CONFLICTELE DE MUNCA: GREVA - Importanta grevei in cadrul Managementului

REFERAT

CONFLICTELE DE MUNCA:GREVA

Importanta grevei in cadrul Managementului

Resurselor Umane

Pentru buna desfasurare a activitatii economice, la nivelul intreprinderii,ramurii economice,la nivelul unui stat sau chiar la nivel mondial sunt necesare trei tipuri de resurse: materiale,financiare si umane.

Resursele umane influenteaza in mod direct orice proces economic prin asigurarea si utilizarea lor. De aceea resursele umane utilizate in procesele economice trebuie sa fie atent selectionate,asigurandu-se astfel cei mai buni salariati pentru posturile necesare desfasurarii proceselor economice.

De asemenea pentru a se asigura un mediu prielnic desfasurarii proceselor economice este necesara mentinerea relatiilor de munca. Partile implicate in relatiile de munca sunt angajatii si managerii. Prin intermediul dialogului social,mai exact a negocierii,sunt stabilite drepturile si obligatiile partenerilor sociali.

Neintelegerile care apar cu ocazia negocierilor dintre angajat si angajator duc la conflictele de munca,manifestate uneori prin greve.

Greva presupune incetarea activitatii angajatilor,a procesului de productie. De aceea se acorda o importanta deosebita grevelor si se doreste solutionarea acestora intr-un timp cat mai scurt.

Greva si solutionarea acesteia

Greva poate fi definta ca o forma de protest caracterizata prin incetarea voluntara si colectiva a lucrului intr-o unitate.

Conform legislatiei tarii noastre sunt trei tipuri de greve:

greva de avertisment

greva propriu-zisa

greva de solidaritate

Din punct de vedere legal pot fi greve legale si greve ilegale.

Greva de avertisment are o durata maxima de doua ore daca se inceteaza activitatea si trebuie sa preceada greva propriu-zisa cu cel putin 5 zile. Prin greva de avertisment sunt atentionati patronii in legatura cu revendicarile salariatilor. In cazul in care revendicarile salariatilor nu vor fi solutionate se va trece la o forma mai grava de protest,la greva propriu-zisa.

Greva propriu-zisa poate fi declarata numai daca,in prealabil,au fost epuizate toate posibilitatile de solutionare a conflictului colectiv de munca,prin proceduri de conciliere si daca momentul declansarii a fost adusa la cunostiinta conducerii unitatii de catre organizatori,cu 48 de ore inainte.

Greva de solidaritate se declara in sprijinul salariatilor unei alte unitati organizati in sindicate afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala,in vederea obtinerii revendicarilor cerute de acestia.

Grevele mai pot fi totale,atunci cand participa toti angajati sau partiale atunci cand participa numai o parte a personalului.

Grevele legale sunt cele declansate cu respectarea procedurilor si obiectelor prevazute de lege. Cele ilegale sunt cele declansate cu nerespectarea procedurilor prevazute de lege. In anumite domenii de activitate este interzisa greva prin lege deoarece persoanele care lucreaza in acest domeniu nu au dreptul la greva fiind ilegale,iar toti participantii la greva isi pierd dreptul de a se intoarce la locul de munca.

Conform legislatiei din Romania,hotararea de declarare a grevei se ia de sindicate cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor. Pentru angajatii neorganizati in sindicate,hotararea de declansare a grevei se ia prin vot secret,cu acordul a cel putin jumatate din numarul acestora. Pe durata grevei,angajatii isi pot mentine toate drepturile ce decurg din raporturile de munca, cu exceptia dreptului la salariu si la sporuri de salariu.

Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor profesionale cu caracter economic si social ale salariatilor. Ea nu poate viza realizarea unor scopuri politice,anularea masurii desfacerii contractului de munca de catre unitate,incadrarea sau schimbarea din functie a unei persoane,modificare clauzelor contractului colectiv de munca,a unui acord realizat anterior sau a unei hotarari definitive a comisiei de arbitraj prin care s-a solutionat un conflict colectiv de munca.

Greva este organizata si condusa de organul sindical sau,dupa caz,de reprezentantii salariatilor,care stabilesc forma si durata acesteia.

Participarea la greva este libera,nimeni nu poate fi constrans sa participe sau sa refuze sa participe.

Salariatii care participa la greva trebuie sa se abtina de la actiuni de natura sa impiedice continuitatea activitatii de catre cei care nu participa la greva.

Organizatorii grevei,impreuna cu conducerea unitatii au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unitatii si sa asigure functionare continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor.

