Vocea

Vocea

In constructia genurilor publicistice de tv alaturi de text cu incarcatura lui stilistica, imagine cu incarcatura ei estetica, vocea omeneasca are capacitatea sa transmita un mesaj la fel de puternic prin pozitionarea ei sau daca ea nu ebine articulata sa duca la respingerea mesajului.

Vocea are posiblitatea sa urce si sa coboare tonul in vorbire, iar unele tonuri se amplifica in functie de expansiunea sunetului in cavitate si inaltimea lui. In voce se disting trei registre:

registrul de piept (grav)

registrul mediu (mijlociu)

registrul de cap (inalt)

Registrul de piept este cel mai intrebuintat la microfon. In acest registru vocea suna cald si puternic. O voce in registru de piept exprima sentimente profunde, sincere, dramatice, ea obliga la ascultare, la atentie. La vibratiile vocii pe piept participa intreaga cutie toracica. Acest lucru se poate constata tinand mana in dreptul sternului atunci cand se emit sunete grave ale vocii pe piept.

Registrul mediu este cel mai des folosit in publicistica de radio si tv pentru ca este la indemana. Este cel de trecere dinspre registrul grav si inalt. Pozitia capului favorizeaza tot timpul la microfon pozitia de unghi drept fata de microfonul folosit, mai ales daca este de tip unidirectional. Capul ridicat cu barbia in sus e pozitia care favorizeaza vocea inalta. Aceasta voce e utilizata atunci cand se fac citate din anumite personaje, din anumite fraze care denumesc anumite personaje. Pozitia capului plecat, cu barbia in piept, usor, duce la obtinerea unei voc cu rezonanta care creaza telespectatorului o percetie de o anumita sobrietate si solemnitate. Ca sa castige timbru si amploare vocea trebuie sa se propage, sa se dezvolte si sa se desavarseasca in cavitatile de rezonanta. Toate pozitionarile sunt determinate de intrebuintarea aerului expirat pentru a se produce vocea, pentru ca nu se vorbeste atunci cand se inspira.

Calitatile vocii sunt date de acest produs care se obtine in vibratia coardelor vocale si a aerului expirat.

Vocea are aceleasi calitati ca orice sunet: inaltime, intensitate, timbru, la care se adauga calitati specifice vocii: intinderea, tesatura si rezistenta.

Inaltimea e una dintre insusirile principale ale sunetului si e rezultatul numarului frecventei ale vibratiilor unui corp sonor. Cu cat se produc mai multe vibratii intr-o durata de timp cu atat sunetul este.

Inaltimea sunetului vocii umane depinde de numarul de contractii efectuate de coardele vocale. Numarul acestor vibratii produse de coardele vocale depinde in primul rand de influxurile care sunt transmise prin comanda nervoasa de encefal.

Intensitatea e taria unui sunet si e determinata de amplitudinea vibratiilor. Amplitudinea nu influenteaza inaltimea sunetului. Intensitatea e si gradul de forta a vocii umane fara ca aceasta sa se surmeneze. In momentul in care intensitatea ajunge la limita de surmenaj, apare vocea cu caracter de tipat, pitigaiala, obositoare, care transmite o stare de respingere. Daca vocea e bine pozata inseamna ca se realizeaza un consum de aer rational si cu atat intensitatea depinde si de distanta. In publicistica de TV distanta intre locul unde se produce un sunet si locul unde e perceput nu e un impediment tehnic. Captarea sunetului de voce se poate face cu aparatura super performanta. In publicistica de tv se foloseste vocea medie, iar emisiunile de divertisment fiind utilizate mai multe tipuri de voce: soapta timbrata (usor, pianissimo), semivoce (piano), vocea forte si vocea puternica (fortissimo).

Timbrul e culoarea, caracterul unui sunet, e particularitatea vocii. E amprenta vocala pentru ca timbrul e determinat de: natura coardelor vocale si cutia toracica; capacitatea laringelui de a amplifica si elementele armonice, personale care in final dau vocii umane culoare, relief si personalitate.

Intinderea unei voci e totalitatea sunetelor care pot fi emise fara efort. Nu se recomanda niciodata fortarea vocii fara o minima incalzire sau inceperea lecturii unui text la microfon fara un exercitiu vocal si de mobilitate a maxilarului.

Tesatura e partea care ttine de claviatura, care ii da posibilitatea de a o utiliza ca un instrument. Ea ofera posibilitatea jurnalistului de tv in genuri ca reportajul, documentarul sa utilizeze aceste tesaturi ale vocii pe diferite texte in care nuantele exprimate sa creeze in mintea telespectatorului fragmentul de realitate. Rezistenta e facultatea pe care o are vocea de a lucra mult, fara sa oboseasca si tine atat de igiena vocii cat si de tipul de viata generala pe care il duce ziaristul. Exista posibilitatea ca prin exercitii vocea sa fie formata, prin exercitii chiar defectele sa fie corectate, prin frazare ziaristul sa puna in evidenta anumite cuvinte dintr-o propozitie pentru a transmite mesajul mai intens. In lectura textului pentru tv virgula marcheaza grafic pauze scurte, dar si ridicari de ton si impune un anumit ritm al vorbirii si o anumita intonatie. Publicistica moderna a impus in jurnalismul de TV in prezent o emisie vocala fara pauze, fara o frazare in care sa se distinga clar elemente de sintaxa.