☺ Nu-mi place ca ne plictisim in vacante si nu se face un program pentru copii.

Nu-mi place ca nu se fac anumite activitati mai ales pentru copii mai mici, doamnele educatoare nu se ocupa cat ar trebui de copiii mici.

Altceva care ar fi de spus este ca nu-mi place ca este foarte mare plictiseala in acest centru si sa stau 2 luni de vacanta in acest camin si toata ziua cu ochii la TV sau sa asculti muzica toata ziua nu este un lucru decloc bun. Este foarte mare plictiseala in acest camin.

☺ In acest centru de plasament nu mi-a placut pentru ca nu se faceau iesiri in afara centrului de plasament de exemplu:

- pe timpul iernii la schi, la sanius sau la munte si in alte parti.

- pe timpul verii in tabere la mare, la munte si altele.

Intr-un fel educatorii erau severi ca nu ne duceau nicaieri si ramaneam inchisi in subunitati.

In acest camin as vrea sa se organizeze o sala de sport si sa se dea drumul la laboratorul de engleza, deoarece in timpul liber nu am ce face.

Am 17 ani si nu stiu sa fac nimic. Nu stiu sa fac de mancare. Daca intram in cantina ne facea observatie doamna doctor.

Oamenii din comunitate ii catalogheaza pe cei din casele de copii needucati si furaciosi.

Copii din comunitate se poarta urat cu cei din casele de copii.

Suntem prost privite in societate. Fetele sunt denumite vagaboande iar baietii hoti.

Cei de afara cred ca noi am trebui sa umblam in zdrente. De ce intotdeauna in institutii primim lucruri de calitate inferioara sau trecute de garantie.

Multi profesori de la scoala fac diferente intre copiii din afara si cei de la casele de copii.

(relatarile copiilor)

Cum procedati cu copiii care isi sug degetul, se leagana sau se dau cu capul de perete

- focus grup-

Trebuie sa le acordam mai multa atentie, le oferim diferite jucari, sa discutam cu ei. Fiind izolati, nefiind bagati in seama ei vor continua sa-si suga degetul, sa se dea cu capul.

Le distragem atentia, vorbim cu el si ii spunem ca nu e bine ceea ce face.

Le aplicam o terapie ocupationala.

Pentru copii care sug degetul ocuparea mainilor da cel mai bun rezultat. Cei care isi lovesc capul si se leagana necesita si prezenta afectiva a unei persoane mature. Acesti copii care se autolovesc solicita atentia deci trebuie sa o primeasca.

Trebuie sa petrecem mai mult timp cu copii pentru ca sa-i dezvatam de astfel de obiceiuri.

Aceste manifestari sunt prezente in marea majoritate a caselor de copii si se datoreaza slabei atentii a celor din jur dar cred ca implicarea mai mare adultului rezolva intr-o mica proportie aceasta problema.

Leganatul, suptul degetului, arata ca ei ar trebui sa se joace tot timpul ca sa nu se plictiseasca.

(relatarile personalului)

Studiu de caz

c P.A. - 13 ani, a terminat clasa a V-a

- De cat timp esti aici ?

- Sunt aici de doi ani. Am doar tata. Pe mama nu o cunosc. Parintii au divortat cand eram mici. Mai am o sora tot aici. E mai mica decat mine cu un an. Acum doi ani a murit bunica. Politia si primaria din comuna Bujoreni ne-au dat aicea. Tata este alcoolic. Ne batea si pe noi. Nu stau cu sora mea pentru ca fetele sint aranjate in camere dupa clase. Ea este in alta clasa. Ne vizitam.

