Populatia activa

Populatia activa

Populatia activa (PA) reprezinta din punct de vedere economic, toate persoanele apte de munca cu varsta de 15 ani si peste, care intr-o perioada de referinta furnizeaza forta de munca disponibila utilizata sau neutilizata pentru producerea de bunuri si servicii necesare economiei nationale.

Raportul dintre populatia activa si resursele de munca se poate observa in relatia urmatoare :

RM=PO+S+AC=PA+AC PA=RM-AC

In populatia activa se includ toate persoanele indiferent de varsta care obtin venituri din activitatii utile societatii (populatie ocupata - PO) si somerii (S):PA=PO+S

La definirea populatiei active exista diferente de la o tara la alta, precum si intre statisticile acestora si statistica organismelor internationale.

In Romania, atat recensamantul populatiei, cat si anchetele asupra fortei de munca, initiate in anul 1994, au la baza conceptiile si definitiile recomandaten de Oficiul de Statistica al O.N.U. si de Biroul International al Muncii (B.I.M.).

In statistica O.N.U. se recomanda determinarea populatiei active in doua variante: populatia obisnuita activa si populatia curent activa.

Distinctia intre aceste categorii se face prin raportarea la perioada de referinta, care este diferita in functie de sursa de date (recensamant sau ancheta).

Orice persoana in orice moment se poate incadra - din punct de vedere al pozitiei pe piata muncii - intr-una din urmatoarele trei categorii:

- persoana ocupata;

- persoana neocupata (somer);

- persoana inactiva.

Intre cele trei segmente de populatie stabilite dupa criteriul participarii la activitatea economica, populatia activa ocupata, populatia activa neocupata si populatia inactiva se pun in evidenta diferite fluxuri de populatie cu traiecte in ambele sensuri .

Populatia obisnuita activa se determina cu ocazia recensamintelor, perioada de referinta fiind de obicei anul caracteristic (ultimele 12 luni).

Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este numarul saptamanilor.

Daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a avut statut de ,,ocupat" si ,,neocupat" in perioada de referinta este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit activa;

Daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost inactiva (nici ocupat, nici neocupat) este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit inactiva.

Populatia curent activa se determina cu ocazia anchetelor asupra fortei de munca, perioada de referinta fiind de obicei o saptamana.

Tabel 2. Someri inregistrati per total si macroregiuni in perioada 1996-2007

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online.

Analizand tabelul cu somerii inregistrati pe regiuni de dezvoltare, observam ca in regiunea de Nord -Est se inregistreza cei mai multi someri.

Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este ,,ora". Daca persoana respectiva a lucrat cel putin o ora in saptamana luata ca perioada de referinta sau a fost in somaj, atunci ea se include in populatia curent activa. Daca persoana respectiva nu a lucrat nici cel putin o ora si nici nu era in somaj in perioada de referinta, atunci se include in populatia curent inactiva. Diferentele intre cele doua definitii ale populatiei obisnuit active si curent active sunt importante.

Populatia activa, in cele doua variante, se calculeaza pe baza a trei surse de date: recensamantul, ancheta asupra fortei de munca, sursele administrative.

A. Recensamantul populatiei este folosit la determinarea populatiei obisnuit active, ca o medie anuala a perioadei de referinta.

B. Ancheta asupra fortei de munca (AMIGO) este metoda principala de investigare a pietei fortei de munca, ea stand la baza determinarii populatiei curent active.

AMIGO a fost lansata in 1994 cu sprijinul metodologic al Institului National de Statistica si Studii Economice din Franta, fiind realizata la standarde occidentale ea asigura comparabilitatea informatiilor cu anchetele similare din Uniunea Europeana.

Structura pe sexe a populatiei active permite evidentierea ,ponderii barbatilor si a femeilor in totalul populatiei active, atat pentru intreaga economie nationala, cat si pe ramuri de activitate.

Structura dupa varsta a populatiei active poate fi folosita pentru calculul si interpretarea unor indicatori cu o semnificatie deosebita: varsta medie a populatiei active, varsta mediana si varsta modala .

Tabel 3. Persoane inactive pe grupe de varsta si gen in perioada 1996-2007

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online.

Analizand aceasta figura constatam ca personele cu varsta cuprinsa intre 15-19 au ponderea cea mai mare in randul persoanelor inactive.

Varsta medie a populatiei active ( V ) se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a caracteristicii varsta (Vi) cu efectivul populatiei active de varsta corespunzatoare (PAi).

Varsta mediana indica varsta la care s-a incadrat in activitate jumatate din efectivul cumulat al populatiei active.

Varsta modala reprezinta varsta la care intra in activitate numarul cel mai mare de persoane.

Structura pe sectoare de activitate a populatiei active, presupune gruparea populatiei active pe cele trei sectoare ale economiei nationale: sectorul primar(agricultura, silvicultura, economia vanatului si pescuitului), sectorul secundar (industria si constructiile) si sectorul tertiar (serviciile). Aceasta repartitie reprezinta unul dintre criteriile utilizate la analiza nivelului de dezvoltare economica a unei tari. Astfel, se pot realiza comparatii intre structurile sectoriale ale populatiei active, sectoare in care exista diferite niveluri de dezvoltare economica.

In tarile dezvoltate comparativ cu tarile mai putin dezvoltate exista o pondere mai ridicata a populatiei active in sectorul tertiar si o pondere foarte scazuta in sectorul primar.

Structura pe ramuri a populatiei active permite stabilirea ponderii populatiei active din diferite ramuri in ansamblul economiei nationale.

La stabilirea structurii populatiei active pe categorii socio- profesionale, se pot folosi recomandarile facute de organismele O.N.U. si C.E.E.

In acest sens, metodologia folosita de statistica romaneasca la determinarea populatiei active si a indicatorilor ce caracterizeaza piata fortei de munca, a suferit modificari insemnate dupa 19902:

- inregistrarea persoanelor active se face dupa "Clasificarea Ocupatiilor si Activitatilor", armonizata cu cea a tarilor membre a U.E. si pe plan international;

- conceptele, definitiile si metodologiile de lucru au fost adaptate la cerintele informationale ale utilizatorilor interni, precum si la standardele internationale ale pietei fortei de munca;

- s-au diversificat sursele de date in acest domeniu (recensamantul a fost completat cu informatii din surse administrative cum ar fi Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Finantelor, cu anchete prin sondaj asupra intreprinderilor si cu ancheta asupra fortei de munca in gospodarii - AMIGO, care ofera o colectie de date necesare in evaluarea curenta a resurselor de munca, a gradului de ocupare si subocupare si a somajului).

Caracterizarea fenomenului de activitate si a gradului de ocupare a resurselor de munca se realizeaza cu un sistem de indicatori generali si specifici, precum si cu un instrument de analiza special .

Tabela de activitate poate fi elaborata (pentru a descrie fenomenul de activitate in functie de varsta si sex) in viziunea analizei transversale (de moment) sau a analizei longitudinale (pe generatii).

Figura 2. Rata somajului per total si gen, in perioada 1996-2007

Sursa de date: INSSE, baza de date Tempo-Online

In anii pe care noi ii analizam statistic, observam ca somajul a atins punctul cel mai critic in anul 1996.

In analizele economice, precum si in comparatiile internationale, populatia activa este corelata cu populatia totala sau cu anumite segmente ale acesteia, determinandu-se indicatorii numiti rate de activitate.