Populatia activa neocupata (somerii)

Populatia activa neocupata (somerii)

Potrivit teoriei pietei muncii, fenomenul somajului reprezinta excedentul ofertei de munca in raport cu cererea de munca.

Neexistand o metoda unica de masurare a somajului, general acceptata, statisticile nationale si internationale opereaza simultan cu mai multi indicatori privind fenomenul somajului.

Tabel 4. Someri inregistrati in perioada 1996-2007 (persoane)

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online.

Somajul a devenit un fenomen tot mai amplu, cu tendinte de scadere in ultimii ani. Rata somajului inregistrata de ANOFM in anul 1999 a fost de 11,8 , in 2000 a fost 10,5 , iar in anul 2001 a scazut la 8,6 .

Somajul este strans legat de conceptul de ocupare, prin care se exprima asigurarea de locuri de munca pentru persoanele apte, corespunzator calificarii profesionale de care dispun.

Prin ocuparea deplina a fortei de munca se intelege acea situatie din economie si societate caracterizata de o rata a somajului la un nivel acceptat, de circa 4%, caz cunoscut in literatura de specialitate sub numele de rata naturala a somajului.

Tabel 5. Someri inregistrati per total si macroregiuni in perioada 1996-2007

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online.

In timp cresterea productiei efective se manifesta in cicluri succesive atat pe seama cresterii cererii agregate (pe termen scurt) cat si pe seama ofertei agregate (pe termen lung). Oferta agregata sau productia realizata efectiv are o tendinta oscilatorie in timp. Oscilatia productiei efective se manifesta in jurul productiei potentiale.

Productia potentiala exprima tendinta (trendul) pe care o are oferta agregata in conditiile folosirii depline a fortei de munca. In cadrul productiei potentiale rata somajului este de circa 3-4%, caz in care se manifesta somajul natural adica exista o ocupare deplina. Atunci cand productia efectiva are un nivel care depaseste productia potentiala se manifesta supraocuparea fortei de munca (rata somajului scade sub nivelul somajului natural).

Daca productia efectiva are un nivel mai mic decat nivelul productiei potentiale se manifesta fenomenul subocuparii fortei de munca (rata somajului are un nivel mai mare decat la somajul natural).

A.Okun a analizat legatura cauzala dintre dinamica productiei si evolutia ratei somajului, legatura cunoscuta sub numele de legea lui Okun (o crestere a productiei cu 2,2 procente determina o scadere a somajului cu un procent).

Unii cercetatori considera ca pentru o rata a somajului de circa 4% este mai indicat sa se foloseasca termenul de ocupare inalta a fortei de munca in locul celui de ocupare deplina (totala).

Dupa intensitatea manifestarii, somajul poate fi: total sau partial. Somajul total presupune pierderea locului de munca iar somajul partial reflecta diminuarea timpului de munca. In cadrul somajului total, se disting trei situatii: somaj conjunctural, somaj structural si somaj frictional.

Somajul conjunctural rezulta din dezechilibrul global existent pe piata muncii, situatie determinata fie de excesul de oferta de forta de munca, fie de insuficienta cererii de munca.

Somajul structural rezulta din neconcordanta manifestata intre structura ofertei de munca si structura cererii de munca, fenomen determinat de o insuficienta a mobilitatii profesionale, sau a unor calificari necorespunzatoare trebuintelor existente in societate.

Somajul frictional se poate manifesta chiar si in ipoteza echilibrului global pe piata muncii. El se manifesta in intervalul de timp (nenul) in care are loc schimbarea locului de munca.

Somajul natural include somajul structural si somajul frictional .

Pentru masurarea nivelului somajului, se utilizeaza indicatori absoluti si relativi. Nivelul absolut al somajului se determina cu indicatorii: numar de someri si timpul de munca disponibil neutilizat. Nivelul relativ al somajului se exprima cu ajutorul ratei somajului.

Numarul somerilor se determina in doua variante: numar someri in sens BIM si numar someri inregistrati.

Numarul somerilor in sens BIM se determina luand in calcul toate persoanele

in varsta de 15 ani si peste si care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- nu au loc de munca si nu desfasoara activitati in scopul obtinerii unor venituri;

- sunt in cautare activa a unei slujbe folosind in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l gasi;

- sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile in cazul ca ar gasi o slujba.

Aceste criterii stau la baza definitiei standard a somajului.