Tata lucreaza cu ziua in satul Gura Vaii. Cand eram mica lucra la sonde. Am fost si cofetar. A baut si l-au dat afara. Tata sta in aceeasi casa cu unchiul, care este si el divortat. Bunica a murit de doi ani si jumatate. Unchiul face case, e zidar si il intretine si pe taticu. Am fost luati de la scoala - de la cancelarie si adusi aici in noiembrie 1998. Am fost acasa o singura data ( se face un sfert de ora cu autobuzul). Ne-am dus si pe la scoala. Nu ne-a recunoscut nimeni, nici cadrele didactice. Mai am doi frati pe care nu-i cunosc. Pe unul din ei mama l-a dat la straini. Pe celalalt l-a dat la casa de copii. Acel frate este pe numele de fata al mamei. Imi place aici pentru ca este televizor. Toata ziua ma uit la filme sau la formatiile de muzica. Sambata este discoteca la cantina. Televizorul este la noi in camera.

Acasa nu avem lumina. Se face foc cu lemne. Trebuie sa mergem dupa lemne si sa si gatim. De aceea acolo nu puteam invata. Trebuia sa lucram si pamantul. Tata a avut un apartament de cand lucra la sonde, dar l-a vandut. Am stat in chirie la o doamna care i-a promis tatalui meu ca daca va fi ingrijita si inmormintata ne va lasa mostenire casa si pamintul. Doamna intre timp innebunise. Umbla pe strazi ca sa ceara de mancare. A murit, apoi am inmormintat-o. Dar formele pentru casa si teren nu s-au facut. Unchiul a facut o temelie si 700 de caramizi ca sa poata zidi o casa. Rudele doamnei nu au recunoscut intelegerea facuta cu ea - asa ca toamna ele au cules roadele pamantului cultivate toata vara de noi.

- Cand te-a vizitat tatal tau ?

- Tata ne-a vizitat ieri. Ne-a adus napolitane si suc.

- Pot sta de vorba in tihna cu tatal tau ?

- Da, parintii pot sta de vorba cu copii in camera, daca dau buletinul la poarta.

- Ti-ar placea sa te reintorci acasa ?

- Acasa nu invatam asa de bine. Acum am numai medii peste 8. Doamnele ne ajuta sa ne facem temele.

- La scoala se face deosebire intre copii de la casa de copii si ceilalti ?

- Nu, nu se face deosebire.

- Copii cei mari ii exploateaza pe cei mici ?

- Nu, nu ii exploateaza.

- Ai prietena aici ?

- Aici nu am nici o prietena si nici un prieten. Pe prietena mea am lasat-o acasa la Gura Vaii. I-am scris mai de mult o scrisoare, dar nu mi-a raspuns

- Daca te te ameninta cineva, ai la cine apelezi ?

- Da, la doamna educatoare.

- Cum te intelegi cu supraveghetoarea de noapte ?

- Bine.

- Cand ne sculam - acum la 7:30, in timpul scolii la 6:30 - facem curatenie. Suntem repartizati pentru curatenie o saptamana intr-un loc. Sint doua femei de serviciu in casa de copii care fac curat prin rotatie. Facem peste tot curatenie - la chiuvete, la dusuri, inclusiv la WC-uri. Supraveghetorul de noapte organizeaza si supravegheaza toata curatenia de dimineata.

Studiu de caz

b G.L. - 14 ani, casa de tip familial

- Unde ai locuit in perioada 0-3 ani ?

- La parintii mei dar nu-mi amintesc nimic din perioada traita in familie

- De ce esti aici ?

- Cred ca parintii nu au avut conditii sa ma tina. As vrea sa ma intorc acasa chiar daca conditiile de acolo sunt mai rele decat cele de aici si chiar daca ii iubesc pe parintii sociali pentru ca se poarta frumos cu mine.

- Cum te intelegi cu ceilalti copii ?

- Acum bine. Dar cand eram mai mic ma bateau sa le dau desertul. M-au fript chiar cu lampa pe fata.

- Cum ti se pare viata in acest centru de tip familial fata de cel (de tip clasic) in care ai trait inaite ?

