- Definirea problemelor
de relatii publice
- Metode
formale si informale de colectare a informatiilor
- Gandire
strategica in relatiile publice
- Redactarea
planului de comunicare: definirea publicurilor tinta si scrierea
obiectivelor
- Stabilirea
tacticilor adecvate la obiective
- Planificare
alternativa
- Indicatori
de succes
Planificarea
activitatilor de relatii publice
Rolul relatiilor publice in planificarea formala a unei organizatii este
major. Pe de o parte specialistul in relatii publice (sau departamentul de
relatii publice) trebuie sa ajute la crearea unei asa-numite "declaratii de
principii" a organizatiei ca parte a stabilirii scopurilor si obiectivelor
organizatiei, pe de alta parte, trebuie sa isi stabileasca propriile obiective
si scopuri de comunicare.
Unele planuri de relatii publice sunt direct legate de planurile
organizatiei si chiar daca organizatia dvs. nu are planuri stabilite pe anumite
perioade, totusi, departamentul de relatii publice trebuie sa aiba un plan
generic care se incadreaza in activitatile anuale ale organizatiei. In plus,
este bine sa existe un plan de comunicare in cazul crizelor, sau cel putin
niste reguli generale de tratare a crizelor care trebuie sa fie elaborate in
colaborare cu celelalte departamente ale organizatiei.
Relatiile publice sunt dificil de planificat si de gestionat pentru ca
exista asteptari foarte mari si niveluri foarte diferite ale cerintelor. Multe
dintre problemele de relatii publice apar atunci cand practicianul de relatii
publice nu poate sa gestioneze o situatie interna si de multe ori acest lucru
deriva din imposibilitatea de a pune in practica actiunile necesare pentru
ducerea la indeplinire a unei sarcini.
Definirea problemelor de relatii publice; identificarea,
monitorizarea, evaluarea si gestionarea lor
Departamentul de relatii publice sau specialistul in relatii publice
trebuie sa aiba propria lui declaratie de principii care descrie cum se vede pe
sine precum si rolul si contributiile sale pentru organizatie. Este nevoie de
aceasta declaratie pentru ca el este adesea chemat sa faca diverse lucruri sau
sa reactioneze in diverse situatii care nu au legatura cu misiunea sa centrala.
De asemenea trebuie sa isi stabileasca propriile scopuri si obiective. De
exemplu, un scop pe termen lung ar fi ca fara ajutor extern departamentul sa se
ocupe de grafica si de propriile prezentari sau de obtinerea de echipamente sau
de programe de calculator necesare desfasurarii activitatii.
Practicianul de relatii publice trebuie sa faca un clasament al propriilor
publicuri in functie de importanta lor, care este diferit de intretinerea unei
baze de date a publicurilor organizatiei - clasament care poate cuprinde
conducerea organizatei, colegii, alte surse importante de informatii din
interiorul organizatiei, personalul institutiilor de presa si alte publicuri
speciale din administratia publica sau din structurile guvernamentale.
Apoi, departamentul de relatii publice trebuie sa isi faca un orar si sa
isi stabileasca prioritatile pentru activitatile aflate in sfera lui de
responsabilitati. "Orarul" pe activitati poate ajuta la planificarea timpului
cat mai eficient. Unele activitati pe care "le-ati facut intotdeauna" pot fi
inlocuite in calendar cu alte activitati mai importante.
In cele din urma specialistul trebuie sa monitorizeze tot ceea ce face
pentru a vedea daca activitatile planificate sunt duse la indeplinire corect si
daca produc raspunsurile dorite. Rezultatul fiecarei actiuni trebuie analizat
pentru a descoperi ce a mers si ce nu. Trebuie facute recomandari pentru anul
urmator precum si o evaluare de sfarsit de an ca parte a evaluarii generale.
Pe parcurs, planurile pentru sine sau pentru organizatie pot fi intrerupte
de nevoia de a elabora strategii speciale de rezolvare a problemelor.
