Obiectivele cercetarii - privind inteligenta emotionala

Obiectivele cercetarii

Obiective teoretico-metodologice generale

Problematica abordata de noi in aceasta cercetare are o dubla valoare:

Sintetizatoare, pentru ca ia in considerare concepte legate de competentele inteligentei emotionale si ale dezvoltarii organizationale si le integreaza , in incercarea de a construi un punct de vedere nou asupra modului in care dezvoltarea competentelor inteligentei emotionale individuale duce la cresterea eficacitatii personale si la dezvoltarea organizatiei pe ansamblu.

Inovatoare, pentru ca delimiteaza si defineste conceptele competentelor inteligentei emotionale, propunanad o modalitate explicativ interpretativa care urmareste dinamica celor doua concepte si interactiunea dintre ele la nivel individual si organizational. Acest demers este sustinut de construirea a unui instrument de investigatie si a unui traning care suprind manifestarea comportamentului inteligent emotional in mediul organizational , precum si relatiile existente intre eficacitatea personala si coeficientul emotional ala nivel de departament si individual.

Avand in vedere ca generalizarea unui anumit patern comportamental inteligent emotional are valente diagnostice pentru dezvoltarea la nivel organizational, ne-am propus sa punem in evidenta modul in care un comportament emotional inteligent poate duce la dezvoltarea eficacitatii persoanle si a grupului fiind extinsa la nivel organizational.

Obiectivele practic-aplicative

Urmarim punerea in evidenta a unor forme eficiente de relationare care permit constientizarea la nivel personal a necesitatii dezvoltarii competentelor inteligentei emotionale si integrarea la nivel organizational, prin promovarea unui training de formarea a competentelor inteligentei emotionale cu scopul unei dezvoltari atat la nivel individual cat si la nivelul organizatiei.

Anticiparea faptului ca o imbunatatire a competentelor inteligentei emotionale duce la o crestere a eficacitatii persoanale reprezinta punctul de plecare al cercetarii noastre.

Ipotezele cercetarii

Ne-am propus sa dezvoltam problematica anuntata dintr-o dubla perspectiva:

La nivel personal, vizand relatia dintre dezvoltarea competentelor inteligentei emotionale si eficacitatii la locul de munca, ceea ce duce la dezvoltarea in plan personal si la performante la locul de munca.

La nivel organizational, luand in considerare grupul supus trainingului si imbunatatirea competentelor inteligentei emotionale si a eficacitatii ceea ce corelate duc la obtinerea de eficientei la nive de departament si in genere la nivel organizational.

La nivel personal:

Daca coeficientul de inteligenta emotionala al angajatului este ridicat, atunci va avea o eficacitate mai buna la nivel individual si va obtine performante in activitate.

Daca coeficientul de inteligenta emotionala este sub medie ca urmare a traning-ului parcurs se va obtine o optimizare competentelor inteligentei emotionale si   va creste si eficacitatea in activitati.

La nivel organizational:

Daca la nivelul grupului de munca exista un nivel al inteligentei emotionale ridicat atunci si eficacitatea in activitatea este crescuta.

Variabilele cercetarii

Tabel nr

4. Metoda cercetarii

In cercetarea noastra am folosit metoda anchetei psihologice pe baza de chestionar. Argumentele folosirii acestei metode se refera la:

a)      Posibilitatea investgarii unui numar mare de subiecti intr-un timp relativ scurt;

b)      Recoltarea unui material extrem de bogat;

c)      Prelucrarea rapida a datelor si realizarea unei analize cantitative in vederea surprinderii unor legitati statistice, ceea ce sporeste rigurozitatea si veridicitatea interpretarilor.

Din perspectiva participantilor, instrumentele sunt accesibile, capteaza interesul si cooperarea, sunt usor de completat.

Tabel 2. Instrumentele cercetarii

Inventar EI. ( pentru surprinderea competentelor inteligentei emotionale

Luand in considerare minusul teoretic dar mai ales psihodiagnostic privind surprinderea competentelor inteligentei emotionale in mediul organizational, am recurs la construirea propriului inventar care masoara aspecte privind competentele inteligentei emotionale.

Abordarea teoretica a conceptelor cercetate ne-a ghidat efortul ce a presupus parcurgerea mai multor etape.

Prima etapa: operationalizarea conceptelor

Operationalizarea conceptului de inteligenta emotionala a dus la stabilirea a patru dimensiuni:

Constientizarea starilor interne

Constientizarea sentimentelor celorlalti

Managementul starilor interne

Managementul relatiilor

a.       Constientizarea starilor interne presupune: 1. constientizarea starilor interne,2. incredere in fortele proprii, 3. acuratete in autoevaluare;

b.      Constientizarea sentimentelor celorlalti presupune: 1. empatie, 2. orientare spre servicii ;3. constiinta oraganizationala 

c.       Managementul starilor interne presupune : 1. Auto-control ; 2. constiinciozitate ;3.a fi de incredere ; 4. initiativa si inovatie ;5. imbold spre achizitii ;

d.      Managementul relatiilor presupune : Influentare ; 2. comunicarea; 3. gestionarea conflictelor; 4.leadership; 5. Colaborare in echipa; 6.catalizator al schimbarii; 7. managementul conflictelor; 8.Crearea relatiilor

A doua etapa: constructia itemilor

In constructia itemilor am incercat respectarea cerintelor caracteristicilor se suprafata si semantice ale itemilor, urmarind raportarea acestora la taxonomia lui Angleitner, taxonomie care surprinde relatiile posibil dintre itemi si trasatura cercetata in cazul nostru competentele inteligentei emotionale. Acoperirea categoriilor de itemi descrise de autor permite surprinderea unei game largi de aspecte psihologice ale competentelor inteligentei emotionale.