- Inainte era foarte rau. Copii mai mici erau batuti de cei mari si pusi la munca. Existau 5 educatori pentru toata casa. Era oribil. Ii puneau pe cei mari sa ne bata ca sa nu fie trasi ei la raspundere.

- Ai auzit ca exista copii in alte case obligati sa intretina relatii sexuale ?

- Da, am auzit. Imi este mila de ei. Este greu sa nu ai la cine sa te plangi.

- Ai auzit cazuri concrete ?

- Nu stiu, sincer imi este frica sa va spun. Mai bine nu va spun nimic. Sau daca vreti, discutam despre altceva.

()

- Suferi de vre-o boala ?

- Da, fac des noaptea pipi in pat dar nu stiu de ce pentru ca nu beau multa apa

Nu-mi place cand un copil care cand termina un liceu sau o scoala profesionala este dat afara din centru. Sunt multi care nu au parinti, nu au pe nimeni si merg asa pe strazi, fura etc.

☺ Fetele care au plecat de la noi sunt multe prostituate in Grecia, altundeva nu au unde sa se duca. Au parinti dar la ei acasa nu au ce manca sau unde dormi.

☺ In ultimii ani s-a mai schimbat ceva in bine in institutii dar ar trebui exista sperante pentru copii tineri care vor termina si n-au locuinta si un loc de munca

☺ Daca-i spui educatoarei ca nu te-ai saturat la masa, sau ceva ce nu-ti place aici iti spune: acasa ai conditii mai bune decat aici? De parca noi suntem de vina ca suntem aici. Nu prea suntem respectate parca noi nu insemnam nimic.

☺ Mi-ar placea sa nu mai fie invidie intre copii aici, mai ales la fetele mari: ne mancam unele pe altele.

Ce ma deranjeaza cel mai tare este increderea pe care nu-o dezamagesc in totalitate educatoarele.

Nu-mi place barfa, vorbele urate, furtul, prefacatoriile si neintelegerea anumitor persoane.

Sufar ca nu am o persoana in care sa am incredere, ma refer la educatori din rindul personalului.

(relatari ale copiilor)

Sunt necesare pedepsele pentru a-i disciplina pe copii?

Pedepsele sunt necesare pentru a inlatura lucrul facut gresit.

Da, pedepsele sunt necesare dar nu trebuie pedepsit prea mult pentru ca copilul se va invata cu pedepsele si totul va fi in zadar.

Copii trebuie pedepsiti dar cu pedepse blande pentru ca totusi pedepsele fac parte din educatia copilului.

Nu cred ca sunt necesare pedepsele mai bine putem proceda prin santaj. Nu primesti nimic dulce daca

Uneori este necesara o pedeapsa, copii ca orice fiinta prind de mici sentimentul de frica: frica pentru lovitura, ca nu primesc, de a nu o avea pe mama. El va trebui sa stie ca poate sa primeasca sau sa nu primeasca ceea ce isi doreste la un moment dat.

Pedepsele nu fac decat sa inrautateasca comportamentul.

Pedepsele nu sunt necesare pentru ca inhiba copilul.

(opinii ale personalului)

De la ce varsta incepti sa disciplinati copilul?

Copilul trebuie disciplinat inca de la nastere, putin cate putin.

Un rol important il au actiunile mamei, dialogul permanent cu mama.

Incepem disciplinarea copilului cand ei incep sa vorbeasca, sa mearga si inteleg ca mamele ii indruma spre un comportament normal.

Disciplina inseamna sa stie ca noi il indrumam spre ceea trebuie sa faca si cum trebuie sa se comporte.

Disciplinarea copilului incepe de la varsta de 9 luni.

Disciplinarea copilului incepe de la varsta de 12 luni cand incepe sa inteleaga anumite lucruri si poate sa vorbeasca anumite cuvinte.

Disciplinarea copilului trebuie sa inceapa la varsta la care incepe copilul sa vorbeasca.

Disciplinarea copilului incepe de la 3 ani, cand el are simtul raspunderii si discernamant.

