ACTIVITATEA DE AUTORIZARE A FURNIZORILOR DE FORMARE PROFESIONALA

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor

INFORMARE PRIVIND ACTIVITATEA DE AUTORIZARE A FURNIZORILOR DE FORMARE PROFESIONALA

A.    Activitatea de autorizare

In primul semestru al anului 2004, a inceput procesul de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, ST al CNFPA prin intermediul Directiei metodologie avand rolul de a coordona la nivel national modul de desfasurare a acestui proces, prin:

coordonarea si controlul activitatii comisiilor de autorizare si a secretariatelor tehnice ale acestora;

clarificarea aspectelor metodologice;

rezolvarea contestatiilor;

acordarea de consultanta tuturor persoanelor fizice si juridice interesate de procesul de autorizare;

validarea datelor referitoare la programele si furnizorii autorizati, care sunt incarcate in baza de date care sta la baza elaborarii Registrului national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor (RNFFPA).

Pentru completarea cadrului legislativ al autorizarii furnizorilor de formare profesionala a adultilor, au fost promovate de catre MMFES si MECT, cu contributia CNFPA, urmatoarele acte normative:

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 35/3.112/2004 pentru aprobarea Nomenclatorului calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare (M. Of. nr. 107/4.02.2004)

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 59/3.175/2004 pentru aprobarea organizarii de programe de formare profesionala pentru dobandirea de competente in ocupatiile pentru care nu exista standarde ocupationale (M. Of. nr. 128/12.02.2004)

Instructiuni emise de ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei si ministrul educatiei, cercetarii si tineretului nr. 67/9.368/2004 privind aplicarea Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor (M. Of. nr. 153/20.02.2004).

Intregul set de acte normative privind formarea profesionala a adultilor a suferit modificari in aceasta perioada, dupa cum urmeaza:

O.G. nr. 76/2004 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor (M. Of. nr. 791/27.08.2004)

H.G. nr. 1.829/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobate prin H.G. nr. 522/2003 (M. Of. nr. 1.054/15.11.2004);

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 80/3.328/2005 pentru modificarea si completarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 353/5.202/2003 (M. Of. nr. 394/10.05.2005);

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 77/3.327/2005 pentru modificarea si completarea Metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 501/5.253/2003 (M. Of. nr. 444/25.05.2005);

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 673/5.395/2006 pentru modificarea Metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 501/5.253/2003 (M. Of. nr. 931/16.11.2006);

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 48/3.533/2006 privind modificarea Nomenclatorului calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare (M. Of. nr. 488/6.06.2006);

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr. 153/430/2007 privind actualizarea Nomenclatorului calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare (M. Of. nr. 179/14.03.2007).

S-au emis hotarari ale CNFPA de numire a membrilor comisiilor de autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, titulari si supleanti. Aceste hotarari au fost:

Hotararile CNFPA cu numerele 31-72 din 28.11.2003 de numire a membrilor titulari din comisiile de autorizare;

Hotararea CNFPA nr. 26/26.04.2004 de numire a membrilor supleanti din comisiile de autorizare;

Hotararea CNFPA nr. 133/28.11.2007 de numire a titularilor si supleantilor din comisiile de autorizare, la expirarea mandatului.

Directia metodologie din cadrul ST al CNFPA a elaborat setul de instructiuni destinate diferitelor categorii de actori implicati in procesul de autorizare. Aceste instructiuni sunt urmatoarele:

Instructiuni cu privire la procedura de organizare si functionare a comisiilor de autorizare si a secretariatelor tehnice;

Instructiuni de intocmire si prezentare a documentatiei de catre furnizorul de formare in vederea autorizarii;

Instructiuni cu privire la evaluarea furnizorului de formare de catre specialistii desemnati de comisiile de autorizare;

Instructiuni pentru intocmirea listelor de specialisti la care se poate apela pentru activitatile de evaluare a furnizorilor de formare profesionala;

Instructiuni de intocmire si actualizare a Registrului national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor;

Instructiuni privind monitorizarea furnizorilor de formare profesionala de catre comisiile de autorizare;

Proceduri privind solutionarea contestatiilor;

Procedura de actualizare a Nomenclatorului calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare.

Aceste Instructiuni s-au actualizat permanent in aceasta perioada, iar la sfarsitul anului 2007 s-au actualizat cu Procedura de reautorizare. Aceste instructiuni, "Lista profesiilor sau ocupatiilor pentru care exista cerinte speciale la organizarea pregatirii profesionale" si toata legislatia, enumerata mai sus, sunt afisate pe site-ul CNFPA.

In vederea indeplinirii atributiei CNFPA de indrumare metodologica, coordonare si control a activitatii comisiilor de autorizare si a secretariatelor tehnice, astfel incat procesul de autorizare sa se desfasoare in mod unitar in intreaga tara, pe langa sesiunile de formare ale membrilor comisiilor de autorizare si ai secretariatelor tehnice ale acestora, desfasurate in noiembrie 2003, anual, expertii din Directia metodologie au efectuat vizite de control. Controlul anual s-a efectuat cu respectarea Regulamentului de control, aprobat prin Hotararea CNFPA nr. 79/185 din 21.07.2005 si a tematicii de control, stabilita pentru fiecare an.

Dupa reducerea taxei de autorizare, din octombrie 2004, de la trei salarii medii nete pe economie, la doua salarii minime brute garantate in plata, numarul furnizorilor de formare autorizati, inclusiv al institutiilor publice, a crescut. Incepand cu 1.01.2008 taxa de autorizare a furnizorilor de formare profesionala este de 1.000 lei.

Pana la 31.12.2007 au fost eliberate 8.431 de autorizatii si doar 27 de autorizatii au fost retrase. In cei patru ani de desfasurare a procesului de autorizare s-au efectuat 3.981 de monitorizari si s-au organizat 37.811 de examene de absolvire. De asemenea, s-au eliberat 549.099 de certificate de calificare si 357.935 certificate de absolvire.

Din analiza situatiilor statistice se constata ca s-au facut prea putine monitorizari, mai ales la CA Bucuresti, care are un numar de 1.720 de programe autorizate si doar 179 de monitorizari. De asemenea, se constata ca numarul de autorizatii retrase, comparativ cu numarul de autorizari este foarte redus. Retragerea autorizatiei se poate face numai in urma procedurii de monitorizare, iar numarul acestora fiind redus, asa se explica si numarul redus de autorizatii retrase.

Expertii Directiei metodologie au acordat permanent consultanta comisiilor de autorizare si secretariatelor tehnice ale acestora, precum si persoanelor fizice si juridice interesate de procesul de autorizare (telefonic, prin e-mail, prin raspunsuri la adrese, la sediul CNFPA sau in cadrul unor intalniri organizate special in acest scop sau a altor evenimente si unde s-au facut prezentari legate de procesul de autorizare) si au validat datele care intra in RNFFPA, atat pe site-ul CNFPA cat si pe Portalul informational privind formarea profesionala continua (creat in cadrul proiectului Phare de twinning, "Sustinere pentru MMSSF pentru formarea profesionala continua" si administrat in comun de catre MMFES si CNFPA).

