Conditiile de munca

Conditiile de munca

Conditiile de munca si viata s-au aflat sub influenta suferintelor generate de bolile vechiului sistem economic, iar in prezent prin institutii, reglementari, obiceiuri, mentalitati, pe de o parte si a stresului zilnic, provocat de noile transformari si de efectele social-economice ale acestora, pe de alta parte.

Amploarea si consecintele agregate ale reformelor se pot observa si deduce chiar si numai din simpla lectura a datelor medii anuale pentru unii indicatori economici.

Multi oameni considera somajul o conjunctura negativa care trebuie evitata. Exista un puternic sentiment de compasiune pentru cei care se afla in aceasta situatie, dar fiecare recunoaste ca sunt si cazuri fericite in care sunt oameni inactivi pe piata muncii pentru ca au ales aceasta.

Cum este posibil ca un om apt de munca sa aleaga varianta inactivitatii pe piata muncii? Scopul inchirierii fortei de munca in conditii negociate, este de a realiza venituri pentru a obtine resursele necesare propriei existente, insa orice om refuza sa realizeze un schimb economic liber daca nu considera ca ii este suficient de avantajos, daca valoarea pe care o cedeaza este mai mica decat ceea ce primeste in schimb.

Valoarea pe care fiecare salariat o atribuie capacitatii sale de munca este un rezultat al proceselor afective, fiind influentata de experientele anterioare si prin raportarea la conditiile de munca ale altor indivizi dar si de resursele materiale disponibile.

Figura 6. Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.1

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online

Pe piata muncii, cu cat salariul pentru care un om este dispus sa munceasca este mai mic, cu atat cresc sansele sa gaseasca un loc de munca. Este o situatie identica oricarei alte piete, un furnizor va reusi sa isi vanda produsul pe masura ce reduce pretul.

Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca, dar nu reuseste sa gaseasca un angajator care sa ii plateasca un pret considerat acceptabil si prefera sa astepte, se afla in somaj voluntar; pe o piata a muncii libera, cu o concurenta perfecta, somajul este intotdeauna voluntar.

Tabel 8. Indicii castigului salarial lunar real

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online.

Dar experienta ne arata ca exista oameni dispusi sa lucreze si pentru salarii mai mici dar nu gasesc locuri de munca si nu se pot angaja. O regula a economiei ne arata ca cererea (numarul de locuri de munca) creste pe masura ce scade pretul, deci in aceasta situatie locuri de munca exista, dar cererea si oferta nu se pot intalni din cauza unor bariere.

Acesta este somajul involuntar, oamenii aflati in somaj involuntar sunt mult mai vulnerabili decat cei care accepta un salariu mai mic.

Intotdeauna, pentru un om aflat in cautarea unui loc de munca, pentru care angajarea reprezinta o varianta superioara situatiei anterioare si oricarei alte variante posibile, acel salariu este cel mai mare care poate fi obtinut prin negociere, in acel moment.

Cresterea salariilor reale reprezinta cel mai bun indicator al dezvoltarii economice si bunastarii oamenilor dar trebuie sa fie rezultatul cresterii cererii (a locurilor de munca) pe piata muncii datorita investitiilor de capital. Orice companie nou infiintata creeaza noi locuri de munca si pentru a atrage salariati va trebui sa le ofere salarii mai mari decat ceilalti intreprinzatori, iar firmele vechi trebuie sa creasca salariile si sa imbunatateasca conditiile de munca pentru a pastra colaborarea cu salariatii.

Figura 7. Indicii castigului salarial lunar

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online

Salariile mari si locurile de munca bune sunt rezultatul unui proces de selectie ca urmare a competitiei dintre angajatori pentru a atrage salariatii (mecanismul pretului just al cererii si al ofertei pe piata muncii).

Al doilea mecanism este cel al preturilor administrate prin care statul impune o limita de pret superioara sau inferioara; aceasta din urma este sinonim cu salariul minim pe economie. Ce consecinte are pentru salariati si angajatori o astfel de masura? Depinde de situatie:

1) are ca efect cresterea inflatiei. Salariul minim impus creste, in consecinta toti angajatorii din acea economie pentru a nu falimenta, vor creste preturile produselor pe care le realizeaza, astfel incat desi salariul nominal a crescut, cel real a ramas acelasi; aceasta situatie nu are nici un efect real asupra salariatilor;

2 ) genereaza somaj involuntar. Salariul minim impus creste, dar angajatorii nu pot mari preturile pentru ca intra in concurenta directa cu companiile externe. Efectul va fi reducerea eficientei activitatii lor, vor falimenta iar multi salariati nu vor mai avea locuri de munca si cele ramase devin nesigure. In aceasta situatie avem ca efect aparitia somajului involuntar, proportional cu cresterea pretului administrat (salariul minim impus);

3) cresterea salariului minim este mica si este sub cel mai mic pret al ofertei (cel mai mic salariu pentru care un om este dispus sa se angajeze). Aceasta este cea mai buna situatie pentru ca nu are nici un efect.

Mai exista si o a patra situatie, care merita o analiza distincta deoarece este singurul mecanism pe care guvernele il prezinta publicului: cresterea salariilor ce rezulta din mecanismul preturilor administrate pe piata muncii se realizeaza prin diminuarea profiturilor angajatorilor. Este o varianta care apare exclusiv pe termen scurt deoarece diminuarea repetata a profitului (prin cresterea periodica a salariului minim pe economie impus) ii determina pe intreprinzatori sa inchida fabricile, sa isi mute capitalul in alte tari, iar pe termen lung se incadreaza in situatia a doua, genereaza somaj involuntar.

Tactica majoritatii guvernelor este de a evita o crestere a somajului incercand sa coreleze cresterea salariului minim impus cu cresterea economica. Practic, prin aceasta metoda rata somajului nu se mai modifica substantial, dar astfel, apare o forma grava de somaj involuntar cand nici in perioadele de avant economic nu se reduce numarul somerilor: somajul cronic.

In Romania autoritatea statala stabileste nivelul minim obligatoriu al salariului prin hotarare de guvern. Drept consecinta se ajunge la situatia cunoscuta:

Figura 8. Somajul involuntar

In acest grafic, se observa efectul creat de salariul minim impus peste salariul de echilibru. Numarul de oameni dispusi sa se angajeze a crescut ca urmare a cresterii salariului (Q2O) prin atragerea celor care se aflau in somaj voluntar (ex: casnicele) dar numarul de locuri de munca a scazut (Q2C). Diferenta dintre numarul de oameni angajati in situatia de echilibru (Q1) si numarul salariatilor din momentul salariului minim impus (Q2C) este reprezentat de oamenii care si-au pierdut locul de munca.

Ce variante exista pentru a elimina somajul involuntar astfel creat? Solutia nu este decat una singura: eliminarea salariului minim impus.

Figura  9. Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.1, 1996-2007

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, Castig salarial

Teoria economica prezinta si alte categorii de somaj: structural, sezonier, dar sunt forme particulare de somaj voluntar. O categorie speciala de somaj care ne indica imperfectiunea pietei pe termen foarte scurt este somajul frictional. Acesta reprezinta perioada de timp din momentul incetarii raporturilor de munca si pana in momentul in care identifica o persoana dispusa sa il angajeze.

Factorul care influenteaza acest interval de cautare a unui nou loc de munca este lipsa informatiilor despre existenta locurilor de munca disponibile, in orice moment. Solutia reducerii acestui interval de timp pana la o limita insesizabila este oferita de progresul tehnologiei informatiei care creeaza posibilitatea accesarii in timp real a informatiilor cu privire la cererea si oferta de pe piata muncii.

Cauza existentei somajului este legislatia muncii prin interdictiile impuse atit angajatorilor cat si salariatilor. Salariul minim pe economie nu este singura bariera, orice norma care impiedica un salariat sa se angajeze in conditii pe care le considera avantajoase ori descurajeaza crearea de locuri de munca este generatoare de somaj cu toate ca, aparent, intentia nu este aceasta.