Consider ca disciplinarea copilului trebuie facuta din leagan, cand copilul capata primele informatii despre mediul inconjurator si despre colectivitatea in care traieste.

(opinii ale personalului)

Cum faceti sa-i disciplinati pe copii?

Copilul trebuie disciplinat prin activitatile de zi cu zi pe care le desfasuram impreuna cu ei.

Copilul trebuie permanent indrumat si supravegheat dar si lasat pentru ca sa faca anumite activitati pentru a sti ce este bine sa faca si ce nu este bine sa faca.

Disciplinarea copilului se face prin model. Primul model pentru copil este parintele. In fata copilului noi trebuie sa fim aproape perfecti pentru a-l incuraja sa fie disciplinat.

Copilul se disciplineaza cu rabdare, blandete si bunavointa din partea noastra.

Copilul se disciplineaza prin respectarea unui regim de viata ordonat si prin exemplu personal.

Copilul se disciplineaza prin dialog si multa comunicare.

(opinii ale personalului)

Ce pedepse aplicati copiilor mici?

Privarea de o anumita jucarie, joc si deasemenea izolarea.

Sa stea la colt, sa stea singur pe un scaun si sa se gandeasca la ceea ce a facut.

Atentionare verbala, sa nu mai iasa in oras, sa nu mai primeasca jucaria preferata.

Mustrare verbala, interdictii, cate o palma la fundulet.

Supunerea copilului, opiniei grupei, inscenarea unei suparari a educatorului si cate un tras de par.

Spalatul cu apa si sapun mult pe ochi.

Restrictia la desert.

Lipsa de comunicare, neacordarea atentiei.

Lipsa de comunicare pentru ca este mai eficienta chiar decat bataia.

La copii mici noi aplicam in primul rand santajul si privarea de anumite dulciuri sau jucarii preferate.

Izolarea copilului de ceilalti copii atunci cand acestia se joaca.

Eu nu cred ca trebuie pedepsit un copil mic.

Trebuie dojenit cu blandete.

Copiilor mici trebuie sa aplicam pedepse tinand cont de varsta lor. Putem sa le punem putine limite si atunci cand le calca ii avertizam de cateva ori ca vor suporta consecinte - mici interdictii.

(opinii ale personalului)

Ce pedepse aplicati copiilor

Serviciul la bucatarie, la grupurile sanitare, interzicerea invoirilor in oras.

Interzicerea vizionarii TV, a dreptului la vizite (la parinti) si sa i se dea o activitate care nu ii face placere.

Mustrare cu avertisment.

Restrictia la desert.

Tinand cont ei ca vin din medii diferite cu fel de fel de tulburari care nu se corecteaza doar cu metode pedagogice, eu ii pedepsesc ca nu ii voi lua intr-o excursie, tabara, expozitie si de asemenea ii amenint ca nu le voi aproba plecarea in familie.

Ca sa fac ca sa evite greseala aplic urmatoarele pedepse: maturi 3 zile clasa, faci serviciul la bucatarie, uzi florile, aduci apa de baut, nu te uiti la TV, nu mergi acasa.

Eu nu aplic pedepse fizice, recurg la mustrari personale sau in fata grupei, referat catre asistentul social, discutii cu politia daca este cazul.

(Opinii ale personalului)

Cum ai fost pedepsit?

☺ M-a pus sa spal holurile si toaletele si baia. De atunci nu am mai fost pedepsita. Dar daca ar fi sa ne pedepseasca ne-ar pedepsi sa facem curat la cantina de cinci ori pe saptamana, nu ne-ar mai da felul trei sau nu ne-ar lasa in oras cateva zile.

☺ In acest centru suntem pedepsite prin a face serviciul la cantina, la baie etc. Unele fete sunt trimise acasa unde traiesc mizerabil, altele nu merg in tabara (cand se face) sau la film sau nu vin la masa.