Procesul de autorizare desfasurat la nivelul judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, implica o activitate sustinuta, cu multiple fatete, in care intra o serie intreaga de actiuni ce nu pot fi cuantificate - de informare a publicului, de consiliere a celor interesati de depunerea unor dosare de autorizare, de analiza si solutionare a unor multitudini de probleme preliminare depunerii dosarului, de organizare si solutionare a evaluarii programelor de formare supuse procesului de autorizare, de comunicare cu furnizorii de formare, de operare in RNFFPA, de monitorizare continua a derularii programelor de formare autorizate, de asigurare la timp a comisiilor de examinare, de gestionare a documentelor de evidenta si, mai ales, a formularelor de certificate si de suplimente ale acestora, de solutionare a eventualelor sesizari si reclamatii, de promovare a sistemului etc.

Conditiile concrete in care se desfasoara aceasta activitate difera insa foarte mult de la un judet la altul, in functie de numarul si calitatea furnizorilor de formare care opereaza in teritoriu, de nevoile si interesele potentialilor beneficiari, de intensitatea cererii pentru anumite programe de formare, de disponibilitatea si calitatea resurselor implicate, de modul de organizare locala a diferitelor actiuni legate de procesul de autorizare.

Trebuie insa sa remarcam o constanta a acestei activitati, care nu poate fi dedusa din cifre si descrieri procedurale: eforturile deosebite depuse de secretariatele tehnice judetene (STJ), alaturi de interesul manifestat de presedintii comisiilor de autorizare si de implicarea membrilor comisiilor de autorizare, au asigurat succesul general al procesului de autorizare la nivel national.

Datorita legislatiei care impune utilizarea standardelor ocupationale sau standardelor de pregatire profesionala in vederea autorizarii programelor de formare profesionala pentru adulti, a fost impulsionat procesul de dezvoltare de standarde ocupationale.

B. Coordonarea activitatii comisiilor de autorizare

In conformitate cu articolul 28 litera g) din Regulamentul de Organizare si Functionare a Consiliului de Formare Profesionala a Adultilor, Directia Metodologie are ca atributii indrumarea metodologica, coordonarea si controlarea activitatii comisiilor de autorizare si a secretariatelor tehnice judetene.

In baza acestor prevederi, expertii din Directia metodologie a Secretariatului tehnic al CNFPA au efectuat vizite de control la comisiile de autorizare, de regula, cele a caror activitate o coordoneaza in mod curent. Acolo unde, din cauza fluctuatiei personalului, coordonatorul curent nu exista, vizitele s-au efectuat de catre alti angajati, care au preluat temporar coordonarea judetelor in cauza. In situatia in care coordonatorul era nou incadrat, s-au efectuat vizite in echipa, proaspatul angajat fiind insotit de un angajat cu experienta.

Cu ocazia deplasarii expertilor din Directia metodologie la sediile comisiilor de autorizare, au fost analizate urmatoarele aspecte:

1. Aspecte de ordin administrativ

a) Verificarea spatiilor, a dotarilor, a resurselor umane pentru STJ

Au fost verificate spatiile, dotarile si resursele umane alocate STJ si s-a constatat ca majoritatea comisiilor beneficiaza de conditii materiale bune de activitate. Un punct special in tematica l-a reprezentat verificarea locatiei si utilizarii echipamentelor distribuite prin proiectul de twinning al MMSSF (o imprimanta, un UPS, un scanner, un monitor, un calculator). Acestea exista, de cele mai multe ori utilizate exclusiv de membrii secretariatelor tehnice, uneori de presedintele comisiei de autorizare. In genere, chiar daca nu au acces direct sau exclusiv la acestea, dotarea cu echipamente informatice este corespunzatoare, dar sunt destule situatii in care expertii STJ dispun de spatiu restrans, iar accesul la dotari si echipamente este necorespunzator (Bacau, Vaslui, Bihor, Dambovita).

Resursele umane sunt si ele, in genere, corespunzatoare, in STJ lucrand de obicei doi specialisti, de multe ori cu pregatire juridica; sunt insa si cazuri in care la STJ nu lucreaza decat o singura persoana, care mai indeplineste si alte sarcini in cadrul DMPS, ceea ce pune probleme pentru cazurile cand aceasta lipseste pentru o perioada sau pur si simplu trebuie inlocuita - astfel, la Galati, STJ era acoperit de o singura persoana, care a plecat in concediu de maternitate; la Bucuresti, cele doua persoane de la STJ sunt insuficiente, volumul de munca fiind mult mai mare decat la celelalte judete - la sfarsitul anului 2007 avea 1720 de programe autorizate, urmatoarele clasate fiind Cluj, cu 436, Valcea, cu 347, Iasi, cu 334 si Timis, cu 315 - singurele care depasesc cifra 300.

Este evident ca nivelul de activitate la municipiul Bucuresti, depaseste capacitatea reala de actiune a unei singure comisii de autorizare si a unui singur STJ, deci nu se poate asigura calitatea formarii in asemenea conditii.

Problema este valabila, chiar daca nu la fel de acut, pentru multe dintre comisiile de autorizare, avand in vedere faptul ca nici membrii comisiei de autorizare, nici cei ai secretariatului tehnic (cu rare exceptii) nu se ocupa doar de procesul de autorizare - se poate lua in calcul doar multitudinea sarcinilor directorilor directiilor de munca si protectie sociala.

b) Planificarea si urmarirea activitatii de monitorizare a furnizorilor de formare profesionala

In general s-au efectuat monitorizarile furnizorilor de formare, in anul 2007, conform planificarii. Nu prea au fost cazuri de monitorizari efectuate in urma modificarii programei de pregatire. Majoritatea comisiilor de autorizare nu transmit, trimestrial, cele doua situatii privind planificarea si urmarirea efectuarii monitorizarilor. Membrii titulari si supleanti ai CA sunt nemultumiti de plata lor, atunci cand fac parte din echipa de monitorizare.