In aceasta conceptie, in categoria somerilor sunt incluse urmatoarele persoane:

- persoanele concediate, care si-au pierdut locul de munca independent de vointa lor si care incep sa caute imediat un nou loc de munca;

- persoanele care si-au parasit locul de munca din propria initiativa si au inceput sa caute imediat un loc de munca;

- persoanele (de regula femei) care dupa o intrerupere voluntara a activitatii, solicita reluarea acesteia;

- persoanele in cautarea primului loc de munca (absolventi ai invatamantului secundar, profesional, universitar);

- persoanele ocupate cu timp partial, temporar sau sezonier, aflate in cautarea unui loc de munca cu timp complet;

- persoanele care si-au pierdut sau au renuntat la statutul anterior(lucrator independent, patron, lucrator familial neremunerat) si cauta pentru prima data un loc de munca in conditii de salarizare.

Tabel 6. Someri BIM pe grupe de varsta si gen in perioada 1996-2007

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online

Daca analizam acest tabel observam ca in randul tinerilor, rata somajului in perioada analizata a inregistrat o continua crestere; la persoanele peste 45 ani cea mai ridicata rata a somajului s-a inregistrat in anul 2002 scazand semnificativ in urmatorii ani.

Calitatea de somer a unei persoane este reglementata prin lege in fiecare tara.

Numarul somerilor inregistrati se determina luand in calcul toate persoanele in varsta de 18 ani si peste, apte de munca, ce nu pot fi incadrate ca urmare a lipsei locurilor de munca disponibile si care s-au inscris la oficiile de forta de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu ajutor de somaj sau alocatie de sprijin.

Numarul somerilor nu poate sa exprime in totalitate resursa de munca irosita. O exprimare mai corecta a nivelului somajului se realizeaza folosind timpul de munca neutilizat. Astfel, pe perioada recesiunii economice, un segment al populatiei ocupate poate fi afectat de reducerea numarului de ore prestate, segment neevidentiat statistic in categoria somerilor. Aceste persoane se afla in somaj partial, fenomen manifestat in special prin intreruperea temporara a lucrului ca urmare a conjuncturii economice, a penuriei de materii prime si energie etc.

In aceste conditii, pentru cuantificarea in intregime a somajului, se utilizeaza indicatorul ,,timp de munca disponibil neutilizat", care cumuleaza atat timpul de munca neutilizat de catre populatia neocupata (someri), cat si timpul de munca neutilizat de catre o parte din populatia ocupata (aflata in stare de somaj).

In calculele statistice, se utilizeaza mai multe rate ale somajului: rata generala, rata partiala si rata integrala.

Rata generala a somajului (RGS), se determina in expresie procentuala raportand numarul de someri (S) la populatia activa civila (PAC).

Figura 3. Evolutia ratei somajului pe grupe de varsta

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online.

Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii octombrei 2002 era de 767,7 mii persoane in scadere cu 18.5 mii fata de luna precedenta, iar comparativ cu luna octombrie 2001, numarul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai mare cu 25,3 mii.
Populatia ocupata, conform metodologiei "Anchetei trimestriale asupra fortei de munca in gospodarii", cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste, care au desfasurat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (care este de o saptamana), in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii.

Populatia activa civila include populatia ocupata civila (POc) si someri. In unele cazuri se poate utiliza populatia activa totala care include populatia activa civila, militari de cariera si militarii in termen (A).

Tabel 7. Rata somajului BIM pe grupe de varsta si medii in perioada 1996-2007

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online.

Deoarece somajul se analizeaza dupa diferite criterii: varsta, sex, nivel de instruire, calificare, ramuri (sectoare) economice de provenienta, etc., este necesar sa se determine rata partiala de somaj.

Rata partiala de somaj (RSi), se calculeaza procentual, raportand numarul de someri dintr-o categorie (Si) si populatia activa civila a categoriei in cauza.

Indicatorii prezentati anterior, masoara numai nivelul somajului total. Pentru masurarea nivelului cumulat al somajului total si al celui partial se foloseste rata integrala a somajului.

Rata integrala de somaj (RIS), se calculeaza procentual raportand timpul de munca neutilizat - TMn (al populatiei neocupate si al celei in stare de somaj partial) la timpul de munca disponibil total - TMt:

Timpul de munca neutilizat cuprinde timpul de munca disponibil neutilizat al populatiei neocupate si timpul de munca disponibil neutilizat al populatiei ocupate dar aflata in stare de somaj partial ca forma vizibila a subocuparii fortei de munca.