Pentru ca am coborat scarile principale am fost pedepsite sa matur si sa spal toate sectoarele impreuna cu fetele care au coborat scara principala cu mine. Alta data m-a pedepsit ca sa nu merg la masa pentru ca m-am urcat in pom.

Supraveghetoarea ne pedepseste pe toane. Odata nu mai stiu de ce m-a pus sa matur curtea la ora 12 noaptea.

Pentru ca am plecat neinvoita la antrenament si pe urma m-am plimbat in oras a trebuit sa matur in dormitor toata saptamana, am scapat usor. In clasa a IX a am luat un patru si doua saptamani a trebuit sa stau in "casa" (scoala era in aceeiasi cladire cu casa de copii).

Acum doi ani vechea directoare ma pedepsea sa curat WC-ul. Trebuia sa iau rahatul cu mana nu numai eu dar si alti copii, ea statea langa noi pana terminam toata treaba.

☺ Am fost pedepsita: fara mancare si cu bataie

☺ Am fost pedepsita: nemancata si nelasata in oras.

☺ In clasa a treia doamna profesoara m-a pedepsit sa nu merg la masa o saptamana, bineinteles fara motiv.

Eram batuti zilnic. Cea mai usoara forma era cand ne asezau in genunchi si ne loveau cu picioarele in fund si spate. Aceasta se intampla in casa de copii unde am stat inainte sa vin in acest centru.

Inainte ne bateau cu scandura sau sfoara uda si asta ori de cate ori se ajungea la un mic conflict, in tot cazul in fiecare zi.

(relatari ale copiilor)

Studiu de caz

c C.A. - 15 ani, eleva clasa a IX-a

"- Am crescut aici, am fost parasita de cand m-am nascut, de la o zi. Mama a incercat sa ia pastile ca sa scape de mine. M-am nascut in Bucuresti, in sectorul 4. Mama era din acest oras, de aceea m-au adus aici. Tata statea la garsoniera (in Bucuresti) - era student la medicina. Tata era strain. Pe tata nu-l cunosc, nici nu stie de existenta mea; mama nu i-a spus. Atat stiu despre tata ca-l cheama David si un nume african pe care nu-l pot pronunta si nici retine. Mama mi-a mai facut un frate tot cu un strain. Mama ar fi vrut sa ma ia bunica, pentru ca e bolnava, ca s-o ajut. Bunica are 3 camere, sta intr-o comuna, la 10 km de aici, impreuna cu inca 2 surori ale mamei si cu verisorii.

In anul acesta de 8 martie m-am dus acasa cu un buchet de flori si cu o scrisoare foarte frumoasa. Mama a luat buchetul de flori dar nu a vorbit cu mine. Nu mi-a placut cum se vorbea cu mine (disparuse o caseta si ei ma suspectau)

Pana ce a murit bunicul nu m-am putut duce acasa niciodata. Fratele meu a fost dat la casa de copii de la 7 ani. Mi-am vazut ultima data fratele de Craciun, la o familie. Mama lucreza, dar dupa lucru nu iese din casa ca ii este rusine. Personalul ma facea "tiganca" (pentru ca sunt bruneta).

Cand am fost la prescolari ma iubea cineva din personal si ma ducea acasa zile intregi. A vazut ca imi era frica de oameni. A vrut sa ma infieze dar mama nu a semnat.

- Ce schimbari ai remarcat in institutii in ultimii ani ?

- Schimbari am observat acum 5-6 ani - de exemplu ca ni se vorbeste altfel. Inainte ni se vorbea rastit. Inainte sa vina Directia aentru Protectia Copilului ieseam in oras fara bilet. Strainii veneau la noi. Acum strainii vin la ei. S-a schimbat organizarea. Clasa este acum dormitor. D.P.C.-ul ne-a pus gardieni. Nu avem voie sa intram decat pina la ora 20:00. La 10 iesiri nemotivate esti dat afara din casa de copii.