2. Aspecte de ordin procedural

a) intocmirea listelor de specialisti

Toate comisiile de autorizare au facut demersuri in presa si la institutiile din judet pentru desemnarea specialistilor pentru toate domeniile de activitate. Pentru anumite domenii sunt dificultati in gasirea unui numar suficient de specialisti. Evidenta specialistilor este tinuta pe domenii de activitate, in format informatic sau hartie. Listele de specialisti sunt corect intocmite, pe domeniile indicate in instructiuni de CNFPA, inscrierea in lista facandu-se pe baza de decizie a comisiilor de autorizare, care au la baza analiza pregatirii si experientei relevante a acestora. Adesea, insa, comisiile considera ca nu exista suficiente criterii pentru a aprecia calitatea specialistilor, iar acestia nu au, de multe ori, competente de evaluator; de altfel, marea majoritatea a specialistilor inscrisi in listele comisiilor de autorizare sunt cadre didactice, de multe ori fara experienta efectiva de munca in domeniul ocupational in cauza. Exista domenii pentru care, in anumite judete, nu au fost inscrisi specialisti, urmand ca in momentul aparitiei solicitarii pentru autorizare, sa se faca demersuri in acest scop.

b) modalitatile de desemnare a specialistilor

Au fost verificate deciziile de desemnare a specialistilor pentru evaluarea indeplinirii criteriilor de autorizare sau pentru a participa la examinarea absolventilor si s-a constatat ca desemnarea acestora s-a realizat conform legislatiei, prin rotatie. Multe STJ-uri si-au creat baze de date cu toti specialistii, specificandu-se in ce etapa au fost folositi (autorizare, monitorizare sau examinare) si numele furnizorilor pentru care au fost selectati. Membrii titulari si supleanti ai CA sunt nemultumiti de faptul ca nu sunt platiti la fel ca specialistii, atunci cand sunt desemnati in echipa de monitorizare.

c) programa de pregatire - corelare cu SO, SPP

In general, programele de pregatire respecta structura prevazuta in anexa nr. 2 la Metodologia de autorizare, dar sunt dificultati in definirea criteriilor de evaluare/de performanta. Majoritatea furnizorilor intampina greutati la transpunerea corecta a SO/SPP-ului in programa de pregatire. Aceasta problema este si mai acuta, atunci cand este vorba de ocupatii reglementate sub aspectul formarii, deoarece autoritatile de reglementare avizeaza, in general, planuri tematice.

d) procesele verbale ale sedintelor CA

La toate comisiile de autorizare vizitate, au fost verificate procesele verbale intocmite de secretariatul tehnic cu ocazia sedintelor comisiei de autorizare. Toate sedintele au fost statutare (presedintele CA si partenerii sociali au fost prezenti). S-a constatat ca s-au consemnat deciziile comisiei, mentionandu-se participarea la vot si semnaturile celor prezenti. Procesele verbale ale sedintelor CA se intocmesc pentru fiecare sedinta, dar nu la toate comisiile se redacteaza in timpul sedintei, iar semnaturile membrilor nu sunt colectate intotdeauna sau nu se poate aprecia cand au fost colectate. Modalitatile concrete de intocmire si pastrare sunt foarte diverse, de la registre in care se scrie de mana, la procese verbale scrise la calculator si indosariate. Modul de consemnare este de asemenea diferit - detalierea discutiilor este foarte diversa, in unele cazuri fiind mentionate si detalii ale procesului de decizie, dar in majoritate ele fiind foarte succinte. Unele comisii au considerat ca este nevoie de o reglementare a modului de redactare a procesului verbal. Specialistii sunt desemnati in cadrul sedintei CA si apoi se da decizia de numire a acestora si este semnata de catre presedinte.

e) respectarea termenului de autorizare

In general, s-a respectat termenul de maxim 45 de zile, prevazut de lege, pentru solutionarea cererii de autorizare. In cazul in care au fost neregularitati, furnizorii de formare au fost notificati si s-au respectat termenele prevazute de legislatie. Dosarele depuse de furnizori sunt complete, dar sunt cazuri, in care relevanta unor documente este dificil de apreciat, in special bilantul contabil, respectiv balanta de verificare, precum si actele referitoare la spatii si echipamente - termenele de valabilitate, conditiile partilor la contractele de inchiriere pentru spatiile destinate pregatirii teoretice si practice sunt de multe ori ambigue.

f) respectarea indicatiilor privind redactarea deciziei de neacordare/retragere a autorizatiei

Au fost foarte putine autorizatii retrase, si anume 27, iar deciziile de neacordare/retragere a autorizatiei au fost redactate si numerotate conform instructiunilor.

g) documentele depuse cu ocazia anuntarii organizarii programelor in alte locatii decat cea pentru care a fost autorizat

In majoritatea cazurilor, furnizorii autorizati depun documentele prevazute de legislatie, dar sunt si cazuri in care unii furnizori, anunta la sfarsit ca au desfasurat programe in alte locatii (in alte judete), decat cele pentru care au fost autorizati. Multe comisii nu sunt de acord cu desfasurarea de programe, de catre furnizorii autorizati de catre alte comisii. Acestea sustin ca nu se asigura o formare de calitate, deoarece judetul in care furnizorul respectiv isi desfasoara programul de formare, nu are posibilitatea, legala, sa faca monitorizarea.

h) registrele de evidenta a cererilor de autorizare, autorizatiilor, certificatelor, contractelor de formare profesionala

Registrele de evidenta a: cererilor de autorizare, a autorizatiilor, a certificatelor, a contractelor de formare profesionala sunt corect intocmite si cu toate inregistrarile la zi, dar la unele comisii s-au constatat unele ramaneri in urma la inregistrarea contractelor de formare. In cateva judete s-au realizat programe informatice prin care se preiau automat, datele din contractul de formare, incarcate de furnizorul de formare.

i) numirea comisiilor de examinare

In general sunt respectate termenele, dar furnizorii de formare nu comunica, intotdeauna, CA cu 15 zile inainte de data inceperii examenului de absolvire, numele reprezentantilor acestora, care sa faca parte din comisia de examinare. Dupa desemnarea reprezentantului, CA selecteaza si ceilalti doi specialisti si apoi se emite decizia de numire a comisiei de examinare. De asemenea, se constata insa dese intarzieri din partea furnizorilor de formare, mai ales la depunerea tabelelor cu contractele de formare.

j) procese verbale de examen

Procesele verbale de examen intocmite de membrii comisiei de examinare, sunt intocmite cu regularitate, chiar daca nu intotdeauna dupa varianta noua a anexei nr. 1 la Metodologia certificarii. STJ le verifica, le indosariaza si pe baza lor stabileste daca trebuie sa anunte CA pentru a declansa procedura de retragere a autorizatiei, in cazul programelor de calificare, care daca la doua serii consecutive s-a constatat ca rata de promovabilitate este mai mica de 70% sau rata de abandon a fost mai mare de 50% .

k) procesul verbal de verificare anuala a situatiilor certificatelor si documentelor