Identificarea chestiunilor de natura sa creeze probleme pentru o
organizatie reprezinta primul pas in procesul de monitorizare, nu doar a
problemelor, ci si al fiecarui eveniment care ar putea avea un efect asupra
organizatiei sau aupra publicului sau. Nu orice situatie aparte care apare
reprezinta o problema, dar totul trebuie evaluat din perspectiva potentialului
de a crea probleme serioase sau de a oferi o oportunitate. Anticiparea
problemelor face mai usoara confruntarea cu ele inainte sa apara o dificultate
majora care sa duca la o criza. In cele mai multe cazuri, aparitia unei
probleme creeaza si o oportunitate; chiar si o criza pe termen lung poate fi
transformata intr-o exeperienta benefica.
Manevrarea problemelor cere o abordare integrata a comunicarii. Problema in
sine, publicul si situatia in care apare problema - toate acestea cer o
evaluare care sa ia in calcul strategiile in care se va face uz de toate
uneltele de comunicare posibile. Acesta poate fi un punct in care barierele
artificiale dintr-o organziatie pot fi extrem de daunatoare. Organizatia dvs. trebuie
sa vorbeasca cu o singura voce, iar aceasta voce trebuie sa fie clara si
neambigua.
Manevrarea problemelor o data identificate, nu este o actiune lineara, care
se incheie indata ce se ajunge la o solutie favorabila, dimpotriva, asa cum
sugereaza consultantul John Bitter, este vorba despre un proces ciclic, in care
pot fi identificati cinci pasi:
- intuirea
unei probleme;
- definirea
problemei (prin stabilirea prioritatilor);
- gasirea solutiilor
(prin intermediul stabilirii strategiilor);
- implementarea
strategiilor;
- evaluarea
rezultatelor
Monitorizarea problemelor sugereaza nevoia de a fi flexibil si de a
raspunde la situatiile si tendintele in curs. Procesul determina atat
descoperirea de probleme cat si de oportunitati.
Procedura de rezolvare a problemelor oferita de Glen Broom si David Dozier
cuprinde zece pasi:
- identificarea
problemei
- analiza
situatiei (colectarea si cercetarea informatiei si a datelor din context)
- examinarea
factorilor interni si externi
- identificarea
publicurilor - cine este afectat si cum
- fixarea
obiectivelor programului
- planificarea
programelor de actiune
- strategii
pentru mesaj si pentru canalele de comunicare
- fixarea
responsabilitatilor, calendare si bugete
- evaluarea
- feedback-ul
Orice plan de rezolvare a problemelor ar trebui sa ia in calcul situatiile
care apar: cum vor reactiona ceilalti; in ce mod cultura organizatiei afecteaza
abordarea rezolvarii problemei; cum ar reactiona la mesaje publicurile pentru care
aceste mesaje nu sunt intentionate.
O abordare mai practica
a rezolvarii problemor este prezentata mai jos:
Ce faci cand apare o
problema ?
Care este procedura de abordare a unei probleme? De unde incepi?
- Aduna toate
faptele disponibile si materialele de context pe care le poti gasi. Tine
la indemana toate datele legate de problema. Analizeaza-le si discuta-le
cu superiorii.
- Identifica
publicurile implicate sau afectate.
- Decide daca
este nevoie de cercetare in plus pentru a defini problema mai bine si
pentru a evalua amploarea ei.
- Dupa
definirea problemei si identificarea publicurilor formuleaza o ipoteza.
Aduna fapte pentru a teste ipoteza si revizuieste-o daca ea nu se
confirma.
- Elementele
care trebuie luate in considerare in planificarea initiala:
care este obiectivul efortului de relatii publice - ce
anume vrei sa faci ?
ce imagine a organizatiei vrei sa prezinti ?
care publicuri sunt tintele tale ? De ce ?