2.1. Tabelul lui Angleitner :

1.) Descriere de reactii :

Itemii evalueaza :

a)      reactii deschise, comportamente observabile

Setul de itemi : 14 ;16 ;54 ;68; 91 ; 134 ;

b)      acoperite, interne, neobservabile de altii : senzatii, sentimente, cognitii interioare ;

Setul de itemi :6 ;9 ;10 ;11 ;28 ;46 ;66 ;84 ; 99 ; 121 ; 129 ;135

c)      simptome precum reactii fiziologice ; setul : 41; 72; 96; 112;

2.) Atribute ale trasaturii reprezinta dispozitii, de obicei descrise prin adjective sau substantive.

a)      Nemodificabile 

Setul de itemi : 20 ; 23 ; 24 ; 29 ; 34 ; 37 ; 40 ; 46 ; 49 ; 61 ; 71 ; 81 ; 83 ; 85 ; 88 ; 90 ; 92 ; 93 ; 97 ; 101 ; 103 ; 104 ; 107 ;109 ; 111 ;118 ; 125 ;127 ; 128 ; 132 ; 133 ;

b)      Modificabile, cand sunt specificate frecventa, durata, contextul situational

Setul de itemi 7 ;13 ;14 ;15 ; 18 ; 22 ; 25 ; 32 ; 33 ; 51 ; 56 ; 59 ; 62 ; 69 ; 73 ; 77 ; 79 ; 82 ; 86 ; 89 ; 108 ; 110 ; 114 ;115 ; 119 ;120 ; 122 ;124

3.) Dorinte si trebuinte cuprinde intentia de a se angaja in comportamente specificate, dorinta pentru ceva anume si nu acelea pentru care se specifica realizarea din prezent. 

Setul de itemi : 94 ;105 ;107 ; 109 ;

4.) Fapte biografice cuprind itemii care sunt centrati pe aspecte din trecut.-

Setul de itemi : 21 ;35 ;36 ;39 ;126 ;

5.) Atitudini prezinta opinii puternic sustinute, atitudini si opinii fata de diferite categorii de subiecte generale, personale, sociale.

Setul de itemi :3 ;4 ;8 ;5 ;12 ;19 ;30 ; 42 ;44 ;45 ;58 ;63 ;70 ;80 ;131 ;

6.) Reactii ale altora sunt itemii care descriu comportamente, reactii si atitudini ale altora fata de persoana.

Setul de itemi : 26 ; 27 ; 38 ; 43 ;47 ; 50 ; 52 ; 53 ;55 ;57 ;60 ;64 ;65 ;74 ;75 ; 76 ; 78 ; 87 ; 98 ; 100 ; 102 ;106 ;130 ;

7.) Itemi bizari - majoritatea de acest fel descriu comportamente si trairi evident neobisnuite, stranii, anormale.

Setul de itemi : 67 ; 113 ;116 ;123 ;

2.2. Corespondenta itemilor pe dimensiuni

Tabel nr  .

Tabel nr : 2.3.2

Tabel nr :2.3.3

Tabel nr : 2.3.4

3. A treia etapa : cotarea rezultatelor

Am considerat ca cea mai adecvata scala de raspuns este cea in patru trepte : (dezacord puternic, dezacord, acord, acord puternic) pentru ca pastreaza uniformitatea variantei de raspuns pe parcursul chestionarului si pentru a nu da posibilitatea alegerii unei variante de mijloc, comoda si evitanta pentru participanti.

Scala de raspuns in patru trepte este de fapt o tehnica a alegerii fortate aparuta recent si tot mai folosita, ale carei valente pozitive sunt mentionate de M. Minulescu.

Am alcatuit o grila de raspuns in care variantele de raspuns sunt cotate cu un punctaj de la unu la patru.

Tabelul 3.5 Grila de raspuns in care pentru inventarul privind inteligenta emotionala

	Dezacord puternic	Dezacord	Acord	Acord puternic		Dezacord puternic	dezacord	Acord	Acord puternic

4. Etapa a patra : calcularea coeficientului alpha Cronbach

In forma initiala, chestionarul a cuprins un numar de 135 de itemi pe patru dimensiuni. In aceasta forma chestionarele au fost aplicate pe un numar de 40 de subiecti.

Am apelat la prcedura statistica de calculare a coeficientului alpha Cronbach pentru chestionar in intregime, dar si pentru dimensiuni.

Fiind vorba de un chestionar de constructie noua care contribuie la constructia unui scor unic ne-am asigurat ca itemii respecta criteriul de consistenta interna. Acest fapt demonstreaza ca itemii coreleaza la un nivel suficient de ridicat pentru a putea afirma ca masoara acelasi aspect psihologic.

Prin calcularea coeficientului alpha pentru forma initiala am obtinut o valoare de 0,9134 (standardized item alpha= 0.9139), valoare mare tinand cont de faptul ca valoarea maxim acceptata a acestui coeficient in cercetare este de 0,60. Cu toate acestea am decis eliminarea a patru itemi : 114 si 125 , ale caror corelatii erau negative,erau mai mici de 0,20 atragand atentia ca nu masoara acelasi aspect psihologic ca si restul itemilor, fiind folositi inutil. Valoarea finala a coeficientului alpha, dupa eliminarea acestor itemi este de 0,9198 (standardized item alpha= 0,9215), ceea ce inseamna ca cerintele de consistenta inter-itemi per total au fost respectate, iar valoarea ne ofera certitudinea ca in forma lui finala chestionarul masoara caracteristicile psihologice ale inteligentei emotionale. Desi itemul a 22 a obtinut corelatie negativa, l-am pastrat pentru a sustine numarul de itemi pe dimensiunea constientizarea starilor interne, oferind date suplimentare.

Valoarea coeficientului alpha pe dimensiuni este buna, ceea ce ne permite folosirea independenta a lor pentru o interpretare mai fina a rezultatelor finale si evidentierea punctelor forte care necesita un efort de optimizare si interventie prin diagnoza la nivel organizational.

Numarul mare de itemi se datoreaza numarului mare de dimensiuni, dar este benefic pentru surprinderea cat mai adecvata a competentelor inteligentei emotionale.

Tabel nr : 4.1

5.INVETAR : COMPETENTELE INTELIGENTEI EMOTIONALE- EIQ

Sunt constient de starile mele emotionale si de de sentimentele mele

Cand iau decizii nu tin cont de sentimentele mele.

