Performanta - scop in sine sau efect al motivarii ?

PERFORMANTA - SCOP IN SINE SAU EFECT AL MOTIVARII ?

Din punct de vedere teoretic, motivarea si performanta sunt doua concepte distincte.

Managerii sunt primii interesati ca angajatii lor sa atinga obiective profesionale cat mai semnificative. Aceasta se rezuma in rezultate concrete, calitate si costuri scazute. Indeplinirea cu succes a acestor obiective generale este rezultatul actiunii unei serii de factori, intre care se pot enumera:

efortul depus,

timpul,

angajarea efectiva a oamenilor.

Exista, de asemenea si un factor ce depinde de abilitatile intrinseci ale angajatilor, la fel cum trebuie tinut cont de tipul de suport si de coordonare pe care il ofera managerul. Pentru manager este important sa observe ca unii din acesti factori ce rezulta in procesul de indeplinire a scopului sunt factori interni, de fapt, o parte ce tine de caracteristicile si temperamentul angajatilor. La fel, alti factori pot fi de provenienta externa. Intrucat atat factorii interni, cat si cei externi interactioneaza in indeplinirea scopului, pentru manager este important sa nu traga imediat concluzii incorecte sau incomplete privind motivarea. De exemplu, un manager poate observa o scadere a nivelului performantei si, in consecinta, sa reactioneze printr-o crestere procentuala a recompensei financiare pe unitatea de produs.

In fapt, reactia manageriala este o incercare de a creste motivarea angajatului si a-i arata ca poate sa-l sprijine in imbunatatirea performantelor. In mod obisnuit, insa, scaderea performantei poate fi generata de faptul ca angajatul respectiv nu este intr-o stare buna, are probleme acasa, crede ca managerul nu are incredere in el si se simte mai supravegheat decat de obicei.

Greselile manageriale in diagnozarea a ceea ce s-ar putea numi probleme motivationale se intalnesc destul de des la toate locurile de munca. Exista si factori care interactioneaza cu motivarea ce ar trebui sa conduca la indeplinirea unor obiective de performanta. Abilitatea angajatului, activitatile exterioare muncii, resursele disponibile, conditiile de munca, stilul managerial reprezinta factori importanti ce trebuie luati in consideratie atunci cand se incearca identificarea si diagnosticarea unei probleme de motivare.

David McClelland, un manager de formatie psihologica, a studiat conditiile in care oamenii isi creaza motive de a actiona si impactul acestora asupra comportamentului. Termenul de "realizare" este folosit atat in intelesul de nevoie, cat si in intelesul de motiv. McClelland si colegii lui au cautat un mod de a masura intensitatea unei nevoi si apoi relatiile dintre aceste intensitati in cadrul unor societati diferite, conditiile care au determinat aceste nevoi, precum si rezultatele lor la nivel organizational. El obisnuia sa spuna: "daca vrei sa afli ce are un om in minte, nu-l intreba, pentru ca, de cele mai multe ori, nu poate sa-ti spuna. Studiaza-i fantezia si visurile. Daca vei face acest lucru intr-o perioada determinata, vei descoperi temele fixe catre care gandirea se intoarce mereu. Iar aceste teme pot fi folosite in explicarea actiunilor sale". Intre altele, el se refera si la nevoia de putere a omului, cu referinta directa la dorinta de a avea importanta, influenta si control asupra altora. McClelland propune, chiar, doua ,,fatete' ale puterii: una pozitiva si una negativa. Cea pozitiva accentueaza dorinta de a ajuta altora sa-si indeplineasca scopul, cea negativa este orientata, in special, in obtinerea unor avantaje personale, fiind destinata sa conduca la dominatia asupra altora.

Majoritatea cercetarilor in domeniul motivarii au fost realizate de oameni care ocupau functii manageriale, desi McClelland, Porter si Lawler au lucrat alaturi de colective puternice de experti si manageri. In timp ce practic nu exista dubiu asupra faptului ca factorii motivationali sunt aplicabili la tot felul de oameni, la cele mai diverse niveluri, cercetatorii nu au prezentat niciodata clar de ce problema motivarii este atat de complicata, atunci cand ea se refera la diferiti indivizi si la diverse situatii.

Unul din cei mai mari experti americani in domeniul motivarii si compensarii factorilor executivi dintr-o organizatie, Arch Patton, a identificat cele mai importante elemente motivatoare in cazul persoanelor cu functii executive. Acestea sunt:

competitia care apare in cadrul muncii;

statutul la locul de munca;

"graba" de a obtine functii de conducere;

"savoarea" competitiei;

frica;

banii.

Asa cum se observa, aceste elemente motivatoare, desi aparent simple si practice, nu difera prea mult de cele ce au rezultat din analiza de pana acum. Ele pastreaza, totusi, banii intr-o pozitie mai defavorizanta decat rezulta din alte teorii.