- Unde stau de vorba fetele cu parintii veniti in vizita ?

- Nu este un loc unde sa poti vorbi in voie cu parintii. De obicei se vorbeste la poarta.

- La scoala profesorii fac deosebiri intre copii veniti din familie si cei de la casa de copii.

- Da, 3-4 profesori. Ei ne spuneau: copii, voi sunteti incuiati, furati, nu va imbracati, sunteti nespalati si nemancati. Intr-o vreme, din vara pana iarna nu ne-au dat banii, adica 24.000 pentru copii sub 14 ani si 36.000 pentru cei intre 14-18 ani. Sigur ca poftei cand vedeai cei cu familii ce mananca si mai cereai. Cu imbracamintea ne mai decurcam. Cumparam de la second hand. Vara primim pantaloni scurti si tricou care se schimba saptaminal. Noi avem insa mai multe randuri de haine pentru ca iarna mergem la colindat. }i eu am adunat 1,6 milioane. Imi place sa fac cadouri la doamne - sapunuri, sampoane. Inainte veneau englezii direct si ne aduceau dulciuri in cutii pentru fiecare - multe din ele le-am dat cadou.

Era o profesoara de care inainte imi era frica. Desi invatam foarte mult si repetam, uitam materia la raspuns; tremura, transpiram, ma inroseam de emotie. Ea nu suporta elevii de la casa de copii. Ne jignea cu toate ca ne faceam temele. Spunea: "voi nu sinteti in stare de nimic. Va dau 5 !" Am reusit totusi sa iau note mari si la dansa. Au fost si profesori care nici nu stiau ca suntem de la casa de copii. Fostul diriginte ne mai spunea: "Voi n-o sa luati examenul (capacitatea), pe voi n-o sa va ia nimeni. Directorul scolii generale a tarat pe coridor o colega tragand-o de par. E foarte violent. }i pe mine m-a luat de bluza intr-o zi. Voia sa dea in mine cu batul. E profesor de istorie si de doi ani e director. Cand am vazut-o pe fata aceea, colega de clasa, luata ca un animal am vrut sa cer de la domnul diriginte s-o apere. Dar domnul nostru diriginte e nou - desi are 45 de ani e nou in aceasta scoala - nu a intervenit, a cautat sa ne calmeze pe noi. Vazand toate acestea imi ingheta singele; si acum simt un fior rece. Directorul avea obiceiul sa dea pumni in burta copiilor din clasa. O fata a fumat in toaleta - a luat-o si pe ea taras pe coridor pina la el in cabinet sa nu vedem ce-i face. Dar de ce numai cu fetele de la casa de copii face asa ? Unii copii din oras chiuleau, faceau prostii si rele-rele si totusi pe ei nu-i pedepsea. Eu am spus ca sunt atatea metode sa linistesti un copil; de ce tocmai bataia s-o folosesti ? De ce a batut asa 4 fete de la casa de copii ? A vrut sa ma bata si a doua oara; atunci am fugit; i-am spus dupa aceea: "}tiu ca sunteti o fire nervoasa, de aceea am fugit !".

- Ce nu-ti place aici ?

- Trezirea obligatorie, chiar daca nu ai ce face. Nu se fac plimbari organizate; inainte se mergea in tabara, in excursii. Veneau si oameni sa ne ia pentru munca; la cules prune, porumb, la smuls buruieni sau la apartamente, la curatenie. Directoarea si educatoarele ne invoiesc. Noua ne pare bine cand mai putem iesi, chiar si pentru munca. Acum nu mai vin sa ne ia nici pentru munca. Am fost la cules de ciuperci, se lucra de la 8 la 20, dar am primit foarte putin - 20-24 de mii. O luna am lucrat la cules prune si am primit 14 mii. Nu mi-a venit sa cred ! Eram trecute pe o lista intr-un caiet 40 de fete. Precis am fost inselate

Iarna nu ne mai lasa in poienita la sanius. Am luat examenul de capacitate si am intrat la liceu. Am zis ca vara asta e vara mea. S-a zis la inceputul vacantei ca vom face excursii, dar nu am facut. In schimb am fost in tabara. Excursiile se fac cu sponsorizari. Unii merg si in 5-6 tabere tot cu sponsorizari.