- Care sunt
celelalte publicuri a caror opinie conteaza ?
- Ce mesaj ai
pentru fiecare public ?
- Ce canale
poti folosi pentru a transmite aceste mesaje ? Ce media ajung la fiecare
dintre grupuri si sunt credibile ? Vor transmite aceste media mesajele
tale ? Daca nu, ce alte media poti folosi ? Poti folosi canalele
conventionale de comunicare (reviste newsletter-uri, televiziune) ?
- Ce
raspunsuri vrei de la fiecare public ?
- Ce buget
poti sa folosesti ?
- Care este
cel mai bun calendar pentru actiuni ? Elaboreaza un calendar si fa
legaturi cu celelalte evenimente pentru a anunta presa atunci cand trebuie
sau pentru aevita presa daca ar putea fi daunator.
- Reanalizeaza
problemele sau obstacolele care ar putea aparea si fa-ti planuri auxiliare
pentru acestea.
- Pregatesre
niste tehnici de monitorizare pentru a sti intotdeauna ce faci.
- Planifica
evaluarea.
- Evalueaza
toate aspectele situatiei - impactul asupra tuturor categoriilor de public
si raspunsurile lor.
- Comunica
rezultatele
Pe scurt:
- Identifica
centrul de unde au pornit problemele;
- Analizeaza
lista totala a publicurilor si noteaza-le pe toate acelea care sunt
implicate in problema, atat in centrul ei cat si periferic;
- Determina
statutul problemei in termeni de efect negativ potential asupra
organizatei;
- Fa o lista
cu greutatile inrudite care trebuie avute in vedere;
- Exploreaza
alternativele;
- Fa o lista
cu obiectivele dezirabile;
- Analizeaza
modul in care solutia se incadreaza in planurile pe termen lung prin care
va fi atinsa misiunea asa cum o vezi tu;
- Care sunt
planurile de acum si cum se incadreaza in planurile pe termen lung. Sunt
gresite solutiile pe termen scurt pentru ca nu se potrivesc cu scopurile
pe termen lung si nu sunt in concordanta cu declaratia de principii. Nu le
adopta pe acestea. Incepe din nou.
Tratarea problemelor de relatii publice pote fi
ingreunata de perceptiile diferite in legatura cu probleme respectiva si cu
circumstantele existente. Aceste perceptii pot fi ale noastre sau ale altora.
Cercetatorul Robert L Katz ia in consideratie
cinci bariere importante care pot aparea in rezolvarea problemelor:
- informatiile
pe care nu le stim;
- efectele
modului in care privim problema;
- limitarile
pe care le avem de infruntat;
- propriile
noastre limite (sau ale conducerii);
- probleme
asociate echilibrului organizatiei sau echilibrului celorlalti.
Fiecare bariera nu numai ca ameninta
sa blocheze eforturile tale de a ajunge la o solutie dar poate sa si inrautataesca
problema.
Modul in care privim o situatie-problema influenteaza abordarea noastra in
rezolvarea ei. Complexitatea perspectivei personale este reprezntata in modelul
de mai jos:
Perceptiile
personale si situatiile - problema
Gandire strategica in Relatiile Publice
De ce apare necesitatea
organizarii unei strategii de comunicare in cadrul ong-ului unde va desfasurati
activitatea?
Din mai multe motive:
- Majoritatea
ong-urilor au resurse limitate - atat din punct de vedere financiar cat si
din punct de vedere al timpului. Un plan de comunicare strategica va ajuta
organizatia sa concentreze resursele pe cele mai importante sarcini si
prioritati stabilite. Fara un plan viabil, organizatiile pot intampina
riscul de a reactiona la factori/evenimente externe intr-un mod
expeditiv/superficial, consumand inutil oportunitati valorose de
comunicare si chiar fiind excluse total din procesul implicarii.
