S.C JOVILA CONSTRUCT S.R.L - PREZENTAREA SOCIETATII , STUDIUL DE CAZ SI ANALIZA NECESARULUI DE RESURSE UMANE
PREZENTAREA GENERALA A S.C JOVILA CONSTRUCT SRL
1.1 Caracteristici generale
Descentralizarea sistemului de management al economiei romanesti, amplificarea competentelor privind folosirea instrumentelor de bazǎ (pret , salarii) ce revin societatilor comerciale, privatizarea economiei romanesti trebuie sa se reflecte in rentabilizarea activitatilor economice, cresterea nivelului ofertei si serviciilor, concomitent cu sporirea veniturilor si imbunatatirea conditiilor de munca si viata ale majoritatii cetatenilor tarii.
In teoria si practica economica, salariul ocupa un loc deosebit de important, deoarece acesta reprezinta venitul insusit prin munca de care depinde ridicarea nivelului de trai, iar acesta la randul lui depinde de o serie de factori: costul resurselor de capital, productivitatea muncii, raportul dintre cererea si oferta de munca, dinamica preturilor, gradul de organizare in sindicate, legislatia cu privire la salarii si la miscarea sindicala.
Pentru a efectua studiul propus asupra organizarii contabilitatii si decontarii drepturilor salariale am ales societatea SC JOVILA CONSTRUCT SRL care este persoana juridica romana, cu capital integral privat, infiintata in anul 1996, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J29/1072/1996, cod unic de inregistrare RO8636373, cu sediul in Ploiesti str.Cosanzeana nr.
Capitalul social subscris si varsat al societatii este de 100.000 lei divizat in 20 parti sociale a 000 lei fiecare apartinand in totalitate asociatului unic care poate dispune de acesta dupa propria vointa.
Societatea este organizata ca societate cu raspundere limitata avand administrator unic.
Obiectul de activitate
SC Jovila Construct SRL are ca principale obiecte de activitate urmatoarele:
apa rece, apa calda, apa uzata si energie termica, inclusiv accesoriile pentru montaj (robineti, filtre etc.).
In anul 1998, societatea a concesionat, pentru prima data, activitatea de distributie apa potabila catre populatie si agentii economici in comuna Blejoi judetul Prahova, urmand ca incepand cu anul 2000 sa concesioneze aceasi activitate si in alte localitatii din judet.
Activitatea in domeniul principal - alimentarea cu apa potabila, distributia de apa potabila si colectarea apelor uzate si tratarea lor, se desfasoara in prezent in 7 localitati si anume:
Tabel 2
Nr. crt. |
Denumire localitate |
Nr. total populatie |
Nr.abonati |
Boldesti-Scaeni | |||
Valea Calugareasca | |||
Blejoi |
7700 | ||
Lipanesti |
5100 | ||
Bucov(sat Pleasa) |
3008 |
778 |
|
Poiana Campina |
5339 | ||
Magureni |
6720 |
810 |
1.3 Organizare, management, forta de munca
Structura organizatorica a societatii este una ierarhico-functionala, dupa principiile standardului SR ISO 9001:2000, cu scopul adoptarii unui sistem de management al calitatii. In acest sens, s-au obtinut documentatiile care reglementeaza la nivel european acest domeniu, urmand sa proiecteze si sa implementeze, prin firme specializate, un sistem de management al calitatii.
Aceasta se va realiza parcurgand toate procedurile specifice, astfel incat sa se asigure conformitatea cu cerintele clientilor si cu cele ale reglementarilor aplicabile in domeniul de activitate.
Structura organizatorica si management
In paginile urmatoare se prezinta;
Organigrama societatii comerciale
Profilul cadrelor de conducere
Din analiza acestora rezulta:
Adecvarea responsabilitatii membrilor conducerii la functiile specifice ale societatii
comerciale.
Formatia profesionala a personalului de conducere este corespunzatoare
domeniului de activitate.
Varsta medie a personalului din conducerea unitatii este de 39 ani.
Conducerea societatii poate fi caracterizata ca dinamica si experimentata din punct de vedere profesional .
Activitatea manageriala se desfasoara astfel incat sa faca fata in mod corespunzator caracterului specific al activitatii societatii.
Resurse umane
Evolutia numarului de salariati:
ANUL | |||
Nr.salariati |
a) Structura personalului dupa domeniul de activitate in anul 2007 :
Categoria |
Nr.persoane | |
Personal de conducere |
3 | |
Personal muncitoresc |
176 | |
Alte categorii (TESA) |
141 | |
TOTAL |
220 |
b) Structura personalului dupa studii:
Categoria |
Nr.persoane |
% |
Studii superioare |
123 | |
Studii medii |
97 | |
Studii generale |
0 |
0 |
TOTAL |
220 |
c) Structura personalului dupa varsta:
Categoria |
Nr.persoane | |
Sub 30 ani |
22 | |
30 - 40 ani |
101 | |
40 - 50 ani |
97 | |
TOTAL |
220 |
d) Clasificarea dupa vechimea in munca:
Categoria |
Nr.persoane |
% |
Sub 50 ani |
15 | |
5 - 10 ani |
84 | |
10 - 12 ani |
121 | |
TOTAL |
220 |
e) Clasificare dupa sexe:
Categoria |
Nr.persoane | |
Femei |
46 | |
Barbati |
174 | |
TOTAL |
220 |
Salarizare
Salariul mediu brut realizat la 31.12.2007 a fost de 920lei/persoana.
Salariul mediu net realizat la aceeasi data a fost de 780lei/persoana.
1.4 Exercitiul economic financiar
Exercitiul economic financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an. Primul a inceput la data constituirii societatii.
Societatea tine evidenta contabila in lei, intocmeste anual bilantul si contul de beneficii si
pierderi, avand in vedere normele metodologice eleborate de Ministerul Finantelor.
Beneficiul societatii se stabileste pe baza bilatului aprobat de administratorul unic.
Beneficiul impozabil se stabileste in conditiile legi. Din beneficiul societatii se pot constitui fonduri destinate modernizarii, investitiilor si reparatiilor, precum si pentru alte destinatii stabilite de administratorul unic.
1.5 Prezentarea structurii organizatorie a SC JOVILA CONSTRUCT SRL
Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor si compartimentelor de
munca- tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt constituite si grupate, precum si legaturile ce se stabilesc intre ele pentru realizarea obiectivelor societatii.
Sarcinile fiecarui compartiment functional si a fiecarei persoane sunt stabilite prin fisa
postului si sunt stipulate in Regulamentul de organizare si functionare a societatii. Prin intermediul organigramei se evidentiaza principalele organe de conducere si compartimentele functionale, precum si modul de subordonare a acestora.
Potrivit organigramei la nivelul SC Jovila Comstruct SRL, administratorul unic este organul de conducere al societatii si decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala.
Personalul de conducere al societatii si restul personalului este angajat de administratorul unic.
Nivelul salariilor pentru personalul societatii, pe categorii de functii, se stabileste si poate fi modificat de catre administratorul unic in functie de studii si munca efectiv prestata, cu respectarea limitei minime de salarizare prevazute de lege. Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite tot de catre administrator.
Analizand structura organizatorica a societatii, corelata cu reglementari legate de constituirea si functionarea acestuia si modul de organizare si conducere a evidentei, am constatat o adaptare a unitatii la cerintele economiei de piata. Se inscriu in acest cadru si modul de receptivitate al personalului in insusirea si adoptarea noului sistem de contabilitate impus de Comunitatea Europeana.
Conducerea executuva a SC Jovila Construct SRL este asigurata de catre directorul general (administratorul unic) care are in subordine pe directorul economic, directorul operational si directorul tehnic. Caracteristica dominanta pentru directorul general consta in conducerea tehnico-organizatorica a societatii. Activitatea de prelucrare a datelor este coordonata de directorul economic, fiind orientata spre aplicatii in domeniul finaciar contabil. Activitatea comerciala este coordonata de seful biroului comercial.
Regulamentul de organizare si functionare este manualul societatii, care stabileste sub forma scrisa detaliata intreaga structura organizatorica cu toate precizarile sale.
La definirea structurii organizatorice s-a avut in vedere economia de personal prin asigurarea unui grad rational de ocupare a tuturor salariatilor. De asemenea, au fost luate in considerare capacitatea si modul de integrare a salariatilor, comportamentul acestora fata de atributiile si responsabilitatile primite.
1.6 Organizarea contabilitatii si forma de organizare contabila
Organizarea contabilitatii unei societati comerciale presupune cunoasterea in prealabil a principiilor de baza care defineste pozitia sa si sfera ei de aplicare, precum si sarcinile ce-i revin.
Contabilitatea este principala sursa de date a sistemului informational economic si totodata una din componentele de baza ale acestuia. Informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile de activitate, fiind un element indispensabil al progresului. Informatia economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor materiale si umane, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive, dar si deficientele existente, in vederea luarii masurilor ce se impun.
Contabilitatea SC Jovila Construct SRL se tine intr-un compartiment distinct denumit Serviciul Contabilitate, condus de catre un contabil sef care este subordonat directorului economic. Acest compartiment are urmatoarele sarcini:
- raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii
valorilor patrimoniale;
- asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile;
- asigura respectarea cu strictete a prevederilor legale privind integritatea
patrimoniului;
-organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale, intocmeste lunar balanta de verificare pentru conturile sintetice si cele analitice si urmareste concordanta dintre acestea.
Inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi se face dupa consemnarea prealabila a acestora in documente corespunzatoare operatiilor respective. Deoarece asemenea documente preced si fundamenteaza datele, cuprinse in ele, acestea se mai numesc documente justificative. Documentele justificative reprezinta unul din elementele componente ale metodei contabilitatii, fara ele contabilitatea neputand face dovada efectuarii operatiilor respective.
Potrivit legii contabilitatii nr.82/ 1991, republicata, modificata si completata, orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori inregistrat in contabilitate.
In afara functiei informationale a documentelor justificative ce consta in suportul material al inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitate, documentele justificative indeplinesc si o functie gestionara. Ele fac dovada infaptuirii operatiilor si angajeaza raspunderi, drepturi si obligatii cu privire la existenta si miscarea elementelor patrimoniale.
Contarea si inregistrarea in contabilitate se face document cu document sau dupa o prealabila centralizare a documentelor justificative ce se refera la operatii de aceeasi natura si din aceeasi perioada.
Inregistrarea in contabilitate a operatiilor economice si financiare se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative individuale sau centralizatoare, in functie de data de intocmire sau intrare in unitate si sistematic in registrele deschise pe conturi sintetice si analitice.
Pentru a-si indeplini menirea lor, documentele justificative beneficiaza de o circulatie cat mai rapida si mai rationala din momentul si de la locul intocmirii sau intrarii in unitate si pana la momentul predarii lor la arhiva.
Dupa intocmirea, verificare si inregistrarea lor, documentele justificative sunt supuse operatiei de clasare.Clasarea documentelor are drept scop sa asigure identificarea cu usurinta a acestora atunci cand sunt cautate pentru furnizarea informatiilor necesare organelor de evidenta, conducere si control. Documentele justificative ca si cele de alta natura sunt pastrate in conditii care asigura integritatea lor pe o anumita perioada de timp.
Pastrarea documentelor se face prin arhivarea lor, care este de doua feluri:
- arhiva curenta a fiecarui sector sau serviciu care permite consultarea
documentelor in cursul anului de gestiune;
- arhiva generala, organizat la nivel de unitate, la care se predau documentele dupa expirarea anului de gestiune.
Documentele justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate, ca si registrele de contabilitate se pastreaza in arhiva generala a societatii timp de 10 ani, cu incepere de la data intocmirii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se pastreaza 50 ani.
Registrele de contabilitate obligatorii tinute la SC Jovila Construct SRL sunt:
- registrul jurnal, care serveste ca document obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a miscarii patrimoniului unitatii si ca proba in litigii. Acesta se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele fiscale teritoriale la inceperea activitatii, la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul;
- registrul inventar, care serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarului patrimoniului si ca proba in litigii;
- cartea mare, care serveste la furnizarea de date pentru efectuarea analizei economice si financiare a unitatii si la intocmirea balantei de verificare. Se intocmeste numai la sfarsitul lunii, nu circula, fiind un document de inregistrare contabila.
Contabilitatea intreprinderilor mici si mijloci din Romania este organizata in dublu circuit. Informatiile publicate tertilor, utilizate si de unitate sunt furnizate de contabilitatea financiara, iar informatiile confidentiale, utilizate numai de unitate, sunt furnizate de contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea finaciara, numita si generala, are ca obiect inregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimoniul intreprinderii spre a determina rezultatul financiar al acesteia. Faptul ca obiectul sau este omogen, fara diferente apreciabile de la o unitate la alta, face ca, in practica, contabilitatea financiara sa fie unitara si in acelasi timp obligatorie.
Dar, contabilitatea financiara nu permite comparari in timp si spatiu, intre intreprinderi, ale rezultatului global si ale situatiilor financiare. Rezultatul global, calculat provizoriu lunar si definitivat anual, nu este suficient pentru a conduce bine gestiunea unitatii. Nu permite cunoasterea contributiei fiecarui produs sau sector de activitate, la rezultatele financiare ale unitatii.
Armonizarea contabilitatii romanesti cu normele contabile internationale este considerata un proces ireversibil, fiind determinata de nevoia de comparabilitate a situatiilor financiare impusa de mondializarea economiilor,cu predilectie a pietelor financiare.
Strategii de dezvoltare
Prezentarea mediului de actiune al societatii
Elementul de baza care determina continutul planului de afaceri este reprezentata de stabilirea unei politici globale si coerente. O asemenea politica reprezinta o materializare a strategiei de marketing, asigurand astfel o unitate organica a suitei de obiective si activitati proiectate, precum si compatibilitatea dintre actiuni si sarcinile asumate prin obiectivele stabilite.
Planul de afaceri este gandit si urmeaza sa se aplice in viitor, el constand in a prognoza care va fi evolutia unitatii economice in anii urmatori. De aceea el promoveaza o viziune receptiva fata de nou, angajanta si voluntarista in raport cu viitorul, imprimand hotarare in actiuni. O alta caracteristica este flexibilitatea, care ii asigura un inalt grad de adaptibilitate.
Stabilirea obiectivelor generale si specifice are ca punct de pornire comportamentul societatii in mediul economico-social prezent si viitor, comportamentul clientilor, al detinatorului de capital, al fortei de munca si, pe baza valorificarii acestor informatii, maximizarea profiturilor si a satisfactiei clientilor.
Obiectivele sunt grupate in functie de cele doua mari optiuni de afaceri si anume:
Consolidarea pozitiei pe piata in dezvoltare;
Reconsiderarea strategiilor, pentru abordarea de segmente noi de piata pentru produsele si serviciile oferite;
Abordarea de domenii noi de activitate;
Castigarea segmentelor de piata pentru noile produse si servicii.
Tabel 3
Nr.crt |
OPTIUNI |
OBIECTIVE |
OPERATIUNI |
RESURSE |
SCENARII |
DEZVOLTAREA |
Produse |
-cunoasterea cererii -imbunatatirea performantelor |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-cresterea volumului productiei -imbunatatirea calitatii |
|
Piete |
-cunoasterea volumului de produse pe care le putem vinde clientilor existenti -atragerea de noi clienti pe aceleasi piete -patrunderea pe noi piete |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-cresterea gradului de realizare a productiei -cresterea productiei ca urmare a atragerii de noi clienti -cresterea productiei ca urmarea patrunderii pe piete noi |
||
Preturi |
-mentinerea acelorasi preturi pe toate pietele si pentru toti utilizatorii -imbunatatirea criteriilor de diferente a preturilor |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-valoarea productiei practicand acelasi pret -valoarea productiei la preturi diferentiate |
||
Functionarea |
-modernizarea proceselor tehnologice -efectuarea de studii→ daca sunt suficiente capacitatile -asigurarea fortei de munca, cantitativ si calitativ -controlul calitatii productiei |
-tehinca -oamenii -banii -reputatia |
-procese tehnologice imbunatatire modernizare schimbare -forta de munca: recalificare policalificare stimulare |
||
Marketing desfacere |
-implementarea celor mai moderne tehnici de vanzare -atragerea clientilor prin metode moderne -cresterea eficientei costurilor de distributie -mentinerea starii de satisfactie si loialitate a clientilor |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-imbunatatirea relatiilor cu clientii -metode moderne de vanzare si incasare a productiei -costuri suplimentare care pot fi recuperate in perioadele imediat urmatoare |
||
Marketing intrare |
-tehnici moderne de aprovizionare -cresterea eficientei costurilor -relatii bune cu furnizorii |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-imbunatatirea relatiilor cu furnizorii -metode moderne de aprovizionare -costuri suplimentare pentru dotare |
||
Costuri si beneficii |
-analiza costurilor |
-tehnica |
-cunoasterea tehnicilor moderne si performante -crearea conditiilor pentru implementarea metodelor si tehnicilor -eficienta investitiilor |
||
-oamenii |
-costul pregatirii fortei de munca -reducerea pierderilor ca efect al perfectionarii fortei de munca -costuri suplimentare pentru motivare si stimulare |
||||
-banii |
-pentru investitii in tehnica -pentru modernizarea metodelor de vanzare si incasare -pentru extinderea pe alte piete -pentru obtinerea de produse noi -pentru intreruperea unor activitatii |
||||
-reputatia |
-sondarea opiniei utilizatorilor -atitudinea utilizatorilor fata de schimbari -acceptarea mai rapida a modificarilor |
||||
-analiza beneficiilor |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-cresterea nivelului tehnic al dotarii -imbunatatirea vanzarilor si a gradului de realizare a productiei -reducerea costului distributiei -imbunatatirea imaginii pe piata si a relatiilor cu partenerii de afacerii |
|||
Riscuri si limite |
-cunoasterea limitelor: legi si alte acte normative opinia publica reactia concurentei reactia consumatorilor opozitia fortei de munca |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-se urmareste reducerea riscurilor tehnice, financiare, umane, cele legatev de reputatie pe mai multe variante de dezvoltare |
||
DIVERSIFICARE |
Produse |
-abordarea de domenii noi -cooperari in realizarea de noutati -cunoasterea preferintelor clientilor -refolosirea unor materiale -cresterea gradului de utilizare a capacitati |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-pentru fiecare produs si serviciu nou se vor intocmi calcule de eficienta a investitiilor, cicluri de viata si optimizari de volum |
|
Piete |
-alegerea celor mai bune metode de lansare a produselor noi -alegerea celor mai bune piete -cunoasterea concurentei |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-se vor intocmi studii de piata pentru fiecare segment |
||
Preturi |
-cunoasterea preturilor la produse similare -analiza posibilitatii reducerii costurilor |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-se vor intocmi calcule de fundamentare a preturilor |
||
Functionarea |
-studierea posibilitatilor de implementere a noilor tehnologii -analiza posibilitatilor de folosire a fortei de muna existente |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-se vor intocmi studii de specialitate |
||
Marketing desfacere |
-cunoasterea costurilor suplimentare pentru distributie si promovarea vanzarilor -pregatirea de specialisti in domeniu |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-vor fi intocmite pentru fiecare produs si piata studii si calcule de optimizare |
||
Marketing intrare |
-cunoasterea costurilor suplimentare pentru perfectionarea aprovizionarii -perfectionarea personalului din aprovizionare |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-se vor intocmi studii de piata, pentru alegerea variantelor optime |
||
Costuri si beneficii |
-prognozarea costurilor si beneficiilor cel putin pentru perioada de recuperare a investitiilor |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-vor fi intocmite prognoze pentru fiecare produs sau serviciu nou |
||
Riscuri si limite |
-se vor analiza toate limitele si riscurile valabile in principiu pentru aceasta optiune |
-tehnica -oamenii -banii -reputatia |
-vor fi analizate riscurile, posibilitatea de reducere a efectelor acestora, in comparatie cu avantajele si rezultatele probabile |
2 PREZENTAREA STUDIULUI DE CAZ LA S.C JOVILA CONSTRUCT S.R.L
Nomeclatorul privind modelele registrelor si formularelor tipizate comune privind activitatea financiara si contabila. O mare parte din aceste documente se intocmesc pe reteaua de calculatoare.