Imi apar principiile si ma confrunt cu oamenii atunci cand este nevoie.

Spun intotdeauna adevarul.

Convinegrile mele sunt rareori influentate de sentimente.

Rareori contrazic oamenii.

Angajatii respecta sefii care ii trateaza corect.

Intr-o discutie mentin un contact vizual in permanenta.

Tind sa pierd din vedere ceea ce se intampla in jurul meu.

Inteleg cum oamenii pot experimenta conflicte emotionale.

Tin cont de tonalitatea oameniilor intr-o discutie.

Inteleg cum emotiile conduc la furie.

Intreb amenii ceea ce simt.

Folosesc diverse mijloace emotionale pentru a-mi sporii gandirea.

Pot spune atunci cand cineva minte.

Nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi.

Indrasnesc sa nu-mi urmez intuitia in rezolvarea unor conflicte

Intuitia mea imi da indicii in rezolvarea unor conflicte.

Deseori imi vin idei atunci cand visez cu ochii deschisi.

Stau concentrat si sunt eficient si atunci cand lucrez sub presiune.

Sentimentele mele ma ajuta sa raman concentrat pe ceea ce este important

Sunt foarte influentabil de starile emotionale ale oamenilor.

Eu nu obtin efcienta in situatii stresante care presupun un termen limita de rezolvare a problemelor.

Nu ma simt confortabil atunci cand oamenii vorbesc despre sentimentele lor.

Eu pot sa-mi dau seama atunci cand un coleg sau prieten este trist.

Eu pot "citi" indiciile nonverbale (mimica, gestica) ale persoanelor.

Nu pot sa inteleg de ce colegii se urasc unul pe celalalt.

De obicei nu tin cont d sentimentele oamenilor.

Inteleg de ce oamenii devin nervosi.

Eu pot citi expresiile faciale ale oamenilor.

Nu dau mare atentie sentimentelor mele.

Eu pot sa spun atunci cand un coleg se simte stanjenit.

Eu pot sa-mi dau seamacand un coleg este fericit.

Eu am foarte putine cunostinte despre dinamica emotionala a oamenilor si de aceea imi este greu sa-i inteleg.

Oameii lucreaza bine atunci cand seful lor ii face sa lucreze cu entuziasm.

Eu imi dau seama atunci cand uncoleg sau prieten este in incurcatura.

Stiu atunci cand gandesc negativ si actionez in consecinta.

Deseori imi decarc nervii pe altcineva atunci cand sunt nervoas(a).

Privesc oamenii la adevarata lor valoare.

Nu ma orientez in decizii dupa indicii emotionale.

Eu lucrez in luarea deciziilor numai cu faptele reale si obiective.

Actionez in luarea unor decizii orientat dupa faptele bune

Dau atentie lucrurilor care se intampla in jurul meu.

Eu am dificultati in citirea limbajului corporal al oamenilor.

Cu usurinta pot ameliora un conflict atunci cand a izbucnit.

Eu pot saspun atunci cand un coleg este dornic de a invata.

Eu rareori tin cont de expresiile oamenilor.

Stiu motivul schimbarii stailor mele emotionale si nu ii consider pe altii vinovati.

Oamenii nu se mai implica la fele de mult in situatiile in care superiorii lor nu tin contde sentimentele si punctele lor de vedere.

Eu nu pot sa inteleg cum sentimentele pot conduce la un comportament violent.

Eu rad atunci cand celilalti din jurul meu rad.

Eu pot sa-mi dau seama atunci cand un coleg este furios.

Eu rareori ma pierd si nu tin cont de parerile mele.

Oamenii rareori imi cer sfatul in ceea ce riveste viata lor personala.

Eu nu ma imlic in problemele altor persoane.

Eu nu inteleg de ce oamenii devin rautaciosi.

Eu stiu cum emotiile si sentimentele se dezvolta in fiecare om.

Imi pun restricii(ma pedepsesc) atunci cand ceva nu mi-a reusit.

Arat consideratie pentru complimentele primite.

Oamenii plac superiorii care arata interes pentru ei.

Eu pot cu usurinta sa inveselesc oamenii atunci cand sunt tristi.

Eu nu pot intelege cum emotiile pot influenta starea de sanatate a oamenilor.

Eu arat oamenilor ceea ce simt pentru ei.

Intuitia mea imi spune ce trebuie sa fac.

Eu nu caut sa despic firul in patru pentru a afla explicatia pentru un eveniment.

Eu nu inteleg cum sentimentele pot duc la o agresiune verbala, comportamentala.

Eu imi controlez sentimentele si nu le transpun in limbajul corporal.

imi dau seama atunci un coleg sau prieten este "la pamant".

De obicei eu pierd din vedere sentimentele oamenilor.

Imi dau seama atunci cand cineva ma evita.

Eu ma bucur pentru succesul cuiva.

Am incredere in informatiile obiective si rationale mai mult decat in propriile mele sentimente.

Eu incerc sa fiu deschisa si receptiva la toate situatiile si oamenii cu care ma intalnesc.

Eu intreb oamenii desore sentimentele si punctele lor de vedere.

Eu intai gandesc planul unei activitati si apoi actionez.

Cu usurinta rezist tentatiilor.

Am incredere in spontaneietate si creativitatea mea de moment.

Eu imi seama ce m-a facut sa devin nervos si pot sa ma calmez.

Stiu sa citesc printre randuri.

De obicei imi dau seama atunci cand cineva vrea sa ma manipuleze.

Sunt rareori miscat de problemele altora.

Eu rareori imi arat sentimentele in fata grupului de colegi.

Eu de obicei sunt ultima persoana din cadrul grupului care afla o informatie obiectiva sau zvon.

Rareori tin cont de reactiile emotionale ale cuiva.

Uneori imi este teama ptr ca nu imi pot controla starea mea de furie.

Intuitia mea imi spune atunci cand ceva nu este in ordine.

Imi ascund sentimentele de ceilalti.