- Un plan bun implica
disciplina si gandire coerenta pentru a te ajuta sa iti definesti mai bine
obiectivele si tipurile de public targetate, sa iti conturezi mai bine
mesajul si sa iti intelegi mai bine mediul caruia ii transmiti mesajul.
- Organizarea unei
strategii de comunicare va facilita efortul organizatiei de a integra
agregat toata munca de comunicare pe o anumita linie, incluzand nu numai
activitatile media dar si relatiile cu guvernul, cu organizatiile importante,
cu organizatiile de strangere de fonduri, relatiile de comunicare cu
membrii interni.
- Un plan viabil va
sustine coerenta identitatii comunicationale, vizuale a organizatiei pe
aceeasi linie in ceea ce priveste relatia cu mediul extern.
- Un plan de comunicare
strategica va ajuta organizatia sa isi dezvolte mai eficient si strategia
de media. Un plan de media bine pus la punct este important pentru ca mass-media
este prima putere educationala in societatea contemporana, ele sunt cele
care stabilesc agenda politicii publice si perceptia asupra cadrului
public in privinta multor chestiuni.
CINE AR TREBUI SA SE IMPLICE IN STRATEGIA DE
COMUNICARE
Foarte multe persoane! De fapt, formarea unui comitet de strategie
comunicationala reprezinta un prim pas critic in dezvoltarea unui plan. Un plan
memorabil necesita implicarea membrilor interni sau a coalitiilor organismelor
care activeaza in aceeasi bransa. Trebuie sa se antreneze in acest proces
stafful, echipa interna si voluntarii. Mai mult, e indicat a se implica in
echipa un om de strategie in comunicare cu experienta care sa ajute la
facilitarea intalnirilor si la continuarea derularii proceselor strategice
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA STRATEGIEI CLASICE DE
COMUNICARE
Toata munca de
comunicare inseamna arta mai mult decat stiinta. Totusi, un plan tipic traseaza
cativa vectori de referinta:
- Situatie de analiza:
background organizational
- Situatie de analiza: mediu public extern
- Campanie/misiune
organizationala si obiective strategice
- Obiective in sectorul comunicarii
- Segmente de public targetat
- Mesaje cheie
- Strategii
- Tactici
- Durata
- Orizonturi de timp
- Purtatori de cuvant
In paragrafele
urmatoare, se vor indica urmatoarele sectiuni tipice ale unui plan de
comunicare strategica.
Situatie de analiza: background organizational
Daca organizatia
voastra dezvolta un plan integrat de comunicare (mai degraba decat un plan
sectorial pentru o campanie anume), este important sa sustii si sa analizezi
pozitia organizatiei vis-a-vis de comunitatea pe care o deserveste. Desi nu e
necesar a se include toate chestiunile din lista care urmeaza, este extrem de
important a fi considerata valoarea fiecareia in parte.
- Trecutul organizatiei
- Trecutul/ actiunile vis-a-vis de chestiunea in discutie
- De ce este
importanta aceasta chestiune? (motivat cu date statistice incluse)
- Serviciile pe care
organizatia voastra le ofera comunitatii
- Persoanele care beneficiaza
de aceste servicii
- Gandire de ansamblu
-nu doar canalizata asupra clientilor directi ci si comunitatii ca intreg
- Functia pe care organizatia
voastra o indeplineste
- Fundamental, crezul
misiunii, cel care raspunde particularitatii functiei: pentru cine, cum si
de ce se realizeaza toate acestea. In unele cazuri
acesta este
foarte asemanator serviciilor oferite.