munca si sunt de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana, realizati prin saptamana de lucru de 5 zile, de luni pana vineri.
indiferent de vechimea in campul muncii.
- salariu fix;
- prime individuale cu caracter permanent.
La S.C Jovila Construct S.R.L chenzina I-a (avans) se achita personalului in data de 30 a lunii, iar chenzina a II-a (lichidare) se deconteaza la data de 15 a lunii urmatoare.
2.1 Prezentarea cazurilor de studiu
Pentru exemplificarea modului de inregistrare si decontare a drepturilor de personal la S.C Jovila Construct S.R.L, am considerat urmatoarele cazuri:
Nica Ion Iulian - subinginer , marca 100
angajat de la data de 1.01.2005 cu contract de munca pe perioada nedeterminata;
timp efectiv lucrat 168 ore (21 zile);
salariul de incadrare este de 1000 lei;
prima individuala 150 lei;
are in intretinerea sa 2 copii minori;
retineri - imputatie obiecte de inventar 54 lei;
2) Tuica Loredana - functionar economic, marca 101
angajata de la data de 9.02.2007 cu contract de munca pe perioada nedeterminata;
salariul de incadrare este de 950 lei;
prima individuala 100 lei;
timp efectiv lucrat 88 ore (11 zile);
concediu de odihna 8 ore (1 zi);
concediu medical 72 ore (9 zile lucratoare):
- perioada de medical 11 zile calendaristice;
- tip certificat medical - initial;
- tip boala - obisnuita
- procent plata 75%.
3) Bucuroiu Madalina - dispecer, marca 102
angajata de la data de 06.2006 cu contract de munca pe perioada nedeterminata;
salariul de incadrare 750 lei;
concediu medical 168 ore(21 zile);
- tip certificat medical - in continuare;
- tip boala - sarcina si lauzie;
- procent de plata 85%.
4) Olteanu Georgiana - casier, marca 103
angajata de la data de 29.10.2007 cu contract de munca pe perioada nedeterminata;
salariul de incadrare este de 900 lei;
prima individuala 100 lei;
timp efectiv lucrat 168 ore(21 zile);
retineri - garantie gestionara 90 lei.
5) Matache Florin - muncitor calificat, marca 104
angajat de la data de 110.2004 cu contract de munca pe perioada nedeterminata;
salariul de incadrare este de 750 lei;
prima individuala 150 lei;
timp efectiv lucrat 144 ore(18 zile);
concediu de odihna 24 ore (3 zile);
are in intretinerea sa 3 copii minori.
Inregistrari privind drepturiile si datoriile aferente salariilor
2.2.1 Chenzina I-a (avans)
Intocmirea listelor de avansuri din salarii
In cazul nostru, avansurile din salarii reprezinta 40% din salariile de incadrare.
S.C Jovila Construct S.R.L
Str.Cosanzeana nr.14
Or.Ploiesti jud.Prahova
Lista de avans chenzinal
pe luna februarie 2008
Tabel 4
Nr.crt. |
Marca |
Numele si prenumele |
Functia |
Salariu de incadrare |
Avans de plata |
Semnatura |
Nica Ion Iulian |
subinginer |
400 | ||||
Tuica Loredana |
functionar economic |
950 |
380 | |||
Bucuroiu Madalina |
dispecer |
750 |
300 | |||
Olteanu Georgiana |
casier |
900 |
360 | |||
Matache Florin |
muncitor calificat |
750 |
300 | |||
TOTAL |
Se aproba plata sumei de 1
740 lei reprezentand c/val
Director, Contabil-sef,
a) In vederea platii avansului, se ridica numerarul de la banca din contul de
disponibilitati al societatii, inregistrandu-se in contabilitate astfel
5311 = 581 1 740 lei
,,Casa in lei'' ,, Viramente interne''
iar la sosirea extrasului de la banca se inregistreaza:
581 = 5121 1 740 lei
,,Viramente interne'' ,,Conturi la banci in lei''
b) Inregistrarea platii avansului;
= 5311 1 740 lei
,,Avansuri acordate personalului'' ,, Casa in lei''
Chenzina a II-a (lichidare)
Salariile sunt calculate la luna februarie 2008.
Normativul lunii este de 21 zile lucratoare = 168 ore.
Cazul I.
Nica Ion Iulian - subinginer , marca 100
timp efectiv lucrat 168 ore (21 zile);
salariul de incadrare este de 1000 lei;
prima individuala 150 lei;
avans din salariu acordat 400 lei;
are in intretinerea sa 2 copii minori;
retineri - imputatie obiecte de inventar 54 lei;
Salariul de incadrare / numarul de ore conform normativ = Tarif / ora
1 000 lei/168 ore = 5,95 lei /ora
Tarif /ora x ore lucrate in luna = Total castig
5,95 lei/ora x 168 ore = 1 000 lei
Total castig + Prime + CO(lei) + CM(lei) = Salariul brut
1 000 lei + 150 lei + 0 + 0 = 1 150 lei
Salariul brut x 0,5% = Ajutor de somaj
1 150 lei x 0,5% = 6 lei
Salariul brut x 9,5% = CAS
1 150 lei x 9,5% = 109 lei
Salariul brut x 6,5% = Asigurari sociale de sanatate(ASS)
1 150 lei x 6,5% = 75 lei
Salariul brut - Ajutorul de somaj - CAS - ASS = Venit net
1 150 lei - 6 lei - 109 lei - 75 lei = 960 lei
Deducerea personala
Deoarece salariul brut este mai mare de 1 000 lei, pentru a calcula deducerea personala se va aplica algoritmul de calcul degresiv:
Deducerea personala in functie de numarul de X [1- (VBL - 1 000)/2 000]
persoane aflate in intretinerea contribuabilului
VBL = venitul brut lunar
450 lei x [ 1- ( 1 150 - 1 000)/2 000] = 416, 25 ~ 420)
( 250 lei deducere personala +
200 lei deducere pentru cei doi copii)
Venitul net - deducerea personala = Baza de calcul impozit
960 lei - 420 lei = 540 lei
Baza de calcul impozit x 16 % = Impozit pe salarii
540 lei x 16% = 86,40 lei ~ 86 lei
Venit net - Impozit - Avans chenzinal - Retineri din salarii = Rest de plata
960 lei - 86 lei - 400 lei - 54 lei (imputatie) = 420 lei
Cazul II.
Tuica Loredana - functionar economic, marca 101
timp efectiv lucrat 88 ore (11 zile);
concediu de odihna 8 ore (1 zi);
concediu medical 72 ore (9 zile lucratoare):
- perioada de medical 11 zile calendaristice;
- tip certificat medical - initial;
- tip boala - obisnuita
- procent plata 75%.
salariul de incadrare 950 lei;
prima individuala 100 lei;
avans din salariu acordat 380 lei.
