Ziarul. Aspecte fiziologice si psihologice ale exprimarii non-lingvistice

Ziarul. Aspecte fiziologice si psihologice ale exprimarii non-lingvistice

Strucurator si transmitator de informatie exclusiv vizuala, ziarul se afla in raport de inferioritate fata de celealte mijloace de comunicare mass-media. Acesta nu poate transmite sunet, nici imagini cinetice, ci doar informatie vizuala statica. Pentru a recupera o parte din acest handicap in presa scrisa moderna, se recurge la o serie de "trucuri" care exploateaza simtul vazului, simt prin care omul primeste cea mai mare cantitate de informatie.

Captarea si modelarea atentiei

Omul traieste intr-un mediu hipercomplex, populat cu obiecte si forme de o mare varietate. Dupa unele calcule se pare ca analizatorii sunt bombardati de informatii de peste 100.000 de biti/secunda, pe cand capacitatea de procesare constienta se situeaza in jurul valorilor de 25-100 biti/secunda . Din conjunctia celor doua aspecte reale: un mediu hipercomplex si o capacitate limitata de procesare a atentiei apare necesitatea ecologica si logica a unor procesari selective. Cu alte cuvinte, din multimea stimulilor cu care este confruntat, sistemul cognitiv selectioneaza doar acei stimuli care au o valoare motivationala sau adaptiva semnificativa, supunandu-i unor prelucrari anterioare. Mecanismele psiho-fiziologice implicate in aceste selectii au fost etichetate cu numele de atentie.

Captarea atentiei cititorului este un proces complex axat pe trei coordonate majore: continut, prezentare grafica si reclama. Pentru ca un ziar sa capteze suficient de mult atentia astfel incat sa fie cumparat si citit acesta trebuie sa combine cu succes continutul cu prezentarea grafica. Raportul dintre continutul-text si continutul grafic trebuie sa fie unul direct proportional. Cantitatea si tipul de procedee grafice trebuie sa corespunda cu importanta mesajului text asupra caruia trebuie sa se indrepte atentia cititorului. Aceasta trebuie atrasa nu numai spre titlul si continutul textului ci si spre un anumit loc din cadrul paginilor ziarului, loc pe care cititorul il constientizeaza drept "zona de interes", si asupra caruia va reveni si cand va citi alt numar al publicatiei.

Oricat de incitante ar fi titlurile din paginile unui ziar, (mai ales cele din prima pagina) acestea nu atrag suficient atentia daca nu se recurge la folosirea unor procedee grafice strans legate de perceptia senzoriala. Preceperea acestor procedee grafice trebuie sa treaca de nivelul pragului senzorial subiectiv (limita la care subiectul poate constientiza prezenta stimulului, desi nu poate oferi verbal nici o alta informatie despre natura sau semnificatia acestuia)[2].

Inca din cele mai vechi timpuri omul a constientizat impactul deosebit pe care culorile il au asupra psihicului uman. Jocul si contrastele de culori, luminile si umbrele, tonalitatea si stralucirea culorilor au asupra omului un efect deosebit. Culorile, atrag, avertizeaza, stimuleaza si inspaimanta. Tehnicile moderne de imprimare permit la momentul actual folosirea unei largi palete de culori necesare cresterii expresivitatii non-lingvistice a ziarului.

Cand tehnicile de imprimare au putut permite folosirea mai multor culori la elaborarea ziarului, a inceput sa se foloseasca in presa scrisa, mai ales pentru titlu, contrastul cu cel mai mare efect asupra atentiei (si implicit al psihicului): rosu-alb. Acest contrast, folosit inca din cele mai vechi timpuri, este si cel mai usor perceptibil. Rosul este nu numai un iritant puternic ci si un stimulent vadit pentru tonusul muscular, pe care il creste, facand omul sa se simta mai energic, dar si mai impulsiv.