- Rolul organizatiei
in aria serviciului de interes
- Incadrarea
organizatiei in contextul pietei cu acelasi tip de produse oferite
- Incadrarea
organizatiei in cadrul unei comunitati mai largi
- Indicatori de performanta
- Portofoliul de clienti
- Schimbarea opticilor politicilor
- Analiza competitionala
- Distribuitorii de servicii similare
- Atuul diferentiator
- Punctul forte
SITUATIE
DE ANALIZA: MEDIU PUBLIC SAU EXTERN
(Urmatoarele
intrebari sunt partial adaptate din Nigel Atkin, "Un ghid pentru strategia de
comunicare")
Este important a
se constientiza amenintarile si oportunitatile in cadrul organizatiei voastre,
a se face cunoscute acelora care se opun mesajului vostru in aceeasi masura si
mediul comunicational caruia se livreaza mesajele. Luati in considerare aceste
mesaje:
- Care este perceptia
locala/nationala asupra organizatiei, programului si/sau asupra
chestiunii?
- Sunteti vazuti, in
general, ca o organizatie importanta?
- Ca pe un grup
platforma de sustinere a unei organizatii mai mari la nivel international?
- O organizatie a discursurilor
diplomatice sau a
feed-backurilor frontale?
- Sunteti perceputi drept credibili?
- Drept radicali sau dominanti?
- Cum doriti sa fiti
pozitionati?
- A existat un trecut
al subiectelor in media despre organizatie sau tipul de activitate al
acesteia?
- Scrisori catre editori?
- Interviuri radio?
- Subiecte viitoare?
- Cu alte cuvinte,
cat de expusa este organizatia voastra?
- Cum a fost
pozitionata in vizorul media pana in prezent?
- Au existat studii
sau cercetari care sa fi afectat aria chestiunii?
- Este nevoie de
cercetari mai aprofundate pentru a intelege atitudinile si opiniile
publice legate de chestiunea in discutie?
- Exista oportunitati
gratuite la momentul prezent (poli de opinie recenti de grupuri precum IMPACS, Environics sau
Viewpoints Research?)
- Chestiunea in discutie
beneficiaza de dezbateri, intrebari din partea media sau intrebari despre
Legislatie?
- Cu alte cuvinte,
exista in "ecranul radar" al publicului sau majoritatea oamenilor il
considera "nou"?
- A existat lobby puternic
exercitat din partea fundatiei, prin intermediul oamenilor sau prin corespondenta?
- Cine va sunt colaboratorii?
- Cine va sustine
public pozitia voastra?
- Aveti opozanti?
- Care le sunt mesajele?
- Ce efecte au aceste
mesaje asupra organizatiei sau activitatii exercitate?
CAMPANIE/MISIUNE ORGANIZATIONALA SI OBIECTIVE
CHEIE
Raspunsurile la
aceste intrebari ar reflecta misiunea organizatiei. Este asumat faptul ca
organizatia a sustinut procesul de organizare strategica la un moment dat in
istoria recenta. Merita sa fie adus la cunostinta faptul ca suportul media nu
este un obiectiv sau target nici al organizatiei, nici al campaniei. Munca de
comunicare de orice gen consta in mijlocele de atingere a tintelor si nu in
finalitate. Ar trebui sa provina de la acestea si sa sustina atat misiunea organizatiei
cat si obiectivele adiacente.
- Care este obiectivul principal al organizatiei?
- Cum se contribuie
la schimbarea lumii o data cu atingerea obiectivului?
- Cum se doreste ca
organizatia sa fie perceputa?
- Cum se doreste a fi
percepute programele si problemele ridicate de catre organizatie?
- Cum se doreste
comunitatea a fi vazuta?
- Care este orizontul
de timp al proiectului pentru indeplinirea obiectivelor?
- Pentru fiecare
tinta definita, trebuie dezvoltate obiective specifice, masurabile si
realizabile.
- Care sunt
obiectivele temporare-mici victorii sau "mini-tinte"
OBIECTIVE COMUNICATIONALE
In esenta, de ce
se pune la cale o campanie de comunicare? Revenind, obiectivele sunt in, mod
ideal, concrete, masurabile si specifice. Luati in considerare aceste intrebari:
- Care este obiectivul principal?