Procesul verbal de verificare anuala, de catre presedintele comisiei de autorizare, a situatiilor certificatelor, a anexelor acestora si a formularelor tipizate gestionate de comisia de autorizare exista, in genere, dar nu s-a putut verifica intotdeauna, mai ales ca aceasta activitate este de obicei planificata la sfarsitul anului, iar vizitele de control au fost facute cu doua-trei sau chiar mai multe luni inainte; chiar acolo unde acest proces verbal nu a fost intocmit, evidenta acestor formulare a fost verificata in cadrul inventarului anual, ele fiind in gestiunea directiilor economico-financiare ale directiilor de munca si protectie sociala; conform recomandarilor CNFPA, situatia acestor documente la nivelul furnizorului de formare trebuie sa fie verificata la monitorizare de catre specialisti, dar acest lucru nu se intampla intotdeauna, secretariatele tehnice plangandu-se de lipsa de receptivitate manifestata adesea de specialisti in privinta acestui aspect si recomanda ca unul din membrii comisiei de monitorizare sa fie un reprezentant al STJ, pentru a putea face temeinic verificarile documentelor de evidenta ale furnizorului.

l) procesul verbal de predare-primire a formularelor certificatelor si a anexelor acestora la schimbarea presedintelui CA

Procesul verbal de predare-primire a formularelor certificatelor si a anexelor acestora la eliberarea sau schimbarea din functie a presedintelui comisiei de autorizare este corect completat. Au fost situatii unde nu a fost cazul sa se intocmeasca un asemenea proces verbal, fie pentru ca nu s-a schimbat presedintele comisiei de autorizare, fie pentru ca schimbarea s-a produs in perioada verificarii anuale si atunci s-a considerat ca nu mai este necesar un alt document cu acelasi continut.

3) Aspecte de ordin calitativ - analiza a cinci dosare de autorizare prin sondaj

a) calitatea programei de pregatire

Programa de pregatire este de obicei intocmita conform metodologiei, dar sunt cazuri frecvente in care nu se respecta noul format impus de modificarile legislative (anexa nr. 2 la Metodologia autorizarii). Corelarea cu standardele ocupationale sau de pregatire profesionala este relativa, adesea nefiind cuprinse toate unitatile dintr-un standard (mai ales cand e vorba de SPP-uri, prea detaliate la partea de competente cheie pentru specificul programelor dedicate adultilor) - exista cazuri in care unitatile prevazute in standarde nu se regasesc deloc in programa. Formarea competentelor din standarde este adesea formala: de multe ori chiar daca sunt enumerate ca obiective generale ale programului de formare competentele mentionate in standarde, nu se vede clar in tratarea continuturilor legatura cu tematica propusa. Coloanele referitoare la metode de formare si mijloace de invatare sunt adesea completate superficial, cu copierea automata a continutului la fiecare rand, la care se adauga, uneori, confuzia conceptelor, metodele fiind mentionate la mijloace sau viceversa. Partea cea mai putin bine definita este, de cele mai multe ori, cea a criteriilor de performanta, adesea departe de cerintele metodologice moderne ale dezvoltarii de curriculum: fie se copiaza obiectivele ca atare, fie sunt trecute descrieri generale care nu includ elementele de identificare precisa a atingerii obiectivelor propuse.

b) adecvarea metodelor de evaluare a programului de formare

Evaluarea programului este uneori confundata de furnizorii de formare cu evaluarea participantilor la program, alteori este supradimensionata, furnizorii mentionand multe metode de evaluare (fara a oferi nici justificari, nici instrumente preliminare), iar evaluatorii nu sesizeaza aceste erori metodologice.

c) corectitudinea intocmirii rapoartelor de evaluare de catre specialisti

Rapoartele de evaluare sunt, de multe ori, corect intocmite, acestia oferind raspunsuri detaliate la toate punctele din rapoartele de evaluare, insa sunt si numeroase cazuri in care rapoartele sunt doar un sir de bifari ale optiunilor DA/NU, ceea ce face dificila analiza in vederea deciziei, iar membrii STJ nu au, adesea, timpul necesar verificarii acestor detalii. Rapoartele evaluatorilor contin aprecieri contradictorii, uneori chiar la acelasi specialist. De asemenea, unii specialisti fac aprecieri pozitive care la o evaluare ulterioara, cu ocazia monitorizarilor, sunt contestate de alti evaluatori.

Un indicator indirect al calitatii procesului il reprezinta numarul de cereri de autorizare respinse, precum si numarul de atentionari ale furnizorilor de formare profesionala autorizati si de retrageri ale autorizatiilor in urma monitorizarilor. Astfel, din statistica pe cei 4 ani rezulta un numar de 67 de cereri de autorizare respinse, ceea ce se poate explica prin eforturile depuse de STJ in consultanta acordata furnizorilor inainte de depunerea dosarelor, precum si prin importanta acordata de furnizori procesului de evaluare in vederea autorizarii si concentrarea eforturilor acestora pentru indeplinirea criteriilor de autorizare. Aceste elemente insa nu pot explica numarul redus de atentionari si, mai ales, de retrageri ale autorizatiilor in urma monitorizarilor.

De altfel, monitorizarea este cea care trebuie sa dea masura asigurarii calitatii formarii, iar aici sunt intampinate cele mai mari dificultati. Astfel, majoritatea comisiilor declara ca intampina greutati in aplicarea planului de monitorizare, astfel in cei patru ani s-au efectuat doar 3.981 de monitorizari. Sunt comisii care au o activitate intensa, cu multe programe autorizate, iar personalul secretariatului tehnic indeplineste si alte sarcini in afara activitatii de autorizare - cel mai bun exemplu fiind Bucuresti-ul, unde nu au fost efectuate aproape deloc monitorizari (179 de monitorizari in cei 4 ani); sunt alte comisii unde activitatea este dimpotriva, foarte redusa, cu multe programe pentru care nu se organizeaza cursuri si atunci monitorizarea nu are obiect.

Trebuie mentionat, insa, ca timpul alocat controalelor nu a permis analiza aprofundata a adecvarii planurilor de monitorizare, situatiile fiind foarte diferite de la un caz la altul.

C. Sinteza rapoartelor de activitate ale comisiilor de autorizare

La sfarsitul anului 2007 s-a solicitat comisiilor de autorizare intocmirea unor rapoarte privind activitatea de autorizare desfasurata in perioada 1.01.2004 - 31.12.2007. Sinteza rapoartelor transmise de catre comisiile de autorizare este prezentata in cele ce urmeaza:

1. Derularea activitatii comisiei de autorizare

a) cum si-a organizat activitatea comisia de autorizare

Inainte de declansarea procesului de autorizare a furnizorilor de formare, s-au realizat cateva activitati pregatitoare, si anume:

in noiembrie 2003 s-au organizat, de catre CNFPA, sesiuni de instruire pentru membri comisiilor de autorizare si ai secretariatelor tehnice ale acestora;

s-au constituit comisiile de autorizare prin hotarari ale CNFPA si s-au desemnat cele 2 persoane, din cadrul directiilor de munca si protectie sociala judetene (DMPS), care sa faca parte din secretariatul tehnic al CA;

stabilirea si amenajarea unui spatiu, pus la dispozitie de catre DMPS, pentru desfasurarea activitatii de autorizare;

primirea si instalarea primului set de echipamente (un calculator, o imprimanta, un fax), achizitionate printr-un proiect al Bancii Mondiale de catre MMFES; 

procurarea stampilei CA si a dispozitivului de aplicare a timbrului sec, precum si a registrelor si a formularelor tipizate, necesare activitatii de autorizare;

tiparirea si numerotarea autorizatiilor;

desfasurarea unor campanii de informare a opiniei publice, prin intermediul presei si al posturilor de televiune locale, referitoare la procesul de autorizare a furnizorilor de formare profesionala prezentandu-se avantajele pe care le confera absolvirea unor programe de formare autorizate, prin obtinerea de certificate de calificare si absolvire cu recunoastere nationala. Publicul tinta a fost constituit din urmatorii: furnizori de formare profesionala, unitati de invatamant preuniversitar si universitar, potentiali participanti la programe de formare profesionala si angajatori.

