, la precizarea sursei.

Buletin.

Cernavoda (Romania) - 10 martie (Rompres) - O explozie nucleara s-a produs la reactorul numarul 2 al centralei nucleare din apropierea localitatii Cernavoda, anunta purtatorul de cuvant al guvernului.

' Un buletin ar trebui sa contina cel putin un paragraf publicabil, dar nu mai mult decat doua' [Norm Goldstein, (ed), 1990; 326].

Al doilea buletin (daca poate exista) il va incorpora pe cel dintai, si va adauga informatie. Daca nu exista un plus de informatie, al doilea buletin nu se justifica.

Succesiunea flash - buletin(e) va fi continuata cu un material foarte succint, care incorporeaza ultimul text difuzat (cel mai complet), si care contine, totodata, informatii suplimentare, incat acest text sa poata fi considerat o prima stire, care contine si primele precizari referitoare la context (background). Dupa care, amploarea consecintelor evenimentului va impune (sau nu) redactarea unor lead-uri succesive (materiale documentare, primele reactii, primele ecouri etc.).

in aceasta chestiune ar mai trebui subliniate urmatoarele aspecte:

a) in succesiunea flash - buletin(e) - lead, dupa buletin pot sa apara unul sau mai multe (maximum 3) aditive. Aditivul nu este un text de sine statator, ci contine numai adaugirea respectiva;

b) Daca declansarea evenimentului este mai rapida decat posibilitatea de actiune a jurnalistului, momentul flash-ului fiind ratat, atunci succesiunea incepe cu primul buletin.

c)  Din momentul flash-ului (a buletinului), rapiditatea cu care se deruleaza faptele, impune lucrul in echipa. Jurnalistii din redactia centrala (desk) vor fi aceia care vor completa textele cu datele de context. De cele mai multe ori, lead-ul de sinteza este redactat in desk.

d)  Datorita ritmurilor/fluxurilor tehnologice ale diferitelor media, doar radioul si, oarecum, televiziunea (cu conditia obtinerii imaginilor de pe teren) pot difuza in ritmul in care se succed aceste tipuri de texte.

e) Pentru Agentia France Presse, intervalul de timp dintre flash si prima stire menita sa ofere o imagine de ansamblu asupra evenimentului, trebuie sa fie de circa 30 de minute, tocmai pentru a evita panica generalizata ce poate deveni necontrolabila, datorita absentei informatiilor.

Termenul lead de sinteza a fost preferat in anii din urma, renuntandu-se la termeni precum dezvoltare, aducere la zi, sinteza, toti sinonimi de altfel, pentru a accentua aceasta regula de lucru atat pentru agentii, cat si pentru abonatii lor.

Lead-ul de sinteza este redactat ca si cum ar fi prima informare despre eveniment, in acest text sunt inglobate informatiile anterioare din flash, buletin (si aditiv), ceea ce le face pe acestea din urma, inutilizabile. A le folosi pe acestea in conditiile existentei filei de ansamblu, inseamna a difuza o informatie deja depasita.

In cazul evenimentelor anticipate, materialele pot fi redactate inainte. Procedeul are avantaje, deoarece ii permite jurnalistului sa-si foloseasca mai bine timpul, are insa si dezavantaje, care pot sa apara datorita inadvertentelor dintre ceea ce s-a anticipat si evolutia reala a evenimentului. De unde, regula generala ca jurnalistul sa urmareasca tot timpul realitatea. Cel mai mare avantaj al evenimentelor anticipate este insa acela ca etapa pre-documentarii se poate realiza in tihna.

in fine, trebuie amintit ca termenul flash a fost preluat si in radio si televiziune, unde indica o stire de ultima ora foarte succinta, nu neaparat catastrofica.