Multe ziare folosesc pentru siglele lor caractere albe pe fond rosu, tocmai din acesata cauza: stimulare puternica a atentiei, impresie de putere, dinamism.(anexa 5) Alaturi de culori, corpurile de litera (font-urile) caracterizeaza felul publicatiei si atrag atentia. (anexa 6 )

Spre deosebire de reviste, care atrag in primul rand prin ilustratia copertei, ziarul atrage in special prin titlurile de pe prima pagina. Pentru a se atrage atentia asupra unui titlu acesta se prezinta cu dimensiuni mari ale caracterelor si este redat in culori puternice, contrastante. (Anexa 7).

Fotografiile si ilustratiile, datorita spatiului limitat al ziarelor trebuiesc alese cu o atentie deosebita. Se apeleaza la fotografii care surprind ipostaze deosebite, corelate cu continutul articolelor. Fotografia cu format mare se utilizeaza atunci aceasta are o relevanta foarte mare si completeaza faptul relatat, atragand intr-un mod deosebit atentia cititorului.

Mentinerea atentiei

Indiferent de continutul articolelor din cuprinsul unui ziar atentia cititorului este mentinuta de anumiti si de factori fiziologici si estetici. Lectura unei pagini de ziar nu trebuie sa oboseasca privirea cititorului. Pentru o perceptie vizuala optima a unei pagini de ziar aceasta trebuie sa aiba un coeficient mediu de stralucire. Albedo-ul paginii de ziar trebuie sa atinga valori pe care privirea omeneasca sa le poata suporta cu usurinta. Aceste valori se obtin prin realizarea unei proportionalitati intre suprafata tiparita si albul paginii. Intre albul paginii, textul scris , colonament, spatierea si dimensiunea caracterelor se stabileste un raport optim, dictat de capacitatea ochiului omenesc de a distinge clar contururile. Marimea caracterelor trebiuie sa fie optima, iar tipul corpului de litera sa fie unul care se poate distinge usor. Exista o multitudine de corpuri de litere din care se pot alege cele optime. Spatierea caracterelor si a randurilor este esentiala, fiind un factor care influenteaza lizibilitatea. Pentru o lizibilitate buna, coloanele si ilustratia trebuie sa ofere o serie de puncte de reper pe care cititorul sa le distinga usor, si dupa care acesta sa se ghideze in momentul lecturii.

Alaturi de text, fotografiile si imaginile trebuiesc alese si folosite cu maxim de eficienta. Calitatea unei fotografii depinde de profesionalismul fotografului dar si de o serie de alti factori cum ar fi momentul, locul, si activitatea pe care o face subiectul in momentul fotografierii. Fotografia trebuie sa aiba un continut expresiv bogat, sa atraga si sa retina pentru un timp atentia si sa aduca informatii suplimentare in raport cu textul la care a fost asociata. Fotografia de mari dimensiuni se foloseste atunci cand aceasta surpinde ipostaze deosebite fapte inedite, surprinzatoare, deosebit de relevante pentru textul articolului. Astfel se creaza un trinom titlu-fotografie-text cu un puternic efect asupra atentiei umane. Daca unul dintre elementele acestui trinom este suficient de expresiv, el reuseste sa atraga atentia suficient de mult incat cititorul sa-si indrepte privirea spre materialul din care face parte.

Ergonomia

Pentru a putea fi citit cu usurinta ziarul trebuie tinut in mani si rasfoit. Pentru o utilizare usoara a acestuia este necesara stabilirea unor dimensiuni care sa confere acestuia un grad rezonabil de ergonomie. Formatul mare al unor ziare ridica probleme cititorului. Dimensiunile mari, desi traditionale in unele state, au cateva inconveniente: acesta trebuie sa-l "manevreze" mereu pentru a putea citi, nu poate sa-l citeasca daca il aseaza pe o masa deoarece textele din partea de sus a paginii sunt prea departe, iar cele din partea de jos sunt uneori prea departe, fosnetul paginilor poate deveni suparator, etc. Mai usor de manipulat sun ziarele de format mediu si tabloidele. Din aceasta cauza exista in zilele noastre tendinta de a reduce oarecum dimensiunea acestora. Formatul redus prezinta si inconveniente. Pe prima pagina a unui astfel de ziar nu pot sa apara prea multe informatii, dar, prin aplicarea unui design adecvat, cu procedee grafice de rigoare, acest inconvenient poate fi in mare parte inlaturat.