Activitatea comisiilor de autorizare s-a desfasurat conform legislatiei. Sedintele CA au fost intotdeauna statutare (presedintele si partenerii sociali au fost prezenti). Sedintele de lucru ale CA au avut drept scop desemnarea specialistilor care sa efectueze evaluarea criteriilor de autorizare, evaluarea dosarelor si a rapoartelor de evaluare, stabilirea echipelor de monitorizare si analiza rapoartelor de monitorizare, desemnarea membrilor comisiilor de examinare, elaborarea deciziilor necesare aplicarii cadrului legislativ. CA s-au adaptat diverselor situatii ivite in aceasta perioada si s-au intrunit si pentru alte motive, nu numai pentru cele enumerate anterior, de exemplu intalniri cu rol informativ sau consultativ, participari la emisiuni radio-tv, conferinte de presa, intalniri cu furnizori de formare, participari la seminarii regionale etc. Incepand cu mai 2004 s-au desemnat si membrii supleanti. Sedintele s-au desfasurat intotdeauna la sediul DMPS.

CA sunt sprijinite in activitatea lor de catre secretariatele tehnice (STJ), care sunt constituite din 2 salariati ai DMPS. Membrii STJ desfasoara, pe langa aceasta activitate de autorizare a furnizorilor de formare si alte activitati in cadrul DMPS. Aceasta situatie s-a produs din cauza absentei unui compartiment distinct, in cadrul DMPS, care sa se ocupe numai cu implementarea noului sistem de formare profesionala adultilor (FPA). STJ au fost, permanent, in legatura cu furnizorii interesati de procesul de autorizare, au oferit consultanta si informatii tuturor celor interesati, au asigurat comunicarea CA cu furnizorii, cu specialistii, cu CNFPA, cu celelalte organizatii si institutii implicate in sistem si au asigurat lucrarile de secretariat necesare desfasurarii procesului de autorizare.

b) conditii logistice

Majoritatea STJ-urilor au primit spatii, amenajate special, pentru activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesionala. Sunt insa si judete care nu au un spatiu amenajat si membri STJ desfasoara activitatea de autorizare in acelasi birou in care isi desfasoara si activitatea curenta. Toate STJ-urile au in dotare echipamentele care au fost distribuite prin proiectul Bancii Mondiale si prin proiectul de twinning, ambele desfasurate de catre MMFES. In acest moment, fiecare CA si STJ dispune de calculatoare, monitoare, imprimante, UPS, scanner si telefon cu fax. Echipamentele sunt in stare de functionare si sunt utilizate doar de catre membrii STJ si de catre presedintele CA. Documentele sunt pastrate in fisete metalice, iar certificatele de calificare si absolvire, precum si suplimentele descriptive sunt gestionate prin casieria DMPS.

c) aspecte legate de specialisti

Dupa 1 ianuarie 2004, toate comisiile de autorizare au facut demersuri in presa, la posturile de televiziune locala si la institutiile si agentii economici din judet pentru recomandarea de specialisti, care sa fie inscrisi in listele de specialisti, pe domenii ocupationale. Dupa ce specialistii au depus dosarele la STJ, au fost intocmite listele de specialisti, prin respectarea prevederilor instructiunilor emise de catre CNFPA si care au fost aprobate prin decizie a CA. La inceput, nu toate judetele au dat decizie de aprobare a acestei liste, dar in urma controalelor efectuate de expertii Directiei metodologie, acest lucru s-a remediat. Ulterior, cand aceste liste s-au actualizat, s-a emis decizie de actualizare a acestora. Din listele de specialisti fac parte si reprezentanti ai autoritatilor de reglementare: ISCIR, Inspectoratul de Politie Judetean, Inspectoratul pentru Situatii de Urgente Judetean etc.

Domeniile unde sunt cei mai multi specialisti sunt diferite de la un judet la altul, dar in majoritatea judetelor aceste domenii sunt urmatoarele: informatica, stiinte economice, constructii, stiinte juridice, turism si alimentatie publica, constructii de masini, limbi straine (engleza, italiana, germana).

Domeniile deficitare sunt si ele diferite de la un judet la altul, dar in majoritatea judetelor aceste domenii sunt urmatoarele: instalatii, confectii, securitate si sanatate in munca, igiena si estetica corpului omenesc, calitate, mediu, management, imobiliar, domeniile reglementate (ISCIR, IGSU, Politie etc.).

Selectarea specialistilor s-a facut prin raportarea la tipul de activitate pe care urmau sa o desfasoare (evaluare, monitorizare, examinare), respectandu-se principiile specializarii si disponibilitatii acestora, ale conflictului de interese si rotatiei. Principiul rotatiei nu s-a putut aplica intotdeauna, mai ales pentru ocupatiile din domeniile deficitare. La selectarea specialistilor s-a tinut cont si de alte elemente precum: perioada de timp scursa de la ultima activitate desfasurata, distanta dintre localitatea de domiciliu a specialistului si localitatea in care are sediul furnizorul.

Specialistii nu sunt toti de acelasi calibru. Multi dintre specialisti sunt cadre didactice in unitati de invatamant preuniversitar. Nu toate judetele au facut instruiri cu specialistii, desi la inceputul anului 2004, s-a transmis de catre Directia metodologie la CA, setul de prezentari, pe baza caruia sa se faca instruirile acestora. Desi, STJ -urile le predau specialistilor, atat documentatia necesara evaluarii in vederea autorizarii, cat si setul de instructiuni si legislatia necesare intocmirii rapoartelor de evaluare, acestia intampina dificultati, cu exceptia celor care vin din invatamant, printre care:

analiza unor piese ale dosarului de autorizare si anume cele legate de programul de formare (modul de transpunere a SO/SPP in programa de pregatire, stabilirea obiectivelor in functie de competentele din SO/SPP, modalitatile de evaluare a programului);

aceleasi dificultati, cu un grad mai accentuat, se inregistreaza si cu prilejul monitorizarii furnizorilor.