Salariul de incadrare / numarul de ore conform normativ = Tarif / ora
950 lei / 168 ore = 5,65 lei/ora
Tarif /ora x ore lucrate in luna = Total castig
5,65 lei/ora x 88 ore = 497 lei
Calcularea concediului de odihna
Baza de calcul a concediului de odihna
Luna |
Salariul brut/lei |
Nr.zile lucratoare |
ianuarie 2008 |
1 050 |
21 |
decembrie 2007 |
899 |
19 |
noiembrie 2007 |
910 |
22 |
Total |
2 859 |
62 |
Media zilnica C.O = 2 859 lei / 62 zile = 46,11 lei /zi
Valoare C.O = Media zilnica C.O x nr.zile C.O efectuate in luna februarie
= 46,11 lei/zi x 1 zi = 46,11 lei ~ 46 lei
Calcularea concediului medical
Baza de calcul a concediului medical
Luna |
Salariul brut lei |
Nr.zile lucratoare |
ianuarie 2008 |
1 050 |
21 |
decembrie 2007 |
899 |
19 |
noiembrie 2007 |
910 |
22 |
octombrie 2007 |
900 |
23 |
septembrie 2007 |
903 |
20 |
august 2007 |
900 |
23 |
Total |
5 562 |
128 |
Media zilnica C.M = 5 562 lei / 128 zile = 43,45 lei /zi
Media zilnica C.M x Procent de plata C.M = 43,45 lei/zi x 75% = 32,59 lei/zi
Cuantumul indemnizatiei Medie zilnica Nr.zile lucratoare
de asigurari sociale de = concediu X concediu
sanatate medical medical
= 32,59 lei/zi x 9 zile = 293,31 lei ~ 293 lei
Din care:
- indemnizatie suportata de catre angajator
5 zile x 32,59 lei/zi = 162,95 lei ~ 163 lei
- indemnizatie suportata de catre FNUASS
4 zile x 32,59 lei/zi = 130,36 lei ~ 130 lei
Total castig + Prime + CO(lei) + CM(lei) = Salariul brut
497 lei + 100 lei + 46 lei +293 lei = 936 lei
Salariul brut x 0,5% = Ajutor de somaj
936 lei x 0,5 % = 5 lei
CAS pentru salariatii aflati in concediu medical
CAS = ( 9,5% x Total castig) + (9,5% x 500 lei x nr.zile C.M / nr.zile lucratoare
= (9,5% x 643 lei) + (9,5% x 500 lei x 9 zile/21 zile)
= 81,43 lei ~ 81 lei
(Salariul brut-C.M) x 6,5% = Asigurari sociale de sanatate(ASS)
(936 lei - 293 lei) x 6,5% = 41,795 lei ~ 42 lei
Salariul brut - Ajutorul de somaj - CAS - ASS = Venit net
936 lei - 5 lei - 81 lei - 42 lei = 808 lei
Deducerea personala
Deducerea personala fara persoane in intretinerea contribuabilului este de 250 lei.
Venitul net - deducerea personala = Baza de calcul impozit
808 lei - 250 lei = 558 lei
Baza de calcul impozit x 16 % = Impozit pe salarii
558 lei x 16 % = 89,28 lei ~ 89
Venit net - Impozit - Avans chenzinal - Retineri din salarii = Rest de plata
808 lei - 89 lei - 380 lei - 0 = 339 lei
Cazul III.
Bucuroiu Madalina - dispecer, marca 102
salariul de incadrare 750 lei;
avans din salariu acordat 300 lei;
concediu medical 168 ore(21 zile);
- tip certificat medical - in continuare;
- tip boala - sarcina si lauzie;
- procent de plata 85%.
Calcularea concediului medical
Baza de calcul a concediului medical
Luna |
Salariul brut lei |
Nr.zile lucratoare |
ianuarie 2008 |
630 |
21 |
decembrie 2007 |
593 |
19 |
noiembrie 2007 |
677 |
22 |
octombrie 2007 |
810 |
23 |
septembrie 2007 |
758 |
20 |
august 2007 |
875 |
23 |
Total |
4 343 |
128 |
Media zilnica C.M = 4 343 lei / 128 zile = 33,93 lei /zi
Media zilnica C.M x Procent de plata C.M = 33,93 lei/zi x 85% = 28,84 lei/zi
Cuantumul indemnizatiei Medie zilnica Nr.zile lucratoare
de asigurari sociale de = concediu X concediu
sanatate medical medical
= 28,84 lei/zi x 21 zile = 605,64 lei ~ 606 lei
Din care:
- indemnizatie suportata de catre angajator (zero zile, deoarece certificatul medical este in continuarea celui din luna ianuarie)
indemnizatie suportata de catre FNUASS
21 zile x 28,84 lei = 606 lei
Total castig + Prime + CO(lei) + CM(lei) = Salariul brut
0 + 0 +0 + 606 lei = 606 lei
Salariul brut x 0,5% = Ajutor de somaj
Nu se calculeaza ajutor de somaj pentru concediul medical - sarcina si lauzie
CAS pentru salariatii aflati in concediu medical
CAS =( 9,5% x Total castig) + (9,5% x 500 lei x nr.zile C.M / nr.zile lucratoare
500 lei = salariul minim brut pe tara garantat in plata
CAS = (9,5% x 0 lei) + (9,5% x 500 lei x 21 zile/ 21 zile) = 47,51 lei ~ 48 lei
Salariul brut - Ajutorul de somaj - CAS - ASS = Venit net
606 lei - 0 - 48 lei - 0 = 558 lei
Deducerea personala
Deducerea personala fara persoane in intretinerea contribuabilului este de 250 lei.
Venitul net - deducerea personala = Baza de calcul impozit
558 lei - 250 lei = 308 lei
Baza de calcul impozit x 16 % = Impozit pe salarii
308 lei x 16% = 49,28 lei ~ 49 lei
Venit net - Impozit - Avans chenzinal - Retineri din salarii = Rest de plata
558 lei - 49 lei - 300 lei - 0 = 209 lei
Cazul IV
Olteanu Georgiana - casier, marca 103
timp efectiv lucrat 168 ore(21 zile);
salariul de incadrare este de 900 lei;
prima individuala 100 lei;
avans din salariu acordat 360 lei;
retineri - garantie gestionara 90 lei.
Salariul de incadrare / numarul de ore conform normativ = Tarif / ora
900 lei / 168 ore = 5,36 lei / ora
Tarif /ora x ore lucrate in luna = Total castig
5,36 lei /ora x 168 ore = 900 lei
Total castig + Prime + CO(lei) + CM(lei) = Salariul brut
900 lei + 100 lei + 0 + 0 = 1 000 lei
Salariul brut x 0,5% = Ajutor de somaj
1 000 lei x 0,5% = 5 lei
Salariul brut x 9,5% = CAS
1 000 lei x 9,5% = 95 lei
Salariul brut x 6,5% = Asigurari sociale de sanatate(ASS)
1 000 lei x 6,5% = 65 lei
Salariul brut - Ajutorul de somaj - CAS - ASS = Venit net
1 000 lei - 5 lei - 95 lei - 65 lei = 835 lei
Deducerea personala
Deducerea personala fara persoane in intretinerea contribuabilului este de 250 lei.
Venitul net - deducerea personala = Baza de calcul impozit
835 lei - 250 lei = 585 lei
Baza de calcul impozit x 16 % = Impozit pe salarii
585 lei x 16% = 94 lei
Venit net - Impozit - Avans chenzinal - Retineri din salarii = Rest de plata
835 lei - 94 lei - 360 lei - 90 lei (garantie gestionara) = 291 lei
Cazul V.
Matache Florin - muncitor calificat, marca 104
timp efectiv lucrat 144 ore(18 zile);
concediu de odihna 24 ore (3 zile);
salariul de incadrare este de 750 lei;
prima individuala 150 lei;
avans din salariu acordat 300 lei;
are in intretinerea sa 3 copii minori.
Salariul de incadrare / numarul de ore conform normativ = Tarif / ora
750 lei / 168 ore = 4,46 lei/ora
Tarif /ora x ore lucrate in luna = Total castig
4,46 lei/ora x 144 ore = 642 lei
Calcularea concediului de odihna
Baza de calcul a concediului de odihna
Luna |
Salariul brut/lei |
Nr.zile lucratoare |
|
ianuarie 2008 |
904 |
21 |
|
decembrie 2007 |
813 |
19 |
|
noiembrie 2007 |
814 |
22 |
|
Total |
2 531 |
62 |
Media zilnica C.O = 2 531 lei / 62 zile = 40,82 lei /zi
Valoare C.O = Media zilnica C.O x nr.zile C.O efectuate in luna februarie
= 40,82 lei/zi x 3 zile = 122,46 lei ~ 122 lei
Total castig + Prime + CO(lei) + CM(lei) = Salariul brut
642 lei + 150 lei +122 lei + 0 = 914 lei
Salariul brut x 0,5% = Ajutor de somaj
914 lei x 0,5% = 4,57 lei ~ 5 lei
Salariul brut x 9,5% = CAS
914 lei x 9,5% = 86,83 lei ~ 87 lei
Salariul brut x 6,5% = Asigurari sociale de sanatate(ASS)
914 lei x 6,5% = 59,41 lei ~ 59 lei
Salariul brut - Ajutorul de somaj - CAS - ASS = Venit net
914 lei - 5 lei - 87 lei - 59 lei = 763 lei
Deducerea personala
Deducerea personala pentru 3 persoane aflate in intretinerea contribuabilului este de 550 lei.