In timpul grevei organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea unitatii,in vederea satisfacerii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului de interese.

In cazul in care organizatorii grevei si conducerea unitatii ajung la un acord,conflictul de interese este solutionat si greva inceteaza.

In cazul in care greva s-a derulat pe o durata de 20 de zile,fara ca partile implicate sa fi ajuns la o intelegere,si daca continuarea grevei ar fi de natura sa afecteze interese de ordin umanitar,conducerea unitatii poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj. Cerea de arbitrare se adreseaza organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese.

Comisia de arbitraj se compune din trei arbitrii. Lista persoanelor care pot fi desemnate ca arbitrii se stabileste o data pe an de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,dintre specialistii din domeniul economic,tehnic si juridic cu consultarea sindicatelor si a Camerei de Comert si Industrie.

Dupa stabilirea comisiei de arbitraj,partile sunt obligate sa depuna la aceasta comisie intreaga documentatie privind conflictul colectiv de munca si sustinerile lor. In termen de trei zile de la primirea documentatiei,comisia de arbitraj are obligatia sa convoace partile si sa examineze,impreuna cu acestea conflictul colectiv de munca,pe baza dispozitiilor legii si a prevederilor contractelor colective de munca aplicabile.

Comisia de arbitraj se pronunta printr-o hotarare definitiva,in termen de 24 de ore de la incheierea dezbaterilor. Hotararea se comunica partilor iar conflictul colectiv de munca este considerat ca fiind incheiat.

Studiu de caz:Greva din Invatamant

In 24 octombrie 2008,presedintele Basescu a promulgat legea majorarii salariilor profesorilor cu 50% . La doar cateva zile guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta potrivit careia salariile profesorilor nu vor creste cu cele 50 de procente. Acest fapt a atras nemultumirea profesorilor si a celor patru federatii sindicale ducand la crearea unui conflict de drepturi si care a avut drept urmare declansarea unor greve de protest.

Prima greva de avertisment a avut loc luni 3 noiembrie 2008. Cateva zeci de mii de cadre didactice afiliate la Federatia 'Spiru Haret' au declansat, greva de avertisment, dupa ce au cerut Parlamentului, intr-o scrisoare deschisa, sa se intruneasca de urgenta si sa respinga ordonanta privind amanarea majorarii cu 50 la suta a salariilor profesorilor.

Liderul Federatiei 'Spiru Haret', Gheorghe Izvoranu, a anuntat, luni dimineata, ca aproximativ 75.000 de profesori, afiliati organizatiei, sunt in greva de avertisment, dascalii prezentandu-se la cursuri pentru a supraveghea elevii, fara a preda. Incepand cu ora 7.00, toti profesorii afiliati la organizatia pe care o conduce sunt in greva de avertisment,   acestia prezentandu-se in toate unitatile scolare, dar 'fara a face activitati didactice sub nicio forma'.

Potrivit reprezentantilor Federatiei 'Spiru Haret', greva de avertisment a inceput, conform planului, la ora 7.00 si se s-a desfasurat pe parcursul intregii zile.

In cadrul filialei din Dolj 50 la suta din cele aproximativ 5.000 de cadre didactice afiliate la federatie au intrat la cursuri, restul declansand greva.

In data de 5 noiembrie 2008,Federatia 'Spiru Haret' a hotarat sa participe, in 10 noiembrie, alaturi de celelalte trei federatii din educatie, la greva de avertisment de doua ore, dupa ce, luni, a organizat propria greva de avertisment de o zi, urmand ca, din 18 noiembrie, toate cele patru sindicate sa intre in greva generala.

Biroul Executiv al Federatiei Sindicatelor din Invatamant 'Spiru Haret', a decis, analizand situatia existenta in sistemul de invatamant romanesc, in continuarea grevei de o zi, organizata sub titlul 'O lectie de demnitate', ca, pe 10 noiembrie, sa se solidarizeze cu greva de avertisment organizata de celelalte trei federatii sindicale reprezentative din invatamant, prin organizarea de actiuni specifice in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT) a trimis, inspectoratelor scolare judetene o nota, in care atrage atentia asupra prevederilor legale privind faptul ca, in perioada grevelor, profesorii nu trebuie sa-si primeasca drepturile salariale.

Potrivit documentului MECT, pe perioada grevei raportul de munca este suspendat pentru angajatii care participa la actiunile de protest, conform prevederilor Legii 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca si ale Codului Muncii.