- De exemplu, a
implica un actor decizional in introducerea chestiunii Noii Facturi in
Legislatura, sau a impune un moratoriu pe o activitate industriala
specifica
- De ce se doreste,
mai exact, de la publicul
targetat? Ce inseamna "call to action" (deschiderea oportunitatilor de
proiecte)? Se doreste ca acesta sa comunice prin corespondenta cu actorul
decizional?
- Se doreste un
suport puternic din partea lor in timpul, chiar prin discutii in acest
sens, de genul unor dezbateri critice in cadrul organizatiei cu directorul
executiv?
- Se vrea schimbarea
comportamentului personal al acestora?
- Cum se quantifica
succesul? Care va fi potentialul de benchmarking al organizatiei?
- Inseamna ca 100 de
persoane vor lua actiune la un moment dat?
- Inseamna strangerea
unor fonduri de 5000$sub forma unor noi donatii?
- Inseamna ca
evenimentul va fi consumat?
- Se doreste
transmiterea de noi informatii publicului receptor?
- Ce se urmareste
prin aceasta informare?
SEGMENTE DE PUBLIC TINTA
PLANUL A, Segmentul primar
- Pe cine vizeaza manipularea?
- Nume "leaderi de
business" nu este suficient. Vrei sa-l influentezi pe Jimy James, CEO
BigBiz Corp. Nu vrei sa influentezi "politicieni", doar pe Ministrul
Mediului.
- Prin ce mijloace
ajungi la publicurile targetate?
- Are ministrul vreun
consilier?
- Are consilierul
cercetatori pe sectoare de probleme?
- Cine sunt
ei?Cunoasteti-le numele. Listeaza-i in ordinea prioritatii obiectivelor
cheie care trebuie atinse.
PLANUL
B, Segmentul auxiliar
- Cine sustine
procesele de munca?
- Cine reprezinta factorul
critic pentru acestea?
- Acesti oameni pot
comunica in acelasi timp si segmentelor de public targetate. Aflati ce
comunica si pregatiti pentru feed-back.
- Cum a oglindit
chestiunea fiecare reprezentant media?
- Aflati numele tuturor
reporterilor simpatici. Aflati-le spatiul de prezenta activa: articole,
coloane, emisiuni. Urmariti-le
cu interes.
- Aflati numele
reporterilor incadrati in categoria afectiva opozanta. De asemenea, a se
afla varfurile active ale activitatii profesionale si urmariti-le.
- Constituie destinatarii serviiciilor organizatiei
potential segment de public?
- De ce fel de mesaje
au ei nevoie?
- Constituie stafful,
voluntarii, donatorii, partenerii organizatiei un segment de public
targetat?
- Care este mesajul care trebuie transmis acestora?
MESAJE CHEIE
Exista multe cai de a comunica/vorbi despre aceste chestiuni.
Este esential de stiut ce cuvinte rezoneaza publicului; care cuvinte sau idei
vor fi imbratisate de catre acesta. Unele cercetari, cum ar fi testari ale unor
focus grupuri informale sau chestionare pe mail direct sunt solicitate pentru a
intelege complet motivatia publicului. Rezultatele testelor pot fi neasteptate
- chiar dincolo de puterea intuitiei. Testarea prin mesaje reprezinta un pas
important in asigurarea unei campanii de comunicare de succes.
- Care este "punctul forte"?
- Care sunt frazele
specifice si cuvintele care redau un mesaj cat mai simplu si clar?
- Se poate posta
mesajul pe o bucata de sticla? Formulati-va mesajul intr-o singura fraza,
cand gandul inca nu s-a cristalizat.