Venitul net - deducerea personala = Baza de calcul impozit
763 lei - 550 lei = 213 lei
Baza de calcul impozit x 16 % = Impozit pe salarii
213 lei x 16% = 34,08 lei ~ 34 lei
Venit net - Impozit - Avans chenzinal - Retineri din salarii = Rest de plata
763 lei - 34 lei - 300 lei - 0 = 429 lei
Tabel 6
Nr.crt |
Denumire contributie |
Procent datorat |
Contributia societatii la fondul de asigurari sociale (CAS) - pentru conditii normale de munca |
19,5 |
|
Contributia angajatorului pentru accidente de munca si boli profesionale conform clasificare CAEN[1] (S.C Jovila Construct S.R.L - CAEN 3600) |
0,694 |
|
Contribtia societatii la fondul de asigurari sociale de sanatate (ASS) |
5,50 |
|
Contributia datorata de angajator pentru concedii si indemnizatii la fondul national unic de asigurari de sanatate (FNUASS) |
0,85 |
|
Contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor de somaj |
1 |
|
Contributia datorata de angajator la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale |
0,25 |
|
Comisionul datorat la Inspectia Muncii (ITM) |
0,75 |
Calcularea obligatiilor datorate de angajator
1. CAS-ul se va calcula dupa urmatoarea formula, deoarece in cazurile prezentate avem si concedii medicale:
CAS = (19,5% x Total castig) + (19,5% x 500 lei x nr.zile C.M/nr.zile lucratoare)
sau CAS = [Total castig + (500 lei x nr.zile C.M/nr.zile lucratoare)] x 19,5%
500 lei = salariul minim pe tara garantat in plata
CAS = [ 3 707 lei + (500 lei x 30 zile C.M/21 zile lucratoare)] x 19,5%
CAS = 4 421,30 lei ~ 4 421 lei x 19,5% = 862 lei
(baza calcul)
2. Fondul pentru accidente
de munca si boli = [Total castig + ( 500 lei x nr.zile C.M/nr.zile luc.)] x 0,694%
profesionale
= 4 421 lei x 0,694 % = 31 lei
3. ASS = (Total castig + C.M din fondul de salarii) x 5,50%
= 3 870 lei x 5,50% = 213 lei
4. FNUASS =(Total castig + C.M din fondul de salarii) x 0,85%
= 3 870 lei x 0,85% = 33 lei
Ajutorul de somaj = (Total castig + C.M din fondul de salarii) x 1%
= 3 870 lei x 1% = 39 lei
6. Fondul de garantare
pentru plata creantelor = (Total castig + C.M din fondul de salarii) x 0,25%
salariale
= 3 870 lei x 0,25% = 10 lei
7. Comision ITM = (Total castig + C.M din fondul de salarii) x 0,75%
= 3 870 lei x 0,75% = 29 lei
Contributiile angajatului
Tabel 7
Nr.crt |
Denumire contributie |
Procent datorat |
Contributia angajatului la fondul de asigurari sociale (CAS) |
9,5 |
|
Contributia angajatului la bugetul asigurarilor de somaj |
0,5 |
|
Contributia angajatului la fondul de asigurari sociale de sanatate (ASS) |
6,5 |
|
Impozit pe salarii |
16 |
Calcularea contributiilor datorate de angajat
1. CAS = (9,5% x Total castig) + (9,5% x 500 lei x nr.zile C.M/nr.zile lucratoare)
sau
CAS = [Total castig + (500 lei x nr.zile C.M/nr.zile lucratoare)] x 9,5%
500 lei = salariul minim pe tara garantat in plata
CAS = [3 707 lei + (500 lei x 30 zile C.M/21 zile lucratoare)] x 9,5%
CAS = 4 421 lei x 9,5% = 420 lei
2. Ajutorul de somaj = ( Salariul brut - C.M sarcina si lauzie) x 0,5%
= (4 606 lei - 606 lei) x 0,5% = 21 lei
3. ASS = (Salariul brut - C.M) x 6,5%
= ( 4 606 lei - 606 lei - 293 lei) x 6,5% = 241 lei
4. Impozit salarii = Baza impozit x 16%
= 2 204 lei x 16% = 352 lei
RECAPITULATIE STAT DE PLATA
pe luna februarie 2008
Tabel 8
Natura datoriei |
Procent |
Baza calcul |
Datorie |
C.M din FNUASS |
CAS societate CAS angajat pentru (timpul efectiv lucrat + C.M) |
19,5 9,5 |
4 421 4 421 |
862 420 | |
Contrib. soc.fd.accid.si boli prof. |
0,694 |
4 421 |
31 | |
ASS - societate ASS - angajat |
5,5 6,5 |
3 870 3 707 |
213 241 | |
FNUASS - societate |
0,85 |
3 870 |
33 |
736 |
Aj.somaj - societate Aj.somaj - angajat Fd.garantare creante salariale |
1 0,5 0,25 |
3 870 4 000 3 870 |
39 21 10 | |
Impozit salarii |
16 |
2 204 |
352 | |
Comision ITM |
0,75 |
3 870 |
29 | |
Total datorii TOTAL DE PLATA |
2 251 1 515 |
Elemente salariu LEI TOTAL CASTIG 3 707 (sal.tarifar+prime+C.O) Concediu medical din fondul de salarii 163 Concediu medical din fondul FNUASS 736 TOTAL BRUT 4 606 AVANSURI - Salarii 1 740 DATORII - Impozit 16% 352 - Ajutor somaj 0,50% 21 - CAS angajat (zile lucratoare) 9,5% 352 - CAS angajat (zile concediu medical) 9,5% 68 - Asigurari de sanatate 6,5% 241 RETINERI - Personale 144 REST DE PLATA 1688 |
TOTAL CHELTUIELI SALARIALE |
TOTAL Datorii la Bugetul Statului 1 515 lei TOTAL Rest de plata (lichidare) 1 688 lei TOTAL Retineri 144 lei ¯¯¯¯¯¯¯¯¯ Total de plata la lichidare 3 347 lei Total avansuri acordate 1 740 lei ¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯ Total cheltuieli salariale 5 087 lei |
Inregistrari contabile privind chenzina a II-a
In baza recapitulatiei salariilor se fac urmatoarele inregistrari contabile:
Inregistrarea drepturilor personalului:
= 421 3 707 lei
,,Chelt.cu salariile personalului'' ,,Personal- remuneratii datorate''
Retinerile din salarii:
= % 2 850 lei
,,Personal-remuneratii datorate''
Avans chenzinal 425 1 740 lei
,,Avansuri acordate personalului''
Garantii gestionare 4281 90 lei
,,Alte datorii in legatura cu personalul'
Debite(imputatii) 4282 54 lei
,,Alte creante in legatura cu personalul''
CAS angajat pentru zile 4312 352 lei
lucratoare - 9,5% ,,Contributia personalului la asigurarile sociale''
ASS angajat - 6,5% 4314 241 lei
,,Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate''
Somaj angajat - 0,5% 4372 21 lei
,,Contributia personalului la fondul de somaj''
Impozit salarii - 16% 444 352 lei
,,Impozitul pe venituri de natura salariilor''
Inregistrarea concediilor medicale:
Concedii medicale platite din fondul de salarii:
= 4232 163 lei
,, Alte chelt.privind asigurarile ,, Personal - ajutoare materiale
si protectia sociala ,' datorate (C.M - fond salarii)''
CAS angajat pentru concedii medicale platite din fondul de salarii:
4232 = 4312 12 lei
,,Personal-ajutoare materiale ,, Contributia personalului la asigurarile sociale''
datorate (C.M - fond salarii)''
Concediu medical platit din fondul FNUASS:
4316 = 4231 736 lei
,, Contributia unitatii la ,, Personal-ajutoare materiale datorate
FNUASS'' (C.M - FNUASS)''
CAS angajat pentru concedii medicale platite din fondul FNUASS:
4231 = 4312 56 lei
,,Personal-ajutoare materiale datorate ,, Contributia personalului la asigurarile sociale''
(C.M - FNUASS)''
Contributia unitatii la asigurarile sociale - CAS societate 19,5%
6451 = 4311 862 lei
Che.privind asigurarile si protectia sociala ,,Contributia unitatii la asigurarile sociale"
,,Contributia unitatii la asigurarile sociale"
Contributia unitatii la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale 0,694%
6451 = 4315 31 lei
Che.privind asigurarile si protectia sociala ,,Contributia unitatii pentru accidente de munca si"
,,Contributia unitatii la asigurarile sociale" boli profesionale''
Contributia unitatii la fondul unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS) 0,85%
6451 = 4316 33 lei
Che.privind asigurarile si protectia sociala ,,Contributia unitatii la FNUASS''
,,Contributia unitatii la asigurarile sociale"
Contributia unitatii la fondul de somaj 1%
6452 = 4371 39 lei
Che.privind asigurarile si protectia sociala ,,Contributia unitatii la fondul
,,Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj" de somaj''
Contributia unitatii la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale 0,25%
6452 = 4373 10 lei
Che.privind asigurarile si protectia sociala ,,Contributia unitatii la fondul de garantare
,,Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj" pentru plata creantelor salariale ''
Contributia unitatii la fondul asigurarilor sociale de sanatate 5,50%
6453 = 4313 213 lei
Che.privind asigurarile si protectia sociala ,,Contributia unitatii pentru asigurarile
,,Contributia unitatii la fondul asigurarilor sociale de sanatate''
sociale de sanatate''
Comisionul datorat de societate catre Inspectia Muncii (ITM) 0,75%
635 = 447 29 lei
Che. cu alte impozite,taxe si Fonduri speciale taxe si varsaminte
varsaminte asimilate asimilate
Datoria societatii catre salariati privind tichetele de masa aferente lunii februarie 2008
642 = 4281 lei
Che.cu tichetele de masa acordate Alte datorii in legatura cu
salariatilor personalul
Acordarea tichetelor de masa aferente lunii februarie 2008
4281 = 5328 lei
Alte datorii in legatura cu Alte valori - tichete de masa
Personalul
Achitarea salariilor pe luna februarie 2008
Plata chenzinei a I-a si chenzinei a II-a se face in decurs de 3 zile, inclusiv ziua in care au fost ridicati banii de la banca. Dupa expirarea celor 3 zile pe baza unui exemplar din statul de plata, casierul incheie situatia salariilor, stabilind totalul sumelor platite, precum si sumele neridicate de catre salariati din diferite motive. Sumele neridicate se depun de catre societate in contul de la banca, putand fi ridicate ulterior pe baza unei programari.