Peste 200.000 de cadre didactice au intrat, luni, in greva de avertisment de doua ore, protestand fata de decizia Guvernului de a amana pana in aprilie 2009 aplicarea legii de majorare cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice.

La greva de avertisment de luni au participat peste 200.000 de cadre didactice afiliate la federatiile Alma Mater, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) si Federatia Educatiei Nationale (FEN).

Comisiile reunite de munca si invatamant din Senat au adoptat, luni 10 noiembrie 2008, un raport de respingere a OUG privind amanarea maririlor salariale din educatie, cu 14 voturi 'impotriva' si 3 voturi 'pentru'.

In data de 14 noiembrie 2008,federatiile din educatie renunta la greva generala anuntata in 18 noiembrie, atentionand ca vor relua protestele daca, dupa instalarea viitorului Guvern, legea de majorare cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice nu va fi aplicata.

Conducerile federatiilor sindicale reprezentative din invatamant, in urma consultarii sindicatelor afiliate, au ajuns la concluzia ca greva generala programata in 18 noiembrie trebuie amanata. Profesorii renunta la greva generala 'pentru ca nu este acum momentul unui astfel de protest'.

Liderilor federatiilor 'Spiru Haret', Alma Mater, FSLI si FEN atentioneaza ca, in situatia in care, imediat dupa instalarea noului Guvern, Legea nr. 221/2008 care prevede majorarea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice nu va fi aplicata, se va declansa greva generala

Sindicalisti anunta ca vor boicota anul scolar daca nu se vor tine promisiunile legate de cresterile salariale.

Analiza punctelor forte si a punctelor slabe

Un prim punct forte ar fi legea promulgata de presedinte. Aceasta lege reprezinta un atu pentru sindicalisti si pentru profesori in general deoarece protestul lor are ca si argument legea promulgata de presedinte,nu se bazeaza doar pe promisiuni.

Un punct slab care este in contradictoriu cu legea promulgata de presedinte,este ordonanta de urgenta a guvernului,motivata de lipsa fondurilor pentru realizarea unei mariri de salariu cu un procent destul de mare de 50%,marire care nu s-a vrut realizata treptat. Realizarea maririi treptate a salariilor ar fi fost oarecum mai usor de realizat chiar si in conditiile lipsei fondurilor.

Un alt punct slab al grevei sindicatelor din invatamant este lipsa de concordanta intre puterile statului,intre presedinte si parlament,legislativul, pe de o parte si guvern,executivul, pe de alta parte.

Un alt aspect care poate fi incadrat si ca punct forte dar si ca punct slab,este incadrarea in timp a grevei.

Situarea grevei in timp la o scurta perioada inaintea alegerilor guvernamentale constituie un avantaj pe de o parte,deoarece fiind in plina campanie electorala revendicarile cerute de sindicalisti puteau fi obtinute oarecum mai usor.

Pe de alta parte insa,asa cum declara un lider de sindicat nu era momentul pentru un asemenea protest. De aceea au renuntat la greva generala din data de 18 noiembrie.

Un alt aspect care ar putea fi considerat punct forte ar fi formarea unui nou guvern,dar ar putea fi si punct slab. Punct forte ar fi in cazul in care noul guvern ar fi dispus sa acorde marirea salariilor cu 50%,ar putea fi insa si un punct slab in eventualitatea in care ar refuza acordarea maririi cu cele 50 de procente.

Concluzii si recomandari

Greva de avertisment poate duce uneori la obtinerea revendicarilor cerute de sindicalisti si la incetarea protestului fara a fi necesara o greva propriu-zisa,sau generala cum mai este numita.

In cazul de fata greva de avertisment si negocierile ulterioare acesteia au dus doar la o amanare fiind posibila reluarea grevei daca nu vor fi acordate revendicarile cerute de sindicalisti.

Ca si recomandari pentru sindicalisti,le-as sugera in primul rand sa fie mai rationali si sa realizeze ca procentul de 50% este destul de mare pentru o marire salariala mai ales daca nu se realizeaza treptat.

In al doilea rand,amentarea lor cu privire la boicotarea anului scolar mi se pare extreme de absurda si foarte egoista. Ar trebui sa se gandesca totusi si la elevii al caror viitor e in joc.

Bibliografie

Ioan Cindrea, 'Managementul Resurselor Umane', Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu,2008

Ion Petrescu,Ioan Cindrea 'Teorie si practica in Managementul resurselor Umane',Editura Lux Libris,Brasov 1998

www.realitatea.net

Mediafax