Incerc sa inteleg motivele pentru care oamenii reactioneaza puternic emotional in unele situatii..

Imi ascult inima cum imi ascult si ratiunea.

Imi dau seama de modul in care sentimentele coplesesc oamenii.

Prefer sa iau in considerare ratiunea si nu sentimentele.

Oamenii resping sefii care ignora nevoile si ceea ce au nevoie.

Sunt empatic cu starea emotionala a colegilor mei.

Sefii care trateaza rau angajatii starnesc in acestia sentimente puternice de furie si nemultumire.

Nu tin seama de cum oamenii reactioneaza in general fata de mine.

Nu inteleg de ce oamenii isi pierd interesul in activitati sau in intretinerea unor relatii colegiale.

Cand am gresit, am gresit si recunosc acest lucru.

Intorc spatele persoanelor care au nevoie de mine.

Imi urmez intuitia in rezolvarea unor probleme.

Superiorii care nu-si exteriorizeaza sentimentele fata de angajati sunt perceputi ca fiind reci si distanti.

Intotdeauna cer un feed-back la ceea ce fac.

Uneori incerc sa flatez oamenii pentru a promova sau a fi vazut bine cu toate ca nu cred ceea ce spun despre ei.

Cand conversatia este de sentimente, schimb imediat subiectul.

Pot fi cu usurinta inselat de oameni.

Eu nu prea imi inteleg sentimentele.

Eu de obicei vad partea plina a paharului.

Nu sunt o persoana care se emotioneaza usor.

Eu pot sa-mi dau seama daca cineva imi zambeste fals

Nu permit ca sentimentele sa-i influenteze judecata.

Nu tin cont de ceea ce simt.

Imi dau seama atunci cand gesturile nu se potrivesc cu ceea ce spune o peroana.

Nu fac intotdeauna ceea ce spun.

De obicei stiu cum sa reactionez corect intr-o situatie si ceea ce sa spun.

Sunt surprinsa de ceea ce simt oamenii

Pot suporta situatiile stresante fara a-mi diminua eficienta in sarcina.

Nu am fost niciodata inflentata de visele mele.

Pot sa-i fac pe oameni sa se simta bine cu ei insisi.

Nu caut raspunsurile in mine.

Nu sunt prea priceputa in gestionarea emotiilor celorlalti.(sa-i calmez)

Nu inteleg cum emotiile duc la furie.

Nu pot sa ajut oamenii care se afla intr-un conflict.

De obicei pot spune atunci cand cineva minte.

Superiorii care nu tin cont de starea emotionala a grupului, vor fi respinsi de grup cu propriile lor cuvinte.

Incerc sa nu las emotiile sa-mi darame ratiunea.

Gandirea mea nu este formata si pe emotii.

Dau vina pe altii atunci cand lucrurile merg prost.

Simt uneori ca ma contaminez cu starea emotionala negativa a colegilor mei.

Stiu cand cineva inceraca sa-mi ascuda infomatiile de care am nevoie, prin expunerea partiala datelor.

Cea mai buna modalitate ca altii sa ma inteleaga este ca eu sa vorbesc de ceea ce simt, gandesc.

Cand vorbesc cu cineva, incerc sa ma transpun in locul ei.

Nu sunt prea priceput in a gestiona situatii dificile si de a ajuta oamenii.

Eu nu-mi intreb colegii cum se simt sau ce fac in timpul liber.

Imi dau seama cand lucrurile merg rau.

5. Training pentru dezvoltarea inteligentei emotionale

De ce inteligenta emotionala este importanta pentru tine?

1.Obiective

Definire si demonstrarea a cel putin doua competente ale inteligentei emotionale care sunt responsabile pentru a imbunatati constiinta de sine, autoreglarea emotiilor, constiinta sociala, gestionarea relatiilor.

Identificarea, descrierea si demonstrarea de principii si practici care au rolul de a dezvolta competentele inteligentei emotionale.

Utilizarea informatiilor emotionale pentru a lua decizii mai bune si pentru a avea o influenta pozitiva asupra grupului.

Recunoasterea la locul de munca a situatiilor tensionate si asimilarea de tehnici care au rolul de a dezvolta competentele inteligentei emotionale.

Angajarea intr-un dialog creativ la locul de munca care stimuleaza colaborarea si munca in echipa.

A dezvolta noi relatii la munca si strategii care sa motiveze angajatii : productivitate si atasament organizational.

Trainigul cuprinde patru parti care vizeaza competentele inteligentei emotionale. Trainingul pentru dezvoltarea inteligentei emotionale este structurat pe parcursul a 2 zile dupa cum urmeaza. In prima zi se lucraza cu modulul care priveste 2 din competentele inteligentei emotionale si anume : constiinta propriilor emotii si managementul starilor interne iar cea de-a doua parte cuprinde managementul relatiilor si constientizarea relatiilor celorlalti.

2. Structura :

Partea 1 :

A. Tu si inteligenta emotionala

A.Aceasta sectiunea cuprinde :

a.       Recunoasterea si realizarea potentialului inteligentei emotionale

b.      Constientizarea motivatiei intrinseci ;

c.       A constientiza propriile emotii 

d.      A identifica propriile valori in raport cu organzatia

B. A te cunoaste pe tine pentru ai putea cunoaste pe altii

e.       Jocuri privind dezvoltarea inteligentei emotionale

f.       Identificarea principalelor valori

g.      A dezvolta un vocabular emotional

h.      Activitate : Eu simt - Eu gandesc - Eu actionez, discriminarea prin intermediul emotiilor cu scopul de a intelege motivatia si de a lua decizii mai bune ;

i.        Valoarea si practica constiintei sentimentelor la locul de munca

j.        Constientizarea propriilor stari emotionale ;

Partea 2.