STRATEGII
Desi ar parea tentant, nu trebuie sa
se dezvolte Planul de Comunicare pe identificarea strategiilor. Conturati
planificarea strategica, intr-o prima faza, prin identificarea si dezvoltarea
tintelor, obiectivelor, mesajelor clare si segmentelor de public targetate. In
ultima instanta se vor dezvolta astfel de strategii mult mai coerent. Relatiile
de media sunt doar un tip de strategie si nu chiar cea mai eficienta pentru un
anumit subiect. Chestiunea ar putea fi pusa in discutie mult mai eficient, prin
intermediul unui singur briefing, cu un actor decizional cheie, decat printr-o
strategie care genereaza 100 de faxuri. Strategia selectata depinde complet de
situatie, obiective si de o intelegere clara a segmentelor de public si a
motivatiilor acestora.
A se lua in
considerare urmatoarele intrebari in dezvoltarea strategiei:
- Este strategia proactiva sau reactiva?
- Profil inalt sau slab?
- Jursidictie locala sau intindere globala?
- Care sunt oportunitatile
majore de comunicare?
- Care sunt
impedimentele majore in comunicare?
- Ce puncte forte in
comunicare exista in organizatie?
- Purtatori de cuvant
cu atitudine puternica in public, intocmirea rapoartelor de proiecte,
staff bine ancorat in comunitate, etc?
- Ce aliante are organizatia
voastra?
- Abordarea voastra garanteaza un advertising prin
mijloace media: radio, printuri,
Tv ( luand
in consideratie existenta
deja a resurselor in acest sens)?
- Care sunt oponentii?
- Ce reactii/mesaje
cheie anticipati ca vor fi trimise drept raspuns la lansarile
organizatiei?
- Cum veti raspunde?
- Care ar fi
potentialul punct slab in argumentarea punctului de vedere manifestat?
- Cat de creativ poti
fi?
- Garanteaza
strategia voastra dezvoltarea unei Strategii Media specifice?
- Ce tip de media
(coverage) va rezulta in urma colaborarii cu actorii decizionali?
- Este chestiunea
suficient de importanta, suficient de noua si incitanta pentru a garanta
succesul unei conferinte de presa? O exclusivitate? Cu cine?
- Ar trebui subiectul
sa fie lansat printr-un briefing de media cu anumiti reporteri? Un meeting al boardului editorial cu un
reprezentant al media?
- Poate subiectul
tratat sa fie redat si vizual? Sunt cai
prin care acesta ar putea fi
secventiat, prezentat si/sau sustinut prin materiale vizuale?
- Cand ar trebui
lansat comunicatul? Cum se incadreaza acesta in contextul altor proiecte? Care sunt prioritatile editoriale curente?
- Daca un oficial de
la guvernare ar fi solicitat de catre media sa raspunda comunicatului
eliberat de catre organizatie, l-ati informa pe acel oficial? Cat de mult
timp ati acorda acestuia? Nu omiteti din vedere ca reprezentantul politic
are el insusi staff care se ocupa de sectorul de comunicare si astfel ar
manifesta in interes propriu o subminare a mesajului.
TACTICI
Exista efectiv zeci de metode de a capta atentia unui segment de public. In
selectarea si prioritizarea tacticilor, acordati importanta urmatoarelor
intrebari:
- Cat de substantial este
bugetul de care dispuneti?
- Ce resurse
personale sunt la dispozitia dumneavoastra?
- Cat de mult timp
este necesitat pentru munca de comunicare?
- Este acesta
rezonabil avand in vedere asteptarile activitatilor curente?
- Pe scurt, cum
planuiti sa livrati mesaje cheie segmentelor de public targetat? Aveti un
exemplu: daca strategia voastra consta in a informa detaliat ministrul
despre portofoiul vostru de proiecte (si nu aveti incredere in insasi
informarea atenta a consilierul lui/ei) tacticile voastre ar putea include
pregatirea si transmiterea unui briefing, sustinut de catre un kit de
briefing. Acesti pasi ar putea include:
- Pregatirea unui
document de "Intrebari si Raspunsuri";
- Efectuarea unor cercetari despre mediul politic vis-a-vis de subiectul lansat;
- Instiintarea asupra
momentului lansarii deciziilor importante sau politicilor legate de
subiect.
.com