% = 5311 1688 lei
,, Casa in lei''
421 857 lei
,, Personal-remuneratii datorate''
4231 680 lei
,,Personal-ajutoare materiale datorate
(C.M - FNUASS)''
4232 151 lei
,, Personal-ajutoare materiale datorate
(C.M - fond salarii)''
Virarea obligatiilor unitatii si a retinerilor din salarii
% = 5121 2218 lei
,,Conturi in banci in lei''
862 lei
,,Contributia unitatii la asigurarile sociale''
420 lei
,,Contributia personalului la asigurarile sociale''
4313 213 lei
,,Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate''
241 lei
,,Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate''
31 lei
,,Contributia unitatii pentru accidente de munca si boli
profesionale''
39 lei
,,Contributia unitatii la fondul de somaj''
21 lei
,,Contributia personalului la fondul de somaj''
4373 10 lei
,,Contributia unitatii la fondul de garantare pentru plata
creantelor salariale''
352 lei
,,Impozitul pe venituri de natura salariilor''
447 29 lei
,,Fonduri speciale taxe si varsaminte
varsaminte asimilate''
3 NECESARUL DE RESURSE UMANE SI E
LA S.C JOVILA C
3.1 Analiza asigurarii si eficienta folosirii resurselor de munca
Personalul angajat la S.C JOVILA CONSTRUCT S.R.L are o importanta
deosebita pentru ca de rezultatele muncii acestuia depinde si cantitatea de marfa vanduta si valoarea acesteia, si prin aceasta nivelul rezultatelor financiare.
Rentabilitatea activitatii economice este determinata intr-o mare proportie de nivelul de pregatire si folosire a fortei de munca. Rezulta deci importanta studierii atente a structurii personalului dupa diferite criterii si realizarea unei pregatiri sistematice a cadrelor cu precizarea modalitatilor de folosire rationala a fortei de munca in diferite activitati.
Analiza eficientei folosirii resurselor de munca se poate realiza prin prisma asigurarii firmei cu personal ca numar si structura a circulatiei, si stabilitatii personalului, precum si prin analiza productivitatii muncii.
Pentru a analiza aceste aspecte ale folosirii resurselor umane, am urmarit in dinamica, in perioada 2004 - 2007, o serie de indicatori, redati in tabelul de mai jos:
Tabelul 10.
Nr. crt. |
Anul Indicator | |||||
Productia marfa Qm - lei | ||||||
Nr.mediu salariati Nm - persoane |
106 |
101 |
94 |
83 |
82 |
|
Productivitatea muncii W - lei/salariat |
320,2 |
646,23 |
847,50 |
1 535,70 |
2 465,78 |
|
Fond salarii Fs - lei |
9 626 |
11 001 |
11 289 |
12 367 |
17 527 |
|
Salar mediu Brut/luna/salariat Se - lei |
90,81 |
108,92 |
120,09 |
149,00 |
213,74 |
3.2 Analiza asigurarii intreprinderii cu personal ca numar si structura
Caracterizarea gradului de asigurare a intreprinderii cu personal ca numar si structura se poate face urmarind corelativ indicii:
productiei marfa: =
unde : indicele cu baza in lant, de crestere al productiei marfa de la
un an la altul;
= productia marfa a anului t;
= productia marfa a anului t-1;
- numarul mediu de salariati: =
unde: = indicele cu baza in lant, de crestere al numarului mediu de
salariati de la un an la altul;
= numarul mediu de salariati ai anului t;
= numarul mediu de salariati ai anului t-1;
- productivitatii muncii: =
unde: = indicele cu baza in lant, de crestere a productivitatii muncii de la
un an la altul;
= productivitatea muncii in anul t;
= productivitatea muncii in anul t-1;
Dinamica acestor indicatori in perioada 2003-2007 este sintetizata in tabelul de mai jos:
Tabelul 11.
Nr. crt. |
Anul Indicii | ||||
|
1,92 |
1,22 |
1,59 |
1,58 |
|
|
0,95 |
0,93 |
0,88 |
0,98 |
|
|
2,01 |
1,31 |
1,81 |
1,60 |
Se poate observa ca productia a crescut de la un an la ltul, iar aceasta evolutie crescatoare poate fi explicata prin intermediul inflatiei. Aceasta evolutie ascedenta este un aspect favorabil in situatia in care cresterea veniturilor o depaseste pe cea a cheltuielilor, si se datoreaza in mare parte cresterii pretului de vanzare a productiei.
Referitor la numarul mediu de salariati acesta a scazut de la un an la altul, numarul de personal intrat in unitate fiind in fiecare an mai mic decat numarul de personal iesit din unitate. Cauzele sunt in general obiective: restructurari, pensionari, fluctuatia determinata de cauze subiective fiind scazuta.
Productivitatea muncii inregistreaza o evolutie ascedenta de la un an la altul, aspect favorabil avand in vedere influenta acesteia asupra cresterii nivelului altor indicatori (incasari, profit) si asupra reducerii costurilor, toate insemnand cresterea rentabilitatii intreprinderii.
Analiza circulatiei si stabilitatii personalului
Circulatia personalului prin care se intelege variatia numarului de personal din cadrul unei firme intr-o perioada de timp determinata, se exprima cu ajutorul unui sistem de indicatori printre care:
1. Coeficientul circulatiei partiale a intrarilor de personal in unitate:
=
unde: = numar de personal intrat in unitate;
= numarul mediu de personal;
2. Coeficientul circulatiei partiale a iesirilor de personal din unitate:
=
unde: numar de personal iesit din unitate;
numar mediu de personal;
3. Coeficientul circulatiei totale a personalului;
= +
unde: numar de personal intrat in unitate;
numar de personal iesit din unitate;
numar mediu de personal;
Procesul circulatiei personalului este determinat de o serie de cauze obiective si subiective. Printre cauzele obiective se numara: extinderea sau restrangerea activitatii, pensionari, satisfacerea stagiului militar.
Cauzele subiective ale iesirilor de personal din unitate intretin si determina fenomenul fluctuatiei personalului cu cosecinte nefavorabile asupra activitatii generale a firmei. Fluctuatia consta in parasirea locului de munca de catre o persoana in vederea incadrarii la o alta firma. Fluctuatia personalului se poate masura cu indicatorul:
4. Coeficientul fluctuatiei :
=
unde: numar de personal care a parasit firma din motive subiective;
numar mediu de personal;
Evolutia acestor indicatori poate fi urmarita in tabelul urmator:
Tabelul 12
Anul Indicator |
2003 |
2005 |
2006 |
2007 |
|
|
106 |
101 |
94 |
83 |
82 |
|
2 |
5 |
4 |
3 |
1 |
|
7 |
12 |
15 |
4 |
21 |
|
3 |
2 |
5 |
1 |
5 |
1 |
0,018 |
0,049 |
0,042 |
0,036 |
0,012 |
1 |
0,066 |
0,118 |
0,159 |
0,048 |
0,256 |
1 |
0,084 |
0,167 |
0,201 |
0,084 |
0,268 |
1 |
0,028 |
0,019 |
0,053 |
0,012 |
0,06 |
Concluzia care se poate trage este ca stabilitatea reprezinta un punct forte pentru S.C Jovila Construct S.R.L, deoarece toti acesti indicatori priviti pe perioada 2003 - 2007 tind spre zero.
Totusi si la S.C Jovila Construct S.R.L a avut si va avea loc intr-o masura mai mare o diminuare a personalului salariat. Aceasta are loc pentru adoptarea continua a numarului si structurii personalului angajat in conformitate cu necesitatile obiective impuse atat in conjunctura economica, cat si de planurile de modernizare si retehnologizare a societatii.