Calitatea activitatilor de evaluare/monitorizare/examinare lasa mult de dorit, dar nu putem avea foarte multe pretentii de la acesti specialisti, deoarece nu au fost pregatiti pentru a desfasura aceasta activitate si nici plata serviciilor nu este atractiva. In general, rapoartele de evaluare s-au intocmit corect, dar multe dintre acestea nu sunt detaliate, ci sunt bifate una dintre optiuni DA/NU. Termenele au fost respectate de catre specialisti si astfel s-au putut respecta termenele prevazute de lege, pentru procedura de autorizare. Specialistii care participa la monitorizarea unui furnizor de formare, ar trebui sa verifice modul de completare si gestionare a documentelor de evidenta specifice furnizorilor de formare, ori acest lucru nu prea se intampla, deoarece specialistii motiveaza ca ei nu stiu ce sa verifice si ca de fapt, ei ar trebui sa verifice numai programa de pregatire si modul de desfasurare a programelor.

Comisiile de examinare au fost stabilite la timp si cu respectarea legislatiei, atat in ceea ce priveste termenele, cat si specialistii. In general, comisiile de examinare s-au achitat de obligatiile prevazute de legislatie, dar au fost si cazuri in care documentele de examen au fost intocmite incomplet sau incorect cu toate ca membrii comisiei de examinare au fost instiintati, in timp util, de toate modificarile survenite in actele normative (procese verbale de examen completate gresit, statistici lipsa, greseli de completare a numelui sau prenumelui in documentele de examen etc.). Exista judete in care specialistii refuza sa participe la examene, ca membri in comisia de examinare, pentru absolvirea programelor derulate de catre AJOFM-uri sau de Centrele Regionale de Formare Profesionala a Adultilor deoarece, pe de o parte daca examinarea se desfasoara in alta localitate decat cea in care are domiciliu specialistul, nu se deconteaza transportul acestora, iar pe de alta parte plata specialistilor se face cu mare intarziere si in cuantum mai mic fata de plata participarii la alti furnizori autorizati.

d) colaborarea intre membrii CA, relatia STJ-CA

Exista o buna colaborare atat intre membrii CA, cat si intre membrii CA si STJ, bazata pe profesionalism, comunicare si respect reciproc. Asupra acestei cooperari impietand, intr-o masura de retinut, obligatiile profesionale de la locul de munca al fiecaruia.

e) consideratii privind relatiile CA/STJ cu: CNFPA, organizatiile de provenienta ale membrilor CA, specialistii, furnizorii de formare, alte compartimente din DMPS si cu MMFES, autoritatile de reglementare, ITM, alte organizatii interesate de activitatea CA in plan judetean

Relatia CA/STJ cu CNFPA este considerata foarte buna, caracterizata prin competenta, disponibilitate, implicare, secretariatele tehnice beneficiind de un real suport metodologic din partea expertilor din Directia metodologie cu ajutorul carora au solutionat pozitiv toate situatiile speciale aparute (legislative, organizationale, relationale). Desi comunicarea se face preponderent prin email, atat informatiile de la CNFPA catre CA/STJ, cat si de la CA/STJ la CNFPA s-au transmis in conditii bune si in timp util.

Colaborarea CA/STJ cu organizatiile de provenienta ale membrilor comisiei de autorizare a fost pe toata durata mandatelor acestora foarte buna, nefiind inregistrat nici un eveniment.

Relatia cu furnizorii de formare este una de colaborare, reperele stabilite de la debutul acesteia fiind strict raportate la cadrul legal al FPA, in sensul ca regulile referitoare la fiecare etapa (autorizare, monitorizare, examinare) au fost stabilite de ambele parti. STJ-urile au comunicat permanent cu furnizorii de formare acordand consultanta atat furnizorilor autorizati, cat si altor persoane fizice sau juridice interesate fie de procesul de autorizare, fie de participarea la un anumit program de formare. CA/STJ s-au confruntat cu unele probleme cum ar fi:

nerespectarea de catre furnizorii de formare a unor termene (de depunere a documentatiei pentru inregistrarea programelor de formare, de depunere a contractelor de formare profesionala, pentru emiterea deciziilor pentru examene, anuntarea modificarilor intervenite in desfasurarea programelor de formare - locatie, formatori etc.);

intocmirea deficitara a documentelor;

reticenta in aplicarea modificarilor legislative in domeniu;

omisiunea de a informa CA cu privire la organizarea unor programe in/din alte judete.

In general, exista o relatie de buna colaborare cu forurile administrativ-financiare ale DMPS si ale MMFES, precum si cu celelalte institutii si autoritati, care, prin specificul activitatii lor, concura la buna desfasurare a activitatii de FPA (AJOFM, ITM, Casa Judeteana de Pensii, Oficiul Registrului Comertului, Institutia Prefectului). La inceputul activitatii au intampinat dificultati in relatia cu ISCIR, dar pe parcurs acestea au disparut, iar colaborarea cu aceasta institutie a devenit una buna. Aproape toate autoritatile de reglementare au recomandat specialisti care au fost trecuti pe listele de specialisti ale comisiilor de autorizare.

f) eventuale probleme legate de apostilare

In baza prevederilor O.G. nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, aprobata prin Legea nr. 52/2000 si modificata prin Legea nr. 142/2004 si Legea nr. 121/2005 si a prevederilor Legii nr. 340/2004, completata cu instructiunile si precizarile Ministerului Administratiilor si Internelor nr. 351/2004, privind organizarea si desfasurarea activitatii de aplicare a apostilei, pe parcursul anului 2006 au fost semnate protocoale intre Institutia Prefectului si DMPS privind procedura de avizare a certificatelor de calificare si absolvire obtinute de cetatenii romani in afara sistemului national de educatie, emise dupa 1.01.2004. Numarul de avize favorabile pentru obtinerea apostilei, difera de la un judet la altul.

g) aspecte critice sesizate in legatura cu derularea procesului de autorizare

Inadvertentele si greutatile intervenite in activitatea de autorizare s-au datorat in principal deficientelor existente in legislatia actuala privind FPC, deficiente care au fost colectate si semnalate cu diferite ocazii si sunt in general legate de:

obligativitatea desfasurarii sedintelor CA in prezenta a minimum 3 membri, cu conditia ca reprezentantii partenerilor sociali sa fie prezenti;

o anumita reticenta din partea furnizorilor de formare profesionala (in special grupurile scolare) in a se autoriza, datorita documentelor care trebuie completate si a formalitatilor care trebuie indeplinite pana la finalizarea procesului de autorizare;

neconcordantele dintre prevederile legale privind autorizarea furnizorilor de formare profesionala si cea de avizare impusa de catre autoritatile de reglementare (ISCIR, IGSU, IGP, MIRA, Ministerul Sanatatii, Autoritatea din domeniul turismului etc.);