- Cei mici sint exploatati de cei mari ?

- Inainte da. }i eu am apucat acele vremi. Dimineata in club cele mai mari ne bateau, pentru ca si ele la randul lor au fost batute. Pentru felul trei ne asteptau, ne faceau numai semn si noi cei mici trebuia sa le punen deoparte, sa nu mancam. }i ce primeam de la straini trebuia sa le tinem in camere si sa le dam lor parte. Ne bateau cu papucii, cu bata. Bataile le primeam seara, sau dimineata la 6. Educatoarele veneau la 8. }tiau si ele ca ne bat. Trebuia sa le spalam hainele, lenjeria intima. De la coilndat trebuia sa le dam bani. Seara te legau de maini, te legau cu ceva pe ochi si puneau pe altele sa ne bata. Primeam palme de ne clatinam sau picam intr-o parte. Daca plangeai te bateau si mai rau.

In tabere cu copii din alte judete fetele erau invidioase si ma bateau cu palmele, cu bita. Imi interziceau sa ma imprietenesc. Dadeau cu picioarele in mine, ma trageau de par. Daca primeam mancare ma obligau sa le-o dau. 30 de fete mai mari bateau 200 de fete mici. Zicea una: "Mie de fata asta nu-mi place" Cealalta spunea: "Bate-o, fa !" Acum nu mai este asa ceva. Eu tot le spun: "Ati avut noroc ! Fetele mai mari inainte trebuiau respectate. Acum se vorbeste cu per tu" Atunci nu puteau sa te certi cu una mai mare. Erai un om mort.

Cand eram la prescolari era o femeie care ne batea cu bata cu sarma; am si acum urma pe picior. Ma agatam de tablia patului, imi aparam cu mana capul, ma bagam sub pat ca sa nu ma poata ajunge. Directoarea de atunci cand a auzit i-a facut referat si i-a scazut din salariu. De atunci cand venea directoarea ma lua in brate.

Acum copii nu mai sunt batuti asa rau; le tot spun ce vremuri bune au apucat. Se mai zbiara la ei, dar inainte era clar ca daca se zbiera, te si bateau.

- Ai auzit de relatii homosexuale in case de copii?

- La noi nu s-a intamplat. Baietii vin uneori beti asa ca s-ar putea ca ei sa faca ceva prostii

- Ai prieteni ?

- Am prietene. Le cunosc de la sport. Sunt si baieti cu care ma intalnesc ca si cu fratii. Prietena intima nu am. Daca fetele se cearta, spun toate secretele. Am probleme pe care nu le spun la nimeni.

- Ce-ti doresti mai mult ?

- Sa-mi vad tatal, sa-i vad fata. Sa termin scoala, sa dau la facultate. Dar asta depinde si de bani.

Studiu de caz:

b Danut - 12 ani - elev clasa a V-a, centru de plasament din nordul tarii

Copil prietenos, amabil, politicos si dornic de comunicare. Imbracat curat, aspect fizic placut. Se afla in institutie de la varsta de 3 ani si provine dintr-o familie dezorganizata cu 5 copii, el fiind mezinul. Tatal - consumator de bauturi alcoolice - abuza fizic si pshihic intreaga familie. In prezent parintii sunt divortati. Tatal locuieste intr-o localitate rurala apropiata de centrul de plasament; nu-l viziteaza. Mama lucreaza la Bucuresti si este menajera la o firma; nu-l viziteaza foarte des.