A. Ai cunoaste pe altii ; Dezvoltarea si punerea in practica a constiintei socilale ;

a)      Empatia : a construi un climat bazat pe incredere in cadrul grupului pentru a obtine actiuni pozitive ;

b)      Activitatea este « ascultarea activa« si reprezinta punctul de plecare pentru intelegerea celorlalti ;

c)      Eu gandesc - Eu simt - eu actionez ; discriminarea la acest nivel se face prin intermediul gandirii si al sentimentelor pentru a-i intelege pe ceilalti ;

d)     A intelege climatul emotional al grupului

e)      Valoarea si practicarea constiintei sociale la locul de munca;

Partea 3.

A. A fi responsabil & A fi prezent social(A avea relatii autentice

a)      Responsabilitatea personala o noua definitie a puterii ;

b)      Explorearea celor 3 fundamente ale puterii personale ;

c)      Creierul emotional cuprinde trei dimensiuni: supravietuirea, afectivitatea, ratiunea ;

d)     Valoarea si punerea in practica a responsabilitatii personale la locul de munca ;

B. A fii in relatii ; Dezvoltarea sferei relationale

a)      Definirea contextului relational in mediul organizational;

b)      Crearea unui raport autentic in ceea ce priveste relationarea

c)      Activitatea: transmiterea informatiilor veridice;

d)     Relatia controlul personal si puterea mediului organizational

e)      A restabili colaborarea la nivel de departament; grup

f)       Activitatea : Eu simt - Eu gandesc - Eu actionez si dezvoltarea tehnicilor de comunicare ;

g)      Valoarea si punera in practica a   gestionarii relatiilor la locul de munca;

Partea 4. A fi prezent la serviciu 

A . A avea un Eu autentic in organizatie si in relatii

a)      Obtinera de performante si bariere in obtinerea lor ;

b)      Integrarea informatiilor asimilate in climatul organizational ;

c)      Activitatea: paradigma: detinera controlului persanal si indeplinirea activitatilor specifice postului ;

d)     Activitate : Jocuri de impunere in mediul organizational ;

e)      Valarea integritatii la locul de munca corelata cu prezenta activa la serviciu ;

B. Dezvoltarea personala si managementul stresului

a)      Valorificarea disponibilitatilor mentale pentru a creste eficienta personala ;

b)      Tehnici privind gestionarea stresului oraganizational ;

c)      Activitate: Eu gandesc - Eu simt - Eu actionez

3.Continut

ZIUA 1

• Trainigul incepe prin un exercitiu de intercunoastere si incalzire a grupului. Exercitiul destinat acestei etape este urmatorul. Fiecare participant este rugat sa se prezinte pornind de la fraza : CINE SUNT EU ? prezentarea a trei lucrurim pe care le considera importante despre propria persoana. Timpul necesar fiecarei persoane este de 3 minute.

• Programul incepe cu o scurta prezentare a inteligentei emotionale. La nivelul grupului se realizeaza prin discutii de grup asupra a ceea ce se intelege prin inteligenta emotionala. Participantii la training au fost impartiti in grupe de cate trei si fiecare grup are sarcina de a da o definitie a inteligentei emotionale si a caracteristicilor esentiale ale conceptului pe o foaie de flipchart. Definitia poate fi exemplificata prin : exemple din viata personala, desen, pantomimica. Fiecare echipa are libertatea de a-si alege propria modalitate de a prezenta definitia. Dupa o periaoda de 15 fiecare echipa isi prezinta propria definitie. Dupa prezentarea fiecarei echipe extrag ideile esentiale si se creeaza definitia inteligentei emotionale la nivel de grup. Scopul acestui exercitiu este de a intelege conceptul de inteligenta emotionala, de a crea aceleasi canale de comunicare la nivelul grupului. Un alt scop alxercitiului este acela de a crea coeziune la nivelul grupului si crearea spiritului de echipa si colaborarea intre membrii grupului.

• In urmatoarea parte a trainingului partcipantii inviati sa-si ddescrie starea emotioanala prezenta. Acest exercitiu are rolul de a-i ajuta pe participanti sa devina constienti si sa integreze la nivel constient propria stare afectiva si sa o descrie. Fiecare participant isi descrie propria stare afectiva pornind de la fraza : EU SIMT .

Aceasta activitate este repetata de cateva ori pe parcursul traningului pentru a-si imbunatati vocabularul emotional si de a fi in bun contact cu partea emotionala. Timpul alocat acestui exercitiu este de 3 minute.

O alta etapa a trainingului este aceea in care participantii trebuie sa-si formeze alte echipe, scopul exercitiului fiind acela de a intelege importanta gestionarii popriei emotionalitati pentru buna desfasurare a activitatii la locul de munca. Fiecare echipa trebuie sa-si aleaga o situatie conflictuala cu unu din colegi si sa o descriementionanad starea afectiva de moment prin descriere si impactul acestui conflict asupra eficientei sale in activitate. Timpul pentru acest exercitiu este de 15 minute.

• Urmatorul set de activitati vizeaza sfera relatiilor sociale, de interactiune la nivelul grupului pentru a surptinde nivelul emotional al grupului. Un exercitiu este acela in care se formeaza grupuri de cate 2 persoane. O persoana din echipa trebuie sa-si aleaga o stare emotionala si sa o exemplifice non-verbal. Celalalt membru al echipei trebuie sa ghiceasca starea emotionala a colegului urmarind urmatoarea schema. In pus colegul trebuie sa-i ofere un raspuns tot la nivel nonverbal. Prin intermediu acestui exercitiu se testeaza niveul de empatie la nivelul grupului. La sfarsitul exercitiului participantul care si-a ales starea emotionala trebuie sa o transpuna in scris pe o foaie de hartie, acest lucrul fiind valabil si pentru partenerul exercitiului. Se va face schimb de informatie intre cei 2 membrii ai grupului.timpul alocarii acestui exercitiu este de 7-10 minute.

Scopul acestui exercitiu este de a testa climatul emotional al grupului si de a stabili gradul de empatie la nivelul grupului. Daca exercitiul a avut succes se va trece la urmatoarea etapa care vizeaza transpunerea mesajului afectiv in plan comportmental precum si oferirea de feed-back autentic. Se va urma urmatoarea etapa. Timpul alocat este de 3-5 minute.