dificultatile aparute in activitatea de cooptare a specialistilor, pe de o parte din cauza unei slabe implicari a partenerilor sociali (in special a patronatelor care ar fi trebuit sa fie primii interesati in calificarea fortei de munca), iar pe de alta parte a insuficientei motivari a acestora;

lipsa pregatirii profesionale si experientei specialistilor pe domenii ocupationale (ca evaluator de programe, pe de o parte si ca evaluator de competente, pe de alta parte);

lipsa certificarii specialistilor si a unui corp de specialisti care sa fie inregistrat in Registrul National al Specialistilor Evaluatori;

necesitatea pregatirii specialistilor pentru dobandirea si certificarea competentelor de evaluator;

inexistenta specialistilor pentru multe dintre domeniile de activitate in care se desfasoara formarea profesionala;

dificultatea in cooptarea de specialisti pentru ocupatii/calificari gen: coafor, manichiurist etc.;

lipsa unor documente de referinta care sa asigure corelarea intre Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) si Nomenclatorul calificarilor (NC);

proceduri greoaie si neclare de actualizare a COR-ului si NC-ului;

numarul insuficient de standarde ocupationale (SO) si de standarde de pregatire profesionala (SPP) precum si faptul ca sunt diferente intre SO si SPP, atat in ceea ce priveste structura lor, cat si formularea competentelor;

obligativitatea elaborarii SO de catre furnizorii de formare profesionala;

neactualizarea SO cu cerintele pietei muncii;

neconcordanta dintre SO/SPP si noile reglementari legislative din anumite domenii;

nivelul redus al taxei de autorizare nu acopera cheltuielile privind activitatea de monitorizare a furnizorilor de formare profesionala, pe parcursul celor 4 ani de valabilitate a autorizatiei;

numarul mare de ore impus pentru pregatirea teoretica si practica a participantilor la un program de calificare;

dificultate in alegerea tipului de program (initiere, perfectionare, specializare) atat din cauza definitiilor din OG nr. 129/2000 (nu se precizeaza daca trebuie sa se dezvolte toate competentele din SO/SPP sau doar un anumit tip sau numar de competente), cat si datorita faptului ca absolventii obtin la final un certificat de absolvire, pe care multi dintre angajatori nu-l recunosc;

necomunicarea si nedepunerea, in timp util, de catre furnizorii de formare profesionala autorizati intr-un judet si care deruleaza un program de formare profesionala intr-un alt judet, a deschiderii de curs si actelor care modifica conditiile initiale, de autorizare;

imposibilitatea monitorizarii programelor autorizate intr-un judet si derulate in alte judete, atat din punct de vedere financiar, cat si din punct vedere al selectarii specialistilor;

lipsa pregatirii pedagogice in formarea profesionala a adultilor a formatorilor;

imposibilitatea autorizarii unor furnizori din cauza ca nu indeplinesc obligatiile exigibile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor, potrivit legislatiei in vigoare;

faptul ca cei doi membri ai STJ nu beneficiaza de indemnizatie, desi au atributii suplimentare fata de cele stabilite prin fisa postului;

lipsa unor instruiri periodice pentru membrii STJ si ai CA, menite sa conduca la un sistem de FPA aplicat unitar si de calitate;

necesitatea unei sedinte CA pentru stabilirea componentei comisiei de examinare; nemotivarea membrilor CA care fac monitorizarea furnizorilor de formare, in sensul ca nu sunt indemnizati la fel ca specialistii care participa la monitorizare;

neimplicarea autoritatilor de reglementare si a comitetelor sectoriale in elaborarea de SO si de programe cadru;

inexistenta programelor cadru, pe care furnizorii de formare sa le respecte;

lipsa reglementarilor privind durata programelor de formare de tipul initiere, perfectionare sau specializare;

perioada prea mare pentru elaborarea si aprobarea SO/SPP, perioada in care furnizorul de formare are dreptul sa deruleze programe de formare pentru care nu exista SO/SPP (9 luni de zile), avand dreptul sa elibereze certificate de calificare/absolvire fara suplimentul descriptiv, deoarece acesta organizeaza programe doar 9 luni de zile, fara sa mai fie preocupat de elaborarea SO;

inexistenta unui sistem unic de FPC in Romania; in acest moment aproape toate ministerele isi reglementeaza modul de desfasurare a FPC din sectorul propriu;

solicitarea proiectului didactic;

confuzia care se face intre procedura de evaluare a programului si procedura de evaluare a participantilor la program;

competitia dintre furnizorii de formare este axata pe reducerea cheltuielilor cu desfasurarea programului (pret cat mai mic) si nu pe imbunatatirea calitatii programului de formare;

sponsorizarea programelor de catre AJOFM pentru reinsertia somerilor s-a transformat intr-un instrument de furnizare de subventii ascunse acelor agenti economici care promit ca vor angaja persoanele care absolva programele de formare organizat de ei; astfel fondurile publice nu sunt bine utilizate, iar perceptia publica asupra FPC cu finantare publica este distorsionata;

lipsa unui sistem de amenzi si sanctiuni pentru furnizorii de formare profesionala;

structura echipei de monitorizare sa fie schimbata, in sensul ca un membru al STJ sa faca parte din aceasta echipa;

imposibilitatea de a evita vanzarea de certificate;

necunoasterea legislatiei de catre furnizori;

incheierea unor contracte de parteneriat cu vicii de forma sau de fond;

intarzieri inadmisibile in tiparirea si repartizarea certificatelor de calificare sau de absolvire si a suplimentelor descriptive;

remunerarea specialistilor, care fac parte din comisia de examinare, de catre furnizorii de formare;

imposibilitatea actualizarii in timp util a RNFFPA, atat cel de pe site-ul CNFPA, cat si cel din Portalul de formare profesionala continua; astfel apar neconcordante intre informatiile existente pe cele doua site-uri;

lipsa transparentei datelor continute in Fisa de autoevaluare, completata de furnizor inainte de a se autoriza si in chestionarele de evaluare a programului de formare completate de participantii la un program de formare autorizat.

h) initiative privind promovarea formarii profesionale a adultilor

Pentru promovarea formarii profesionale a adultilor, in perioada 2004-2007, au fost initiate urmatoarele activitati:

campanii de informare mass-media (publicarea in presa locala a articolelor privind noutatile referitoare la FPA, participarea membrilor CA in cadrul unor emisiuni difuzate de posturile de radio si televiune locale);

publicarea pe site-urile DMPS a informatiilor privind: oferta de programe de FPA, cu datele de contact ale furnizorilor de formare autorizati si legislatia in domeniul FPA;

afisarea la sediul CA a listelor cu furnizorii autorizati;

editarea de brosuri care contin furnizorii de formare autorizati;

participarea la bursa locurilor de munca/calificarilor a membrilor CA si prezentarea de catre acestia a ofertei de formare, inclusiv cea finantata din Bugetul Asigurarilor de Somaj;

participarea membrilor CA si STJ la seminariile si/sau programele de pregatire organizate de CNFPA si MMFES, la nivel national si regional;

participarea membrilor CA si STJ la diferite seminarii, mese rotunde, simpozioane organizate de diferite institutii;

organizarea de intalniri cu furnizorii de formare autorizati;

avertizarea potentialilor cursanti asupra riscului de a participa la programe care nu sunt autorizate, din cauza furnizorilor care isi fac reclama mincinoasa;