3.4 Analiza legaturii dintre fondul de salarii si productivitatea muncii
Salariul este o marime dinamica si variaza pe tari, domenii si intreprinderii. Considerata pe termen lung, aceasta dinamica este ondulatorie, cu tendinta generala de crestere. Pe termen scurt, marimea salariului poate sa creasca sau sa stagneze, inregistrand totusi miscari nesemnificative in sus sau in jos. Data fiind natura factorilor care determina dinamica salariului, in analiza acesteia se impune in mod deosebit termenul lung.
Dinamica salariului cade sub incidenta mai multor factori printre care: costul resurselor de munca, productivitatea muncii, raportul dintre cererea si oferta de munca, dinamica preturilor, gradul de organizare in sindicate, legislatia cu privire la salarii si la miscarea sindicala.
Legat de productivitatea muncii cu cat aceasta este mai mare, cu atat posesorii fortei de munca se considera indreptatiti sa primeasca un salariu marit. Trebuie insa mentionat ca o eventuala scadere a productivitatii muncii, chiar si pe termen mai lung, este rareori insotita de o scadere a salariului, aceasta intampinand o rezistenta deosebita din partea salariatilor.
Pentru a analiza intensitatea legaturii dintre salariul mediu anual si productivitatea medie anuala a muncii am incercat o modelare statistica a legaturii dintre evolutiile celor doi indicatori.
Tabelul 13.
Anul Indicator |
2003 |
2004 |
2005 |
2006 |
2007 |
Salar mediu anual (lei) |
1 092 |
1 308 |
1 440 |
1 788 |
2 568 |
Productivitatea medie anuala a muncii (lei/salariat) |
320,2 |
646,23 |
847,54 |
1 535,79 |
2 465,78 |
Putem aproxima legatura dintre salariul mediu anual si productivitatea medie anuala a muncii cu o dreapta forma:
Parametrii a si b ii determinam prin metoda celor mai mici patrate (din conditia de minim a variatiei reziduale), care in final duce la rezolvarea sistemului:
unde : = media indicatorilor;
= 11,62 lei/salariat;
= 16,38 lei;
= 193,45 lei/salariat;
= 229,67 ;
Din rezolvarea sistemului rezulta urmatoarele valori pentru parametrii si :
8,56 0,673
Astfel, functia de modelare poate fi scrisa:
= 8,56 + 0,673
Avand in vedere ca , coeficientul de regresie, este pozitiv, denota ca intre salariul mediu anual si productivitatea medie anuala a muncii, exista o legatura directa, iar marimea influentei productivitatii asupra salariului e data de valoarea numerica a lui . Aceasta inseamna ca la o crestere a productivitatii medii anuale a muncii cu 100 lei, salariul mediu anual creste in medie cu 0,0673 lei.
Tot in cadrul unei analize prin care se urmareste respectarea cerintelor legii repartitiei dupa munca se urmareste corelatia dintre indicele productiei si indicele fondului de salarii, precum si corelatia dintre indicele productivitatii medii anuale a muncii si indicele salariului mediu anual. Daca ritmul de crestere al productiei, respectiv productivitatii medii anuale a muncii devanseaza ritmul de crestere al fondului de salarii respectiv, salariul mediu anual, atunci fenomenul este pozitiv.
Indicii de crestere de la un an la altul a celor patru indicatori sunt redati in tabelul urmator:
Tabelul 14
Indicii Anii |
< > |
< > |
2004 |
1,922 > 1,121 |
2,018 > 1,199 |
2005 |
1,220 > 1,026 |
1,311 > 1,102 |
2006 |
1,599 > 1,095 |
1,812 > 1,240 |
2007 |
1,586 > 1,417 |
1,605 > 1,434 |
unde : = productia marfa;
= fondul de salarii;
= productivitatea medie anuala a muncii;
= salariul mediu anual;
= , iar
= indicele de crestere al indicatorului X de la un an la altul;
= nivelul indicatorului X in anul t;
= nivelul indicatorului X in anul t-1;
Astfel se poate concluziona ca in toti anii s-au respectat cerintele legii repartitiei dupa munca.
Pentru munca prestata fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, in cazul S.C Jovila Construct S.R.L salariul este convenit prin negociere si este stipulat in contractul negociat. S.C Jovila Construct S.R.L a incheiat la inceputul acestui an un nou contract colectiv de munca, care are ca scop stabilirea drepturilor si obligatiilor reciproce al partilor in promovarea unor relatii de munca echitabile, de natura sa asigure protectia sociala a angajatilor, diminuarea sau eliminarea conflictelor de munca si declansarea grevelor.
Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca. Negocierea colectiva este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are mai putin de 21 de salariati. La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca, partile sunt egale si libere.
Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala.
Contractele colective de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national. Contractele colective de munca se pot incheia si la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite in continuare grupuri de angajatori.
Clauzele contractelor de munca produc efecte, dupa cum urmeaza:
a. pentru toti salariatii angajatorului, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel;
b. pentru toti salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca;
c. pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca de la acest nivel;
d. pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din tara, in cazul contractului de munca la nivel national.
Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in
conditiile legii, ori de cate ori partile convin acest lucru.
Contractul colectiv de munca se incheie pe durata determinata care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate. Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Contractul colectiv de munca inceteaza:
a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului;
c) prin acordul partilor.
Aplicarea contractului colectiv de munca poate fi suspendata prin acordul de vointa al
partilor sau in caz de forta majora.
In cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.
3.5 Principalii indicatori economico-financiari de caracterizare a activitatii societatii
Societatea S.C Jovila Construct S.R.L constituita in anul 1996 are in prezent un capital social de 100.000 lei.Capitalul social la constituire a fost de 200 lei. Aceasta crestere de capital s-a realizat datorita reevaluarilor de dupa 1996. Este utila caracterizarea activitatii unitatii prin prisma unor indicatori in perioada 2003-2007.
Tabelul 1
Anul Indicator |
2003 |
2004 |
2005 |
2006 |
2007 |
Venituri totale | |||||
Cheltuieli totale | |||||
Rezultatul brut |
1 333,90 |
5 825,90 |
3 238 |
5 344,60 |
8 445,80 |
Rezultatul net |
5 630 |
36 716 |
1 295,20 |
3 313,60 |
4 981,80 |
Cifra de afaceri | |||||
Costul aferent CA | |||||
Productia marfa | |||||
Numar mediu de salariati |
106 |
101 |
94 |
83 |
82 |
Productivitatea muncii (lei/salariat) |
320,20 |
646,23 |
847,50 |
1 535,70 |
2 465,78 |
Rentabilitatea (%): - comerciala bruta - comerciala neta - costurilor (rata profitului) |
3,96 1,67 3 ,20 |
9,05 5,70 8,00 |
4,08 1,63 3,60 |
4,20 2,60 3,90 |
4,26 2,51 3,80 |
Analizand indicatorii economico-financiari prezentati in tabelul de mai sus se pot concluziona urmatoarele:
1. Tendinta veniturilor si cheltuielilor este in general crescatoare. Aceasta evolutie crescatoare poate fi explicata in mare masura prin intermediul inflatiei. O simpla privire de ansamblu asupra evolutiei crescatoare a veniturilor nu ne permite sa concluzionam ca aceasta este un aspect pozitiv in activitatea intreprinderii, dupa cum nici evolutia crescatoare a cheltuielilor nu trebuie apreciata ca un aspect negativ.
Abia dupa ce vor fi corelate cu indicele infatiei sau se va studia dinamica acestora prin prisma indicilor dinamici, se poate trage o concluzie referitoare la eficienta activitatii desfasurate de intreprindere intr-o anumita perioada.
Adancind analiza si calculand indicele de crestere a veniturilor si cheltuielilor totale, se poate concluziona ca in perioada 2003-2007 S.C Jovila Construct S.R.L a desfasurat o activitate eficienta, deoarece indicele de crestere al veniturilor totale a devansat indicele de crestere al cehltuielilor totale astfel:
5,36
unde : = indicele de crestere al veniturilor totale in 2007 fata de 2003
= veniturile totale realizate in 2007;
= veniturile totale realizate in 2003.
Astfel, veniturile totale au crescut in anul 2007 fata de anul 2003 de 5,36 ori.
5,33
unde: indicele de crestere al cheltuielilor totale in 2007 fata de 2003;
cheltuielile totale in 2007;
cheltuielile totale in 2003.
Astfel, cheltuielile totale in 2007 au crescut fata de cele din anul 2003 de 5,33 ori, dar indicele de crestere a veniturilor in 2007 fata de 2003 este mai mare fata de indicele de crestere a cheltuielilor in anul 2007 fata de anul 2003 de 1,005 ori.
2. Cifra de afaceri a inregistrat o crestere de la an la an, in anul 2007 fiind de 5,88 ori mai mare decat in anul 2003. Cresterea cifrei de afaceri de la un an la altul s-a datorat cresterii volumului de productie vanduta si incasata, dar si cresterii pretului de vanzare al productiei.
Referitor la costul cifrei de afaceri si acesta a inregistrat o crestere de 5,74 ori in anul 2007 fata de anul 2003, aspect favorabil avand in vedere ca indicele de crestere a cifrei de afaceri devanseaza indicele de crestere al costului aferent cifrei de afaceri. Costul cifrei de afaceri a crescut ca urmare a majorarii tuturor categoriilor de cheltuieli: a cheltuielilor ocazionate de cresterea pretului de aprovizionare, cu munca vie( ca urmare a cresterii fondului de salarii, ca urmare a unor indexari) si a altor cheltuieli materiale.