In practica statistica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate trei surse de date: recensamantul populatiei, ancheta privind ocuparea fortei de munca, sursele administrative. Recensamantul populatiei este o inregistrare totala. El foloseste drept criteriu pentru stabilirea calitatii de somer a persoanei, pe perioada de referinta (un an), daca numarul saptamanilor in care persoana a fost neocupata este predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceeasi persoana a avut un loc de munca. Pe baza acestei surse de date se obtine numarul somerilor ca medie a anului de referinta.

Recensamantul populatiei este o inregistrare totala. El foloseste drept criteriu pentru stabilirea calitatii de somer a persoanei, pe perioada de referinta (un an), daca numarul saptamanilor in care persoana a fost neocupata este predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceeasi persoana a avut un loc de munca. Pe baza acestei surse de date se obtine numarul somerilor ca medie a anului de referinta.

Ancheta privind ocuparea fortei de munca (AMIGO) se efectueaza in gospodariile populatiei. Ea este considerata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare folosita pentru masurarea cu diversi indicatori a somajului. Principalele caracteristici ale anchetei sunt:

- somajul este definit ca o stare extrema caracterizata prin lipsa totala de munca, o persoana fiind incadrata in categoria neocupat daca in saptamana de referinta nu a lucrat nici macar o ora (in caz contrar este cuprinsa in populatia ocupata);

- permite cuantificarea somajului partial;

- evidentiaza o noua categorie de persoane din cadrul populatiei inactive respectiv ,,persoanele descurajate" (persoane care doresc sa lucreze dar negasind un loc de munca nu mai intreprind nimic in acest scop si in consecinta nu mai indeplinesc criteriile de incadrare in categoria ,,someri").

Figura 4. Evolutia somajului inregistrat in perioada 1996-2007 in Romania

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online

In aceasta figura observam ca in primii ani somajul este foarte ridicat, atingand in anul 1999 un nivel destul de critic; totusi in ultimii ani rata somajului scade semnificativ.

In practica, uneori este dificil de a deosebi persoanele din afara fortei de munca de persoanele neocupate, deoarece distinctia se face numai in functie de raspunsul la intrebarea daca au cautat un loc de munca. Numarul persoanelor etichetate ca neocupate subestimeaza uneori adevaratul numar, deoarece, indivizii etichetati ca fiind in afara fortei de munca ar vrea sa aiba un loc de munca.

Sursele administrative, de colectare a informatiilor, desi sunt cele mai accesibile, au limite in caracterizarea complexa a somajului, deoarece ofera numai informatii partiale privind proportiile acestui fenomen. La sfarsitul fiecarei luni, oficiile de forta de munca ale Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale furnizeaza date privind numarul persoanelor care solicita un loc de munca . (somerii). Informatiile furnizate de oficiile de forta de munca constituie principala sursa de date, pe baza careia se pot constitui serii lunare de indicatori privind:

- numarul somerilor (in realitate, numarul persoanelor inscrise la oficiile fortelor de munca);

- rata somajului;

- structura populatiei care solicita locuri de munca: pe sexe, pe grupe de varsta, dupa durata somajului, pe categorii socio-profesionale si pe judete.

Figura 5. Evolutia ratei somajului in functie de gen, 1996-2007

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online

Aceasta sursa de date prezinta avantajul ca poate furniza informatii lunar, cu mare operativitate si costuri relativ reduse.

Desi indicatorii obtinuti pe baza surselor administrative nu corespund in totalitate standardelor internationale, diferentele de continut sunt nesemnificative in comparatie cu cei utilizati in plan international.

Sursele de date statistice contin si alte categorii de informatii: tratamentul social al somajului (programele de pregatire/reconversie profesionala, ajutoarele de somaj si alocatiile de sprijin); crearea de noi locuri de munca.

Calculele efectuate si rezultatele obtinute nu coincid daca se utilizeaza metode si surse de date diferite. Mai mult, cifrele utilizate in comparatiile internationale cu privire la somaj nu ofera o garantie prea mare, intrucat cele trei norme ale definitiei somerului in sens BIM pot fi usor interpretate in mod diferit de la o tara la alta si de la o persoana la alta.