• Urmatorul set de exercitii vizeaza ascultarea activa. Se va realiza prin exercitii la nivel de grup. Se lucreaza in grupuri de cate 3 persoane o pesoana trebuie sa povesteasca o intamplare care sa includa multe informatii si stimuli ambigui, banala care sa nu corespunda intereselor celorlalti partcipanti. Se testeaza gradul de ascultare activa aceasta fiind baza unei comunicari autentice. Exercitul este urmatorul ; timpul alocat este de 10-15 minute.

Acest exercitiu vizeaza gradul in care persoana asculta interlocutorul.Urmatorea etapa a exercitiului vizeaza obtinerea de date din cadrul grupului. Cel care a transmis informatia va oferi feed-back daca s-a simtit ascultat, iar ceilalti 2 participanti din grup vor veni cu solutii de clarificare a situatiei. De precizat este ca doar pentru cel care va face prezentarea se va tine instructajul de mai sus.

ZIUA A 2 A

Urmatoarea etapa a trainingului va cuprinde exercitii privind responsabilitatea personala la locul de munca, transmiterea veridica a informatiilor in cadrul grupului, obtinerea de performante la nivelul grupului, capacitatea de a fi prezent in situatie precum si exercitii de managementul stresului.

Un prim exercitiu vizeaza capacitatea de a-si asuma si imparti responsabilitatea la nivel de grup si de a obtine performante. Participantii sunt impartiti in doua grupe. Fiecare grupa are sarcina de a stabili un plan de actiune pentru o sarcina data, cu precizarea ca fiecare membru al grupului trebuie sa aiba o sarcina pe care sa sa-o indeplineasca.

Sarcinile sunt urmatoarele si sunt impartite in functie de departamentul care participa la training.

Acest exercitiu surprinde gradul de colaborare in echipa, transmiterea informatiilor de la un membru la altul, gradul de implicare in sarcina, comunicarea in echipa. Se surprinde obtinerea de performante in echipa. Prin compararea celor 2 echipe se surprind aspecte privind intreruperi in lantul comunicarii, gradul de implicare in sarcina astfel incat ele odata constientizate pot fi imbunatatite. Timpul alocat acestui exercitiu este de 30-45 de minute.

Trainarul pe parcursul desfasurarii activitatii se implica in sarcina grupului transmitand termene limita de rezolvare a sarcinii. Termenul limita scade la 2 zile si creste numarul degustatorilor de ciocolata. Acest aspect este introdus in sarcina pentru a vedea cum se desfasoara activitatea in conditii de stres.

Pentru departamentul de marketing sarcina este urmatoarea si prezinta aceleasi caracteristici.

Urmatorul set de exercitii participantii invata despre incalcarea granitelor individuale in activitatea de munca. Relatiile interpersonale depind de a fi dechis in relatiile cu colegii, respectarea granitelor interpersonale depind de a respecta granitele colegilor. Exercitiul este realizat individual prin expunerea unei situatii din experienta de viata sau profesionala si li s-au incalcat granitele. Scopul acestui exercitiu este acela de a deveni mai sensibili la indiciile din jurul lor. Discutia despre granitele personale conduce la contactele interpersonale.

Acest exercitiu este destinat pentru a constientiza importanta respectarii granitelor personale pentru a mentine bune relatii in grupul de munca si un climat pozitiv la nivel de grup, se vor putea renegocia relatiile si vor invata cum sa identifice minusurile de comunicare si respectare a relatiilor colegiale precum si o mai buna comunicare. Timpul alocat unei persoane este de maximum 15 minute.

Exercitiile privind managementul stresului sunt axate pe respiratie si relaxare musculara. Timp alocat este de 15-30 de minute.

Participantii invata sa-si foloseasca resursele mentale pentru a-si creste performanta.

Programul se incheie prin a cere participantilor sa realizeze un plan care sa cuprinda ceea ce au invatat.

5. Chestionar autodiagnostic

D. Ollivier - Baterie privind eficacitatea personala

Acest chestionar cuprinde 11 dimensiuni :

Coordonarea si controlul activitatii.

Alegerea si gestiunea prioritatilor

Evaluarea obiectivelor operationale

Delegarea

Rationalizarea metodelor de lucru

Planificarea sarcinilor de munca

Arbitrajul si decizia

Negocierea si coordonarea cu partenerii

Capacitatea de adaptare

Capacitatea de anticipare

Inovatia

1. Coordonarea si controlul activitatii

Faceti in fiecare seara/ dimineata note asupra activitatii de peste zi.

Dispuneti de un tablou de bord al activitatii dvs. (in care monitorizez fiabilitatea, rapiditatea, resectarea termenelor.)

Stiti sa adaptati metodele dvs coordonare in functie de importanta muncii realizate.

O procedura de control saptamanala/ lunara a fost stabilita cu acordul tuturor colaboratorilor unitatii pentru a stabili maniera de desfasurare a muncii fiecaruia.

Sistemul de control este in asa fel conceput incat sa fiecare persoana poate sa se autocontroleze si sa remedieze de una singura deficientele ivite fara a avea nevoie de ajutorul superiorilor.

Realizati regulat actiuni coercitive ca urmare a nepotrivirilor dintre rezultatele obtinute si scopurile obtinute.

Sunteti capabil sa faceti estimari asupra timpului consacrat activitatilor la care luati parte, spre deosebire de cele la care va supuneti situatiei.

Cunoasteti natura si pondera principalelor evenimente care va perturba activitatea.

Preintampinati pierderea timpului printr-o urmarire riguroasa sistematica a timpului dvs.

Realizati aproape de fiecare data palnul de munca prevazut pentru fiecare zi.

2. Alegerea si gestiunea prioritatilor

Dispuneti de o descriere precisa, realista si lazi a misiunilor dvs.

In mijlocul actiunii reusiti sa faceti ca reflexia sa domine reflexul.

Prioritatile definite de directie sunt pentru dumneavoastra ca un fir conducator eficace in alegerea deciziilor dumneavostra.