Doua surori sunt in aceeasi institutie cu el. Doi frati sunt in puscarie. Anul trecut a fugit impreuna cu una dintre surori pentru doua zile la Bucuresti, la mama. Nu a fost pedepsit.

In institutie sunt si lucruri bune, si rele, dar cel mai mult il deranjeaza faptul ca seara trebuie sa se culce odata cu gainile. Cand era mai mic lua bataie de la educatori, dar in prezent are probleme doar cu baietii mai mari. Acestia ii cer destul de des suplimentul - banii de buzunar - pentru ca acestia sa-si cumpere tigari si alte lucruri. Daca nu respecta ceea ce ii spun baietii mai mari, primeste bataie iar daca se plange educatorilor acestia le dau dreptate celor mari. Uneori si supravegetorii de noapte aplica ca pedeapsa bataia pentru ca unii copii vor sa stea mai mult la televizor.

Alte pedepse aplicate de educatori sunt: bataia la palma cu linia cand nu stie sa-si faca temele, interzicerea iesitului afara pentru joaca timp de o saptamana, interzicerea vizionarii TV, obligarea copilului sa-si faca curat si ordine in dulap. Nu exista in pavilionul lor dulapuri individuale ci toti 6 copii din camera au hainele la un loc.

O alta problema a sa este mancare. Considera ca aceasta este insuficienta, iar daca vrea sa manance intre doua mese isi ascunde painea sau biscuitii sub perna. O parte din personal, in special cel de la bucatarie, il solicita pentru muncile din institutie, dar si la propriile locuinte. In ultimul caz primeste bani din care isi cumpara dulciuri sau lucruri de care considera el ca are nevoie.

Exista in institutie o doamna educatoare de la prescolari cu care se intelege bine. Relatia cu copiii de varsta lui este buna si are multi prieteni atat in institutie, cat si in comunitate. Copii de la scoala le spun celor de la casa de copii caministii iar ceilalti sint numiti cartieristii. Uneori se mai bate cu copii de la scoala si cu cei din vecinatatea caminului. Colegii de clasa il mai ajuta la lectii, dar cel mai bine se intelege cu fetele. Cu doamna invatatoare se intelegea bine, dar acum nu stie cum va fi pentru ca vor avea mai multi profesori. Cand era la prescolari, in clasa I-a, a II-a, facea pipi in pat; nu era batut ci doar pus sa-si schimbe lenjeria. Nu stie daca alti copii cu enurezis erau pedepsiti. Cei care aveau enurezis erau cazati impreuna cu ceilalti copii.

Cel mai mult si-ar dori sa mearga la mama impreuna cu cele doua surori pentru ca i-a placut la Bucuresti si mama este mai buna decat "doamnele".

Ii place sa joace fotbal si iubeste animalele, mai ales ca in curtea caminului sunt multi caini cu care "este prieten".

Are voia sa iasa din institutie doar cu bilet de voie de la educatoare, asa ca foarte des merge in oras.

Cand va fi mare vrea sa se faca preot, pentru ca obiectul preferat la scoala este religia. In excursie au fost la manastiri, iar la unele dintre ele au fost si cazati.

Printe putinele momente de bucurie pe care le are in institutie se numara primirea cadourilor de la sponsorul belgian. Unii dintre copii au ca sponsori persoane din Belgia care le trimit cadouri. Este o bucurie sa primeasca ceea ce isi doreste si sa trimita scrisori de multumire, carora le mai adauga si o alta dorinta.

b Pedeapsa cea mai frecventa este amenintarea ca nu mai mananci nimic dar si aceea in care copilul sta in genunchi cu mainile in sus o ora sau doua. Uneori ne bate cu fibra de sticla si nu se uita la locul unde ne loveste. Dar pentru mine cel mai rau este cand imi spune "esti proasta, oricum n-o sa ajungi nicaieri", "oricum n-o sa reusesti pentru ca nu ai cum". Asta ma face sa plang si sa sufar cel mai mult.

(fragment dintr-un studiu de caz)