2. Sugestii privind:

a) ce masuri pot fi luate pentru imbunatatirea procesului de autorizare - prioritati

se impune modificarea legislatiei pentru a se reglementa urmatoarele aspecte: indemnizarea membrilor STJ, formarea formatorilor din FPA si a specialistilor utilizati atat in procesul de evaluare programe, cat si in procesul de monitorizare si examinare;

majorarea taxei de autorizare;

sa existe obligativitatea autorizarii tuturor furnizorilor de formare profesionala, nu numai a celor care doresc sa elibereze certificate de calificare/absolvire cu recunoastere nationala;

plata specialistilor, care fac parte din comisiile de examinare, sa se faca de la bugetul de stat prin bugetul DMPS, pentru a evita eventuala lipsa de obiectivitate a acestora;

majorarea indemnizatiilor membrilor CA si ale specialistilor;

stabilirea unui alt sistem de indemnizare a membrilor CA, a specialistilor si a membrilor STJ;

infiintarea unor compartimente distincte (STJ) in organigrama DMPS, care sa se ocupe numai de activitatea de FPA si care sa aiba in componenta doua sau mai multe persoane, in functie de volumul activitatii desfasurate;

implicarea membrilor STJ in procesul de monitorizare si examinare;

schimbarea modului de efectuare a monitorizarii, nu la nivelul programului, ci la nivelul furnizorului;

stabilirea comisiei de examinare de catre presedintele CA, fara sa mai fie nevoie de sedinta a CA;

sa se faca autorizarea pe un domeniu (arie ocupationala) si nu pe fiecare ocupatie in parte;

crearea si actualizarea unui Registru National al Specialistilor Evaluatori;

armonizarea legislatiei privind FPA cu cea prevazuta de alte acte normative (ex.: ISCIR, IGSU, Politie, Ministerul Sanatatii etc.);

instituirea unor masuri coercitive pentru neindeplinirea prevederilor legale de catre actorii implicati in procesul de FPA;

redenumirea contului de trezorerie pentru incasarea taxei de autorizare, de catre organele competente, intrucat taxa este virata intr-un cont a carui denumire este "taxa privind activitatea nucleara", iar furnizorii intampina dificultati la inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea firmei;

sa se stabileasca durata minima si in cazul programelor de initiere, perfectionare si specializare;

stabilirea unor conditii mai clare, referitoare la nivelul minim al studiilor si a experientei, pe care trebuie sa le indeplineasca formatorii;

sa se precizeze numarul minim de formatori, pe care trebuie sa-l aiba un furnizor, pentru a asigura desfasurarea unui program de formare de calitate;

sa se modifice conditiile si criteriile de autorizare, atunci cand este vorba de reautorizarea unui furnizor sau cand este vorba de o unitate de invatamant;

sa se impuna furnizorilor de formare o baza materiala proprie, minima, pentru desfasurarea unui program, aceasta neavand voie sa fie inchiriata in totalitate;

stabilirea unui termen limita, de la inceperea cursurilor, in care furnizorii de formare sa prezinte spre inregistrare, la STJ, contractele de formare profesionala, precum si prevederea unor sanctiuni pentru nerespectarea acestuia;

introducerea unor prevederi clare referitoare la utilitatea certificatelor obtinute prin absolvirea unor programe autorizate, indiferent ca este vorba de un certificat de calificare sau absolvire, deoarece in acest moment sunt multe probleme cu ITM, privind angajabilitatea absolventilor;

introducerea unui sistem de credite transferabile in domeniul FPA;

organizarea de instruiri ale membrilor CA si STJ, precum si organizarea de intalniri, la nivel national si regional, pentru diseminarea informatiilor si schimb de experienta;

sa se elaboreze programe cadru, la nivel national, care apoi sa fie respectate de catre toti furnizorii de formare (dupa modelul curricullum-ului din invatimant);

sa se suporte de la bugetul de stat cheltuielile privind elaborarea de SO;

tiparirea certificatelor de calificare si absolvire sa se faca din timp, pentru a nu se mai ajunge in situatia actuala, in care multi absolventi nu se pot angaja, deoarece nu li s-au eliberat certificatele respective;

reglementarea organizarii de programe de formare a caror forma de pregatire este invatamantul la distanta, prin corespondenta, e-leaning;

crearea unui sistem de management pentru asigurarea calitatii la nivelul furnizorilor de formare;

sa se puna un accent mai mare pe "rezultatele formarii profesionale", care sa fie de calitate si mai putin pe "intrari", cum se pune in acest moment.

b) evitarea/solutionarea problemelor legate de activitati de formare derulate in alte judete de catre furnizorii autorizati de CA

desfasurarea de programe de formare doar in judetul in care au fost autorizati, deoarece furnizorii respectivi nu pot fi monitorizati;

c) evitarea/solutionarea problemelor legate de activitati de formare derulate in judetul propriu de catre furnizorii autorizati de alte CA

obligativitatea autorizarii in fiecare judet unde doreste sa desfasoare programe de formare;

3. Alte puncte considerate importante

Pentru accelerareacresterii participarii la FPC ar trebui identificate posibilitatile de stimulare ale persoanelor interesate prin sustinere financiara pe de o parte si prin asigurarea respectarii de catre angajatori a obligatiei de a folosi numai personal calificat pentru activitatile specifice calificarilor prevazute de legislatia romaneasca, in vigoare.

Exista angajatori care nu sunt interesati de eliberarea unor certificate cu recunoastere nationala pentru angajatii proprii, deoarece doresc sa limiteze posibilitatea acestora de a se angaja la firme concurente.

Procesul de formare profesionala propriu-zis are o structura slaba, cele mai multe dintre elementele lui fiind constructii ad-hoc, directionate catre realizarea unor teluri pe termen scurt mai degraba, decat catre elaborarea unei strategii pe termen lung.

Cererea pietei FPC in Romania este dominata de micul consumator individual cu solvabilitate redusa, influentat in general de costuri si nu de calitate.

Este necesar ca autoritatile de reglementare si de decizie sa adopte toate acele masuri care sa stabileasca rolul, importanta si ponderea formarii profesionale a adultilor si sa asigure implementarea cu seriozitate si profesionalism a acestui proces la nivelul standardelor de calitate.

Sistemul de asigurare a calitatii pentru FPC trebuie sa asigure implicarea partenerilor sociali si sa se armonizeze cu Cadrul Comun European de Asigurare a Calitatii.