Stiti sa negociati anumite prioritati prioritare de cele care nu sunt prioritare.

Modul in care va cheltuiti actualmente energia este conform ierarhiei prioritatilor dvs.

Sunteti capabil sa diferentiati net activitatile prioritare de cele care nu sunt prioritare.

Pentru administrarea prioritatilor dvs dispuneti de obiective exprimate sub forma de rezultate concrete ce trebuie obtinute.

In planul actiunilor personale va ierarhizati actiunile prioritare.

In cadrul unei analize obiective va actualizati lista necesitatilor si ierarhia prioritatilor personale.

In alegerea activitatilor va ghidat dupa gadul de importanta al activitatii si nu cel de urgenta.

3. Evaluarea sarcinilor de munca

Dispuneti permanent de o viziune de ansamblu a sarcinilor de munca ale firmei.

Fiecare colaborator cunoaste ponderea si durata activitatii sale.

In alegerea metodelor, dvs luati in calcul costurile de timp.

Intr-o maniera sistematica va faceti zilnic planul de munca.

Cunoasteti cu precizie costurile orare pentru o ora productiva in mijocul echpei.

Exista o planificare previzionala a sarcinilor pentru unitatea de munca.

Evaluati timpul necesar unei activitati inainte de a o intrprinde.

Regulat urmariti sa incepeti cu indicatorii care cuantifica evolutia sarcinilor de munca.

In cuantificarea sarcinilor ce trebuie realizate utilizati tipul standard de performanta.

In mod global, gradul de fiabilitate al previziunilor dvs este satisfacator.

4. Fixarea obiectivelor operationale

Va cunoasteti obiectivele personale pentru trimestrul urmator.

Obiectivele dumneavoastra personale releva un demers diagnostic riguros.

Fixarea unui obiectiv este vazuta in unitatea dumnevoastra de timp ca o provocare motivanta.

Fiecare membru al echipei de munca isi aduce o contributie clara la rezultatele si performantele vizate pe termen mediu.

Obiectivele dvs sunt exprimate sub forma de rezultate de atins, ceea ce permite ulterior un control rapid al problemei in cauza.

Dispuneti de obiective exprimate in termeni de calitate, cantitate, scadenta, costuri.

Obiectivele dumneavoastra sunt cunoscute de cei din colectivul profesional, fiecare facilitand in maniera sa rezultatele vizate de o colaborare limitata.

Obiectivele dvs personale sunt compatibile cu cele profesionale.

Cand obiectivele unitatii sunt elaborate, sunt impuse fiecarui colaborator rezultate cantitative si calitative propuse a fi atinse.

Sunteti capabil sa fixati nivelul performantelor dezirabile impreuna cu realismul si efortul.

5. Delegarea.

Dispuneti de o imputernicire adaptata misiunii dumnevoastra si obiectivelor vizate.

Imputernicirile primite fac acordul scris explicit asupra modalitatilor de aplicare.

Inlocuirea dumneavoastra in caz de absenta se regleaza eficace.

Delegati zilnic in bune conditii psihologice si organizationale.

Nu luati ca sarcina, obligatiile care in conditii normale trebuie realizate de subalternii dvs.

Ati fost prevenit sa demonstrati in actiune faptul ca delegarea ia mai putin timp realizarea sarcinii de dumneavoastra.

Sunteti privilegiat a controla rezultatele obtinute la o delegatie.

Acordati drepul la eroare.

Sunteti capabil sa evitati fenomenul delegarii inverse, atunci cand colaboratorii vin la dumneavoastra sa va incredinteze o sarcina.

Colaboratorii dvs nu va mai considera asemeni enei componente indinspensabile in functionarea zilnica a unitatii.

6. Rationalizarea metodelor de lucru.

Fiecare membru al echipei cunoaste precis misiune sa precum si a celorlalti.

Gasiti foarte usor dosarele si documentele, iar acestea ajung in egala masura la colaboratorii dvs..

Nu primiti decat apelurile telefonice care va privesc personal.

In timpul fiecarei zile, datorita unei planificari armonioase in functie de timp, evitati pierderea ritmului si a deplasarilor inutile.

Prin coordonarea activitatilor dvs, ajungeti la o simplificare a operatiilor.

Dispuneti de un mod de cooperare pentru toate activitatile repetitive.

Sunteti capabil, intr-o actiune scrisa sau orala, sa discerneti esentialul de accesoriu.

Misiunile membrilor echipei sunt definite pentru a descentraliza puterea de decizie la nivel adecvat.

Simplificarea metodelor este o preocupare permanenta.

Obiectivul si palnul de munca sunt mentionate in orarul prevazut initial.

7. Planificarea sarcinilor de munca

Ati dobandit reflexul de planificare, acesta insemnand ca prin pasi succesivi, activitatile se planifica pe masura ce informatia este adusa la cunostinta dvs.

Agenda e la zi ; ea reprezinta un veritabil instrument de previziune.

Activitatile sunt planificate intr-o maniera volntara inca de la inceputul lunii.

Planificarea dvs asigura o excelenta fluiditate a sarcinilor de munca.

Folosirea eficienta a timpului este reflectarea unui sistem de planificare definit in prealabil si care suporta presiunea cotidianului.

Ati ajuns sa dezvoltati planuri de realizarea a sarcinilor de munca.

Activitatile firmei fac obiectul unui planning colectiv.

Palnificarea tine cont de un buget oricand disponibil pentru a rezolva sarcinile.

Aceasta planificare va permite a lua si a pastra initiativa in rezolvarea activitatilor.

Planificarea reprezinta o necesitate fara de care vi se pare impoibil sa munciti eficient.

8. Arbitrajul si decizia in situatiile de munca.

Stiti sa luati rapid decizii care nu pot fi respinse sau amanate mai tarziu.

Reactiile la deciziile dvs va apar clare si stiti sa le asociati cu persoanele avizate atunci cand aceasta ineventie e de dorit.

Deciziile complexe se bazeaza pe utilizarea unor criterii explicite in scopul optimizarii eficientei globale a unitatii.