3. Productivitatea muncii ca indicator al eficientei consumului de resurse de munca a inregistrat o crestere de 7,70 ori in anul 2007 fata de anul 2003.
7,70
unde: indicele de crestere al productivitatii medii anuale a muncii in anul
2007 fata de anul 2003;
productivitatea medie a muncii in anul 2007;
productivitatea medie a muncii in anul 2003;
Avand in vedere ca productivitatea muncii se calculeaza ca raport intre productie si numarul mediu de salariati, in conditiile in care productia a crescut in anul 2007 de 5,95 ori fata de anul 2003 si numarul mediu de angajati a scazut la 77% in anul 2007 fata de 2003 , se poate aprecia ca ambii factori au contribuit la cresterea productivitatii muncii.
Masa profitului, ca marime absoluta a rentabilitatii nu e intotdeauna suficienta pentru aprecierea gradului de rentabilitate a activitatii. De aceea se calculeaza o serie de rate ale rentabilitatii, care ofera o imagine mai exacta asupra eficientei activitatii, cum ar fi rata rentabilitatii comerciale:
- rata marjei brute = --- X 100
CA
unde : profitul brut;
CA = cifra de afaceri;
- rata marjei nete = --- X 100
CA
unde : = profitul net;
CA = cifra de afaceri;
Astfel, rata rentabilitatii comerciale, care indica cat profit brut sau net se obtine la 100 lei incasari, are o evolutie sinuoasa de la an la an, totusi in anul 2007 inregistreaza o crestere de 1,07 ori, respectiv de 1,50 ori, fata de anul 2003, crestere pusa pe seama cresterii profitului brut, respectiv net, intr-o proportie mai mare (633%, respectiv 884%) decat proportia cresterii cifrei de afaceri (589%). Rata profitului, care exprima calitatea activitatii desfasurate, inregistreaza in 2007 o crestere cu 18% fata de anul 2003.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Studiul efectuat la S.C Jovila Construct S.R.L Ploiesti, in legatura cu drepturile salariatilor si analiza asigurarii si eficientei folosirii resurselor umane a pus in evidenta activitatea rentabila a societatii.
Activitatea S.C Jovila Construct S.R.L Ploiesti este axata pe realizarea obiectivelor economice si sociale stabilite de administratorul unic. Astfel conducerea societatii a luat numeroase masuri care au vizat cresterea productivitatii muncii si a rentabilitatii intreprinderii.
Ca urmare a unor masuri cifra de afaceri a crescut de la 33 639,40 lei in anul 2003 la
198 035,10 lei in anul 2007, adica de 5,88 ori. Costul aferent cifrei de afaceri a crescut intr-o proportie mai mica, de doar 5,74 ori, respectiv de la 32 967,60 lei in 2003 la 189 326 lei in 2007.
Aceasta crestere poate fi privita ca un aspect pozitiv in activitatea intreprinderii, deoarece cresterea veniturilor intr-o proportie mai mare decat a cheltuielilor denota eficienta activitatii desfasurate la S.C Jovila Construct S.R.L in perioada 2003-2007.
Unor astfel de cheltuieli si venituri le corespunde un profit brut de 1 333,90 le in anul 2003 respectiv de 8 445,80 lei in anul 2007. Evolutia profitului in aceasta perioada a fost sinuoasa atingand nivelul de 5 825,90 in anul 2004, pentru ca in anul urmator sa scada la 3 238 lei, crescand din nou in anul 2006 la nivelul de 5 344,60 lei. Totusi indicele profitului in cele doua extreme ale intervalului de timpo indica o crestere de 6,30 ori a profitului brut in anul 2007 fata de 2003.
Rentabilitatea comerciala exprimata prin rata marjei brute ce indica capacitatea intreprinderii de a realiza profit si calculata ca raport intre profitul anual brut si cifra de afaceri, a inregistrat o crestere de la 3,96% in anul 2003 la 4,26% in anul 2007.
Toate aceste realizari au avut loc in conditiile in care numarul mediu de salariati au scazut de la 106 in anul 2003 la 82 in anul 2007. Cresterea productiei si scaderea numarului de personal a dus la cresterea eficientei muncii exprimata prin productivitatea muncii, de 320,20 lei/salariat in 2003 la 2 465,78 lei/salariat in 2007.
Desigur, ordinul de marime al acestor indicatori trebuie analizat si in contextul indicelui de inflatie, insa chiar tinand seama de acesta putem situa unitatea in categoria celor cu activitate eficienta.
Cercetarea efectuata in unitate a permis formularea unor sugestii, observatii si propuneri prin a caror luare in considerare am putea contribui la perfectionarea informatiilor legate de cheltuielile cu personalul cat si la imbunatatirea activitatii societatii cercetate.
S-a constatat lipsa colectarii in mod organizat a informatiilor referitoare la mediu (piata) in care evolueaza societatea, fapt care conduce la ingreunarea analizelor comerciale si implicit a procesului decizional. In domeniul aprovizionarii propun imbunatatirea liniilor de aprovizionare existente precum si gasirea de noi furnizori.
Oficiul de calcul din unitate functioneaza pentru diverse subsisteme (de natura serviciilor sau birourilor), necorelate intre ele motiv pentru care consider ca organizarea unui sistem integrat prin intermediul unei retele de calculatoare ar ridica calitatea si operativitatea obtinerii informatiilor.De asemenea consider necesara regandirea intregii formularistici si a circulatiei documentelor. Astfel, trebuie redus, in primul rand numarul documentelor in circulatie prin asigurarea accesului la informatii fara intermediul hartiei, ci doar prin reteaua de calculatoare.
Media de varsta la nivelul societatii este de aproximativ 39 de ani, ceea ce denota faptul ca resursele umane pot fi dezvoltate intensive prin perfectionare. Recrutarea personalului si asigurarea stabilitatii locurilor de munca nu ridica probleme in general. Este necesar totusi sa se gaseasca modalitati pentru atragerea si motivarea specialistilor in domeniile in care in momentul de fata sunt critice pentru societatea in discutie.
Referitor la fluctuatia personalului, aceasta este scazuta, stabilitatea fiind un punct forte pentru societate, toti coeficientii circulatiei personalului tinzand spre zero.
Cosecintele stabilitatii personalului sunt favorabile: folosirea completa a personalului, cresterea productivitatii muncii, si in final accentuarea starii de eficienta a sistemului.
In vederea sporirii stabilitatii se impun o serie de masuri, printre care: asigurarea unor conditii optime de munca, stimularea materiala a personalului, aplicarea unor politici manageriale de selectie a personalului competent, asigurarea conditiilor pentru desfasurarea neintrerupta a acitivitatii firmei.
Climatul social si conditiile de munca in cadrul S.C Jovila Construct S.R.L sunt in general bune, in ultimii ani nesemnalandu-se conflicte de munca sau accidente grave.
O deosebita importanta in promovarea motivatiei pentru obtinerea performantelor trebuie sa aiba un sistem stimulativ de salarizare. Din punct de vedere a motivatiei pentru performanta, un sistem stimulativ de salarizare presupune realizarea concomitenta a trei obiective, si anume:
- proiectarea la nivel organizational a unui salariu suficient de ridicat pentru a-l face atractiv;
- sistemul de salarizare trebuie sa fie echitabil, incat toti sa fie convinsi ca sunt recompensati in functie de ceea ce dau cu adevarat firmei;
- un sistem optim de salarizare implica o compensare preferentiala a performantelor sau productivitatilor care depasesc media.
Pentru ca salariul sa fie atractiv, el trebuie sa fie mai mare decat cel care rezulta ca o rata de echilibru, intre cererea si oferta de pe piata de munca.
Prin aceasta politica, societatea ar atrage un numar mai mare de solicitanti de locuri de munca, pe care poate sa-l selecteze cu atentie, aceasta aducandu-i pe termen lung avantaje in ceea ce priveste competitivitatea.
Nepracticarea unui sistem echitabil de salarizare duce la comportamente care determina o diminuare rapida a reformantelor si a productivitatii.
Incercand modelarea statistica a legaturii dintre evolutia fondului de salarii si evolutia productivitatii muncii am ajuns la concluzia ca intre cei doi indicatori exista o legatura directa si puternica.
In conditiile economiei de piata, S.C Jovila Construct S.R.L isi propune drept obiectiv final al activitatii sale eficienta, iar in cadrul ei rentabilitatea, deoarece progresul oricarei societati depinde intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune.
Bibliografie
1. Bostan Ionel - Contril Fiscal , Editura Polirom Iasi 2004;
2. Boulescu Mircea, Marcel Dita - Control si Audit Financiar , Editura CECCAR,
Bucuresti 2005;
3. Burloiu Petre - ,,Economia muncii''.Editura Lumina Lex. Bucuresti 1993
4. I. Done - ,,Salariul si motivatia muncii''.Editura Expert. Ploiesti 2000;
Gilbert Abraham-Frois - "Economia politica''. Editura Humanitas. Bucuresti.1994;
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |