Gestionarea resurselor umane

Gestionarea resurselor umane

Conceptul si continutul managementului resurselor umane

In conformitate cu Legea 681/2002 care a modificat si completat Legea 85/1997 privind acceptarea de catre Romania a Codului international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de management al sigurantei - Codul I.S.M.), adoptat de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia A 741 (18) din 4 noiembrie 1993 si modificat cu Rezolutia MSC 104/2000, intregul personal care concura la bunul mers al Companiei va trebui sa indeplineasca anumite prevederi:

6. Resurse si personal

6.1. Compania trebuie sa se asigure, in privinta comandantului, ca acesta:

(1) detine calificarea necesara pentru comanda navei;

(2) cunoaste perfect sistemul de management al sigurantei companiei; si

(3) beneficiaza de sprijinul necesar pentru executarea in siguranta a sarcinilor sale.

6.2. Compania trebuie sa se asigure ca fiecare nava dispune de un personal navigant calificat si brevetat, avand aptitudinile, din punct de vedere medical, cerute de prescriptiile internationale si nationale relevante.

6.3. Compania trebuie sa stabileasca proceduri, cu scopul de a se asigura ca personalul nou si personalul transferat in functii noi, legate de siguranta si de protectia mediului, primesc instructajul necesar pentru executarea sarcinilor lor.

Instructiunile care sunt esential a fi date inainte de imbarcare trebuie identificate, stabilite in scris si transmise.

6.4. Compania trebuie sa se asigure ca intreg personalul care este implicat in cadrul sistemului de management al sigurantei companiei are un nivel adecvat de intelegere a regulilor, reglementarilor, codurilor si liniilor directoare pertinente.

6.5. Compania trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri care sa permita identificarea oricarei instruiri ce poate fi necesara pentru punerea in aplicare a sistemului de management al sigurantei si sa se asigure ca aceasta instruire este efectuata de intreg personalul implicat.

6.6. Compania trebuie sa stabileasca proceduri care sa asigure ca personalul navei primeste informatiile relevante privind sistemul de management al sigurantei in limba de lucru sau in limbile intelese de acesta.

6.7. Compania trebuie sa se asigure ca membrii personalului navei sunt capabili sa comunice eficient intre ei la executarea sarcinilor legate de sistemul de management al sigurantei

Un element important pentru implementarea cu succes a sistemului managementului de siguranta este o selectare riguroasa a personalului care ocupa functiile ce afecteaza performantele companiei.

Trebuie reliefat ca aceste functii sunt precizate in "Safe manning certificate", iar functiile prinse in acest certificat, ca de altfel toti navigatorii trebuie sa aiba deprinderi care trebuie demonstrate si certificate de administratia statului al carui pavilion il abordeaza nava si aceste atestate sa fie recunoscute international.

Este cunoscut ca datorita reglementarilor IMO in domeniu, ne referim la STCW 1995 fiecare navigator trebuie sa demonstreze ca si-a insusit deprinderile necesare pentru un navigator prin atestate recunoscute international.

Elementul principal il constituie comandantul navei care trebuie sa posede certificate recunoscute international, sa fie perfectionat-antrenat corespunzator pentru tipul de nava pentru care face serviciul. Este esential ca el sa fie numit de Companie numai dupa verificarea tuturor acestor calitati.

Angajarea si motivatia trebuie sa se instaleze in randul echipajului de la bordul navei, astfel de abordare a muncii va conduce la aplicarea efectiva a SMS la bordul navei. Compania va trebui sa aiba in vedere urmatoarele consideratii atunci cand se adreseaza echipajului in contextul SMS

zona de navigatie si necesarul de munca cerut echipajului;

indemanarea/deprinderile cerute echipajului pentru efectuarea serviciului in siguranta, cat si in cazul unor actiuni de urgenta

disponibilitatea tuturor inregistrarilor , calificarilor si certificatelor medicale corespunzatoare.

Compania trebuie:

sa prevada antrenarea in sistemul de management si principiile acestuia,

sa prevada antrenarea in utilizarea echipamentelor de urgenta

sa sustina activ programul de antrenare;

sa asigure ca personalul sa fie corespunzator instruit si operativ in executarea sarcinilor ce le revin;

sa asigure ca personalul este familiar cu proprietatile marfii;

sa mentina un program sistematic de antrenare, inclusiv antrenament de siguranta;

sa prevada un program de familiarizare cu masinile, echipamentele si sistemele navei;

o      sa trimita in avans catre navigatori informatii despre sistemul managementului de siguranta al companiei si detaliilor despre nava inainte de plecarea acestuia in voiaj, cu prevederea expresa ca acestea sa fie confirmate in scris de luare la cunostinta si intelegerea acestora;

o      sa prevada un program de familiarizare la nava, despre echipamente si instalatii, despre SMS imediat dupa sosirea la nava a noului angajat, sub directa indrumare a ofiterului responsabil cu domeniul de activitatea al angajatului;

o      sa ceara navigatorului care se angajeaza sa completeze un chestionar sau un ghid individual de familiarizare individuala cu nava si SMS> Sa se asigure ca acest program este indeplinit si inmanat Comandantului sau ofiterului responsabil cu indrumarea sa;

o      sa permita navigatorului o perioada de acomodare cu nava inainte de a prelua serviciul la bordul navei;

o      sa dezvolte o biblioteca video care sa prezinte SMS-ul la uscat si la bordul navei, precum si principalele activitati si exercitii de instruire si familiarizare cu o nava specifica si procedurile sale.

sa prevada instruirea pentru echipamentele noi instalate;

sa se asigure ca personalul are o intelegere adecvata a regulilor, regulamentelor si ghidurilor relevante pentru activitatea desfasurata;(lista acestora in anexa)

sa se asigure ca personalul navelor este eficient in operarea masinilor si echipamentelor din dotare.

In general la o companie la compartimentul personal se reunesc procesele prin care se asigura resursele umane necesare, utilizarea, dezvoltarea si motivarea acestora.

Pentru realizarea acestui deziderat sunt necesare a se executa urmatoarele activitati:

.1) Previzionarea necesarului de personal;

.2) Formarea personalului;

.3) Selectionarea personalului;

.4) Incadrarea personalului;

.5) Evaluarea personalului;

.6) Motivarea personalului;

.7) Perfectionarea personalului;

.8) Promovarea personalului;

.9) Protectia salariatilor (protectia muncii respectiv protectia sociala).

Sintetic realizarea activitatilor din cadrul acestei functiuni implica o serie de atributii:

	Participarea la elaborarea strategiei si politicii generale a firmei;
	Elaborarea de propuneri pentru politica de personal a firmei;
	Stabilirea necesarului de personal in perspectiva pe specialitati;
	Intocmirea planurilor de pregatire a personalului;
	Organizarea orientarii profesionale a personalului;
	Efectuarea orientarii profesionale a personalului;
	Organizarea selectionarii personalului;
	Efectuarea selectionarii personalului;
	Organizarea incadrarii personalului;
	Efectuarea incadrarii personalului;
	Organizarea evaluarii personalului;
	Evaluarea personalului;
	Organizarea promovarii personalului;
	Organizarea perfectionarii personalului; managerial si de executie;
	Efectuarea perfectionarii personalului;
	Asigurarea evidentei personalului;
	Introducerea de forme si metode de perfectionare a personalului;
	Luarea de masuri pentru imbunatatirea . conditiilor de munca si viata ale personalului.

In vederea analizarii situatiei resurselor umane, deci, estimarea cerintelor de personal se va realiza o determinare analitica a locurilor de munca urmata de identificarea, evaluarea si clasificarea posturilor.(HB), cu mentiunea ca minimul de personal si de cerinte in managementul naval este dat de Codul ISM.

Organizarea ergonomica a muncii-componenta a resurselor umane

Termenul de ergonomie provine din limba greaca, (ergos = munca si nomos = lege) si a fost folosit pentru prima data de biologul polonez Wojciech Zostryebowski in anul 1857 in lucrarea sa « Perspectivele ergonomiei ca stiinta a muncii)

Organizatia Internationala a Muncii arata ca « Ergonomia este aplicarea stiintelor biologice, umane in corelatie cu stiintele tehnice pentru a ajunge la o adaptare reciproca optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si buna stare a omului."

O definitie completa a ergonomiei este cea formulata de profesorul Petre Burloi:

"Ergonomia este o stiinta cu caracter federativ care pe baza interdisciplinaritatii, care este legea sa fundamentala, integreaza aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei si altor stiinte sociale, avand ca obiect orientarea crearii tehnicii contemporane la nivelul posibilitatilor psihofiziologice normale ale omului si utilizarea rationala a acestor posibilitati in conditiile de mediu sociale si culturale cele mai favorabile care pot fi create de societate in vederea realizarii reproductiei fortei de munca de la o zi la alta."

Managementul modern nu poate fi conceput in afara ergonomiei.

Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu, avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatelor muncii, concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii.

Optimizarea relatiei om masina mediu presupune:

orientarea si selectia riguroasa a factorului uman:

reorientarea profesionala

proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane

crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort

economia energetica a organismului uman

Un studiu ergonomic avand ca finalitate reproducerea fortei de munca de la o zi la alta trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

Analiza posibilitatilor de aplicare ale cerintelor ergonomiei;

Identificarea si evaluarea solicitarilor in domeniul respectiv;

Analiza critica a solicitarilor percepute de personalul care lucreaza in domeniul respective;

Gasirea solutiilor tehnico-organizatorice de aducere a acestor solicitari in limitele homeostaziei organismului uman.

Din punctul nostru de vedere, managementul modern nu poate fi conceput in afara ergonomiei. In aparenta progresul tehnic ( mai ales automatizarea ) reduce sarcina fizica ce revine operatorului si nu s-ar mai impune studiul muncii. Insa o eroare, o intarziere intr-o reactie poate costa foarte scump. Din aceasta perspectiva ergonomia este chemata sa ridice eficienta la nivelul eficacitatii operatorului.

In spiritul cerintelor ergonomiei, vom analiza in continuare unele aspecte ale managementului resursei umane la bordul navelor maritime comerciale, intr-o viziune interdisciplinara avand ca scop sensibilizarea factorilor de decizie din acest domeniu deosebit de important al economiei nationale in implementarea cerintelor acestei stiinte a viitorului.

Scurta caracterizare a vietii si proceselor de munca de la bordul navelor maritime comerciale

Studiul ergonomic pe care il facem asupra unor aspecte esentiale in acest domeniu, trebuie sa porneasca de la analiza critica a particularitatilor vietii si proceselor de munca la bordul navelor.

Pornind de la unele studii in domeniu¹ si coroborandu-le cu unele observatii personale efectuate la unele nave maritime, am identificat si formulat urmatoarele particularitati :

existenta la bordul navelor a unor tipuri de activitati, atributii, sarcini, operatii deosebit de complexe care genereaza o serie de solicitari extrem de variate, numeroase si de mare intensitate.

la bordul navelor maritime, relatiile functionale sunt deosebit de complexe si deriva din sistemul " om - solicitari ". Procesele de munca desfasurate de personalul navigant sunt circumscrise in mod deosebit obiectivelor supravegherii functionarii tehnicii si conducerii proceselor de munca, in conditiile in care personalul are o anumita calificare si este investit cu competente si responsabilitati pe linia realizarii obiectivelor postului de munca respectiv.

Aceste procese de munca se desfasoara in conditiile in care asupra personalului imbarcat actioneaza agresiv o serie de factori solicitanti. Din aceasta perspectiva in cadrul lucrarii vom face trimiteri la unele prevederi ale legislatiei privind managementul sigurantei² si instruirea, brevetarea si serviciul de cart pentru navigatori³.

Pe aceasta baza, vom propune un model de fisa de post destinata a personaliza procesele de munca in scopul formalizarii lor, pe baza competentelor si responsabilitatilor cu care personalul imbarcat este investit.

Principalele tipuri de relatii functionale mentionate si in unele lucrari⁴ sunt urmatoarele :

a. Relatia operator-tehnica care presupune realizarea urmatoarelor procese de munca :

- primirea informatiilor de la un nivel ierarhic superior sau culegerea lor prin observare

- exploatarea tehnicii in conformitate cu prescriptiile tehnice

- observarea rezultatelor

Realizarea acestor procese de munca impune in opinia noastra o proiectare ergonomica a tehnicii in cadrul "sferei de munca" a personalului imbarcat.

b. Relatia operator-operator in cadrul aceluiasi compartiment (serviciu) sau in cadrul unor compartimente diferite, determina o serie de aspecte formale si informale care in conditiile unor marsuri lungi, de repetabilitate a proceselor de munca ( activitati, atributii, sarcini, operatii ) precum si a actiunii factorilor solicitanti, determina o serie de fenomene fiziologice si psihosociale la care ne vom referi pe parcursul lucrarii.

c. Relatiile intercompartimentale intre diferitele elemente ale structurii organizatorice ale navei sunt deosebit de importante intr-o analiza ergonomica in domeniu.

Comandantii navelor, se vor confrunta dupa o anumita perioada de mars cu tendinte centrifuge ale unor grupuri informale de a "sparge" coeziunea echipajului.

In acest context studiile de selectie a personalului pe baza elementelor de personalitate (mai ales a temperamentului ca latura dinamico-energetica) precum si a chestionarelor nenominalizate de apreciere a coeziunii dobandesc o importanta deosebita.

Comandantul navei care este investit de compania de navigatie cu autoritate suprema pe timpul navigatiei trebuie sa aplice un stil de management adecvat care sa conduca la realizarea sinergiei grupurilor (compartimentelor) de munca.

d. Relatiile sef-subordonat oscileaza in limite impuse de situatiile concrete, mai relaxate in situatiile din afara orelor de cart si bazate pe autoritate formala in timpul desfasurarii acestora.

Cele patru tipuri de relatii se realizeaza intr-un spatiu limitat (nava) si in conditii hidrometeorologice speciale, ceea ce determina o serie de consecinte. In cadrul sistemului "om-solicitari" se manifesta o serie de corelatii de intensitate ridicata care ne permit sa apreciem ca orice imperfectiune la un anumit nivel (compartiment, loc de munca) se face resimtita la nivelul ansamblului (navei).

Analiza acestor tipuri de relatii ne sugereaza posibilitatea luarii unor masuri care vizeaza optimizarea functionala a relatiilor mai inainte mentionate folosind instrumentarul ergonomiei.

3. Echipajul unei nave este un colectiv cu o structura stabila si inchisa care desfasoara procese de munca diferite de cele de la uscat, in conditii de relativa autonomie functionala. Observatiile efectuate asupra unor echipaje atesta faptul ca acestea fiind grupuri inchise si limitate din punctul de vedere al numarului de persoane care le compun si cu care fiecare navigator vine in contact, viata se desfasoara intr-o relativa identitate de conditii determinand o comunicare indelungata, stransa a tuturor categoriilor de personal care compun echipajele respective.

Aceste situatii genereaza o serie de efecte contradictorii din punctul de vedere al comunicarii si pot fi studiate in diferite etape ale marsului cu ajutorul unor chestionare ce au in vedere comunicarea formala si informala folosind o serie de indicatori care permit determinarea frecventei si stabilitatii comunicarii interpersonale.

Nava este un mediu limitat de munca in care se desfasoara procese de munca complexe. Aceasta realitate obiectiva conduce la limitarea mobilitatii personalului imbarcat. Unele studii efectuate in domeniu scot in evidenta faptul ca daca la uscat doza normala de miscare a omului este de cativa kilometri pe zi, la nava in mars se reduce la cel mult 800 metri pe zi.

Absenta masurilor necompensatorii conduce la aparitia kinetozelor care se manifesta prin :

scaderea atentiei si a timpului de reactie

cresterea numarului de erori

cresterea irascibilitatii

scaderea fortei fizice cu circa 15-20% si a rezistentei cu circa 25-55%.

Se impun masuri de ordin ergonomic pentru aducerea solicitarilor in limite optime.

In acelasi timp studiul efectelor generate de aceasta caracteristica a vietii si proceselor de munca la bordul navelor ne permite surprinderea unei importante relatii intre consumul alimentar si efortul fizic respectiv, dintre consumul alimentar si macro respectiv microclimatul de la bordul navelor. Conceperea unei metodologii de determinare a necesarului de principii nutritive si a valorii calorice a alimentelor in functie de specificul proceselor de munca la bordul navelor, permite realizarea confortului alimentar cu efecte benefice asupra cresterii eficientei muncii.

5. Marea este un mediu specific de desfasurare a unor procese de munca complexe si confera acestui domeniu de studiu o serie de particularitati care diferentiaza net viata si procesele de munca de la bordul navelor de cele de la uscat. Din aceasta perspectiva am identificat si delimitat urmatoarele aspecte critice pe care le vom aborda detaliat in capitolul urmator :

- balansul ( oscilatiile ) navei cunoscute in limbajul de specialitate sub numele de tangaj ( in planul longitudinal al navei ) si ruliu ( in planul transversal al navei ); observatiile facute asupra studentilor Academiei Navale iesiti pentru prima oara pe mare arata ca ponderea celor care au rau de mare este de circa 30%, diminuandu-se considerabil pe masura petrecerii unei lungi perioade pe mare in conditii de " mare rea " ;

- schimbarea conditiilor hidrometeorologice poate conduce la schimbarea " " " "tonusului psihic " cu manifestarile emotionale acestei situatii; exaltare, anxietate, lipsa de vigoare

- oboseala, monotonia, izolarea de familie, factori care determina reducerea eficientei muncii

Cele aratate anterior scot in evidenta faptul ca masurile de mobilizare a capacitatii de munca latente devin imperioase si in acelasi timp realizabile prin intermediul unei proiectari ergonomice a locurilor de munca.