Ajungeti sa realizati un echilibru intre culegerea de date si actiune.

Conflictele si problemele sunt rezolvate intr-o maniera pozitiva, evitand efectele unei decizii pripite.

Va pastrati sangele rece in situatii de criza.

Exista o proportie intre timpul investit intr-o alegere si importanta decizie de luat.

Nu ati fost niciodata presat in luarea unei decizii.

Deciziile repetitive sunt standardizate si descentralizate la maximumin scopul optimizarii eficientei globale a unitatii.

Sunteti capabil sa diferentiati problemele de fond de cele aparente.

Negocierea si coordonarea cu partenerii

negociere asupra obiectivelor de atins, cat si a mijoloacelor necesare se realizeaza atat cu superiorii cat si cu colaboratorii.

Colaboratorii dvs sunt satisfacuti de calitatea informatiei transmise de dvs.C

Colaboratorii dvs cunosc modul in care dvs folositi timpul.

Exista un sistem de coordonare privind reducerea permanenta a pierderilor de timp.

Va informati regulat colaboaratori, scris, oral asupra activitatilor dvs.

Nu perturbati organizarea membrilor echipei dvs.

Incheiati contracte de servicii cu principalii dvs interlocutori pentru a clarifica natura si calitatea prestatiilor de furnizat

Stiti sa spuneti nu atunci cand situatia o cere, pentru ca folosirea eficienta a timpului sa nu suporte perturbatii.

Faceti in asa fel incat superioarii si colaboratoii dvs adera la modul dvs de a gandi si actiona.

Mentineti si dezvoltati relatii sincere cu mediul profesional.

Disponibilitate si capacitate de adaptare

Ajungeti la intalniri la ora stabilita.

Colaboratorii dvs stiu perfect atunci cand pot sa va deranjeze fara sa creeze perturbari in activitatea dvs.

Viata dvs profesionala se imbina armonios cu cea personala.

Cunoasteti nevoile si problemele de organizare ale colaboratorilor dvs.

Schimbarea este vazuta ca o posibilitate de luat in considerare si nu ca o amenintare.

Dispuneti de atentie si capacitate de concentrare.

In timpul fiecarei zile va oferiti cateva momente de relaxare in activitatea dvs.

Atunci cand se iveste o situatie imprevizibila actionati in asa fel incat reflectia biruie reflexul.

Sunteti capabil sa va acomodati usor la schimbari de ritm.

Sunteti capabil sa va acordai timp si dvs.

11. Capacitate de anticipare

Va consacrati un buget de timp in fiecare saptamana pentru perfectionarea profesionala, astfel incat sa va mentinetiin varf in domeniul dvs de activitate.

Pregatiti seara munca de a doua zi.

Sunteti la curent cu toate reusitele si proiectele participantilor.

Dispuneti de informatii viabile asupra evolutiei nevoilor clientilor si partenerilor dvs.

Conceperea sctiunilor dvs raspunde fundamentului precautiei : a face bine inca de prima data.

Evaluarea unui eveniment se face in permanenta tinand seama de aspectele evolutive ale situatiei si de consecintele pe termen mediu.

Planul de actiune al unitatii prevede in detaliu actiunile si mijolacele de punere in practica si scadentele de respectat.

Exista un paln de perspectiva pentru dvs si colaboratorii dvs.

Cunoasteti obiectivele pe o perioada de cel putin 2 ani

Stiti sa va mentineti treaza curiozitatea asupra eolutiilor ce pot aparea in profesia dvs.

12. Inovatia :

Aunci cand aveti o idee, o notati imediat in scopul aplicarii imediate.

Colaboratorii va propun spontan idei pentru a edifica si optimiza organizarea.

Activitatile extraprofesionale sunt pentru dumneavoastra o sursa de creatie.

Sunteti capabil sa va asumati riscurile ce pot aparea.

Dispuneti de anumite tehnici creative utile in gasirea de noi solutii de organizare.

Aveti periodic in vedere o refacere de anvergura a organizarii interne a unitatii dvs.

In afara inteprinderii mentineit o retea de relatii si contacte pentru a imbunatati si diferentia sursele dvs de informare.

In mod regulat va asociati cu colaboratorii dvs in analiza critica a organizarii si cautarea de amelioratori.

Va acordti momente libere fara a va culpabiliza.

Incercati sa intelegeti ce poate fi interesant de preluat de catre dvs din metodele folodite de altii.

Cotare si interpretare :

Se poate rapunde cu da si nu la fiecare din intrbarile de mai sus.

Se acorda cate 0,5 puncte doar pentru intrebarile la care s-a raspuns cu da.

Pentru fiecare din cele 12 dimensiuni se poate obtine un maximum de 5 puncte.

Cu cat persoana se apropie mai mult de punctajul amxim cu atat putem spune ca este ma eficienta.

3.5.Lotul de participanti

Participantii au fost in numar de 40, cu urmatoarele caracteristici sociodemografice si socioprofesionale.

• Zona geografica zona centrala a Munteniei
• Varsta cuprinsa intre 21 si 25 de ani; lotul nostru este format din populatie tanara.
• Studii : lotul nostru este format in cea mai mare parte din persoane cu studii superioare.

3.6.Procedura

Fiecarui partcipant i s-a aplicat cate 2 seturi de teste: chestionarul EQI si cel privind eficacitatea personala. Cele doua seturi de teste au fost aplicate atat inainte cat si dupa participarea la training.

Intervalul de timp mediu estimat pentru completarea chestionarelor a fost de 30 de minute pentru EQI - inventar privind inteligenta emotionala si 20 de minute pentru chestionarul privind eficacitatea personala al lui D. Ollivier.

In majoritatea cazurilor s-a obtinut relativ usor cooperarea dupa ce acestia au obtinut informatii privind scopul general al cercetarii si ceea ce se asteapta de la ei. Retestarea dupa training a avut loc la 3 saptamani cu scopul de a pastra acuratetea in raspunsurile date de catre subiecti fara a interveni fenomenul de reamintire a itemilor.