Sporuri, adaosuri, premii

SPORURI, ADAOSURI, PREMII

Sporurile la salarii

Pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente, se utilizeaza o multitudine de sporuri:

sporul de vechime in munca;

sporul pentru conditii de munca periculoase;

sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare;

sporul pentru conditii grele de munca;

sporul pentru conditii de munca penibile;

sporul pentru lucrul in timpul noptii;

sporul pentru ore suplimentare;

sporul pentru exercitarea si a unei alte functii;

alte sporuri.

a) Sporul de vechime in munca.

Marimea acestui spor este stabilita, de regula, pe urmatoarele transe de vechime:

Valoarea sporului de vechime se determina prin aplicarea cotei de calcul la salariul de baza corespunzator timpului lucrat in program normal de lucru. La stabilirea transei de vechime in munca, in majoritatea cazurilor se ia in calcul toata vechimea inregistrata, indiferent daca aceasta s-a realizat in unitatea respectiva ori in alte unitati sau daca reprezinta vechimea in specialitatea postului pe care este incadrata persoana respectiva, ori in activitati fara nici o legatura cu aceasta.

In aceste conditii, sporul de vechime nu mai are practic nici o motivatie deoarece:

nu contribuie la diferenterea salariilor in raport cu experienta in activitatea persoanei respective;

nu asigura o stabilitate a personalului in unitatea respectiva, luandu-se in calcul si vechimea realizata in alte unitati;

conduce la o crestere in timp a costurilor cu salariile, independent de rezultatele obtinute in munca.

Pentru aceste motive, la firmele cu capital privat se manifesta tendinta de a nu se utiliza sporul de vechime. Rolul pe care ar fi putut sa-l joace acest spor a fost preluat printr-un sistem de diferentiere a salariilor de baza in functie de vechimea in specialitatea respectiva, iar pentru asigurarea stabilitatii in unitate, s-a introdus in unele cazuri un spor de fidelitate, a carui marime este diferentiata in raport cu vechimea in acea unitate.

b) Sporul pentru conditii de munca periculoase.

Acest spor se utilizeaza acolo unde, cu toate masurile de securitate a muncii luate, se mentine un anumit risc de accidente sau imbolnavire, cum ar fi:

cadere de la inaltime;

pericol de explozie;

pericol de iradiere;

pericol de contagiune etc., ceea ce ar putea duce la o retinere a personalului de a lucra in aceste locuri mai putin sigure. Bineinteles ca prin cresterea securitatii muncii, rolul acestui spor se reduce foarte mult.

Potrivit Contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anul 1996, la unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere, cuantumul minim al acestui spor este de 10%. In mod obisnuit, sporul pentru conditii de munca periculoase ajunge pana la 15-20% din salariul de baza.

Sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare.

Acest spor se utilizeaza atunci cand:

in perimetrul de lucru al salariatului se degaja, in procesul de productie, diferite substante nocive sub forma de pulberi sau sub forma de vapori sau gaze (azbest, siliciu, acizi, diluanti, amoniac, mica);

la locul de munca se inregistreaza zgomote sau trepidatii puternice;

conditiile de microclimat (temperatura, umiditate, curenti de aer) sunt nefavorabile, fiind mult diferite de cele normale;

salariatul este expus actiunii radiatiilor ionizate, luminoase sau ultraviolete.

Sporul se acorda atunci cand, cu toate masurile luate, se depasesc limitele maxime admise de normele generale de protectia muncii. Cuantumul sporului se stabileste in functie de:

gradul de depasire a limitelor admise;

actiunea concomitenta a mai multor noxe;

gradul de agresivitate a noxelor asupra organismului;

indicii de morbiditate inregistrati.

La unitatile la care salariile se stabilesc prin negociere, valoarea minima a acestui spor este de 10% din salariul minim la nivel de unitate. La unitatile din sectorul bugetar, cuatumul maxim al acestui spor este de 15% din salariul de baza.

Se constata ca modul de calcul al acestui spor este diferit de la o unitate la alta. Astfel, in unele unitati, sporul pentru conditii nocive se acorda sub forma unei sume fixe, aceeasi pentru toti salariatii care luceaza in acelasi loc de munca, sub motiv ca toti sunt expusi la aceleeasi noxe. Alte unitati calculeaza acest spor prin aplicarea aceleasi cote asupra salariului de baza, astfel incat marimea sporului este mai mare pentru cei cu calificare ridicata, constituind un mijloc de atragere a personalului respectiv spre locurile de munca unde nu se asigura conditii corespunzatoare de lucru. Acest spor ar putea fi considerat o despagubire pe care o plateste salariatului cel ce angajeaza, deoarece nu este capabil sa asigure un microclimat corespunzator, care sa nu-i afecteze sanatatea. Cu suma primita drept spor, salariatul ar trebui sa se hraneasca mai bine pentru ca organismul sa reziste la actiunea factorilor nocivi.

Sporul pentru conditii grele de munca.

Acest spor se acorda acolo unde efortul fizic solicitat pentru realizarea sarcinilor este mult mai ridicat decat cel normal sau munca se desfasoara in conditii dificile:

deplasarea in teren accidentat;

pozitie de lucru incomoda;

lucru in aer liber cu variatii mari de temperatura etc.

La unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere, cuantumul minim al acestui spor este de 10%. In cazul unitatilor bugetare, valoarea sporului pentru conditii grele de munca este de pana la 15% din salariul de baza.

Sporul pentru conditii de munca penibile.

Cuantumul acestui spor, mentionat in Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 1996, fara a se preciza insa ce se intelege prin munca penibila, este de minim 10%. In sectorul bugetar se utilizeaza un spor pentru lucrul in conditii de munca penibile cu o valoare de pana la 30% din salariul de baza, de care beneficiaza numai muncitorii din activitatea de salubrizare si canalizare.

Sporul pentru lucrul in timpul noptii.

In Codul Muncii se precizeaza ca se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22,00-6,00, cu posibilitatea abaterii, in cazuri justificate (organizarea shimburilor, posibilitati de alimentare cu energie electrica, schimbari de anotimpuri), cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite.

Locurile de munca unde se poate efectua munca de noapte se stabilesc de catre conducerea unitatii.

Persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii timp de 7 ore primesc retributia cuvenita pentru 8 ore.

Sporul este de 25% din salariul de baza, daca timpul lucrat noaptea reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru. Sporul pentru munca de noapte se plateste odata cu salariul de baza si se calculeaza in raport cu numarul de ore prestate noaptea inscris in foaia de prezenta.

Sporul pentru ore suplimentare.

In Contractul colectiv de munca unic la nivel national 1996 se prevede ca orele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru stabilit in unitate, sunt ore suplimentare. Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel care angajeaza.

Sporul este de:

50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru;

100% din salariul de baza pentru orele ce depasesc primele 2 ore si pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatoare legala si in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.

Orele suplimentare se compenseaza cu timp liber coprespunzator in urmatoarele 30 de zile. Prin aceasta prevedere legala se urmareste crearea conditiilor de refacere a capacitatii de munca a persoanelor in cauza. In cazurile in care compensarea cu timp liber nu este posibila in acest termen, orele respective se salarizeaza cu majorare prin acordarea acestui spor.

In pricipiu, prestarea de ore suplimentare peste programul zilnic de lucru din zilele lucratoare si cu atat mai mult din zilele nelucratoare nu trebuie incurajata sau permisa cu prea multa usurinta din doua motive:

prin suprasolicitarea organismului uman se poate ajunge la imbolnaviri si concedii medicale, cu consecinte economice negative;

slabeste interesul pentru munca in timpul programului, sperand sa obtina spor de salariu in orele de dupa program, ceea ce se traduce in final prin scaderea productivitatii muncii si cresterea costurilor.

Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore. In cazuri cu totul deosebite se poate ajunge pana la 360 ore suplimentare anual, dar in astfel de situatii trebuie sa se solicite si acordul organelor sindicale, iar pentru unitatile bugetare si acordul institutiilor ierarhic superioare.

Sporul pentru exercitarea si a unei alte functii.

Acest spor, al carui cuantum a ajuns pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite, s-a extins in ultima perioada in aproape toate ramurile, fiind prevazut si in Contractul colectiv de munca unic la nivel national 1996. Cazurile in care se aplica acest spor se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de ramura sau grupuri de unitati.

Alte sporuri.

In afara de sporurile prezentate mai sus, care sunt cele mai uzuale, se utilizeaza si alte sporuri cum ar fi:

spor se izolare;

spor pentru incordare psihica;

spor pentru consemnare la domiciliu;

spor de delegat;

spor pentru folosirea unei limbi straine, acordat salariatilor care lucreaza in posturi unde este necesara cunoasterea si folosirea unei limbi straine. Cuatumul acestui spor este de 10% din salariul de baza. Nu beneficiaza de acest spor interpretii si traducatorii, intrucat in fisele posturilor lor figureaza cunoasterea limbii straine ca obligatorie, fiind pregatirea lor de specialitate.

In contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca, acolo unde nu se incheie contract colectiv, se nominalizeaza fiecare fel de spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza. In cazul in care la stabilirea salariului de baza s-au avut in vedere conditiile de munca, timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei functii suplimentare si alte cauze care pot genera un spor la salariu, se renunta la acordarea distincta a unor sporuri de aceeasi natura cu cele avute in vedere la stabilirea salariilor de baza.

Societatea COMAT S.A. acorda salariatilor sai urmatoarele sporuri inscrise in contractul colectiv de munca:

spor pentru conditii nocive (sudor si electrician auto) = 10% ;

spor pentru conditii periculoase (legatori de sarcina, operator date, analist, inginer de sistem, dactilograf, secretara - xeroxista, telefonista, translatorist si macaragiu) = 10%

spor de penibilitate (ingrjitor) = 10%

spor pentru lucrul in timpul noptii de 25%, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul normal de lucru. Se considera munca desfasurata in timpul noptii, munca prestata in intervalul cuprins intre orele 22,00 - 6,00;

spor de 10 % din salariul de baza, pentru gestionarea marfurilor transportate de conducatorul auto si tractoristul trailerist, fara delegat, cu conditia confirmarii primirii-predarii sub semnatura a marfurilor transportate. Calculul se face proportional cu numarul zilelor lucrate in aceste conditii, pe baza referatului intocmit de seful de compartiment si avizat de conducerea societatii;

f) spor pentru exercitarea si a atributiilor aferente unei alte functii de 50% din salariul de baza al functiei ale carei atributii se indeplinesc, pentru timpul necesar exercitarii functiei suplimentare;

g) spor de vechime in munca (se calculeaza la total vechime in munca) minimum 5% incepand cu 5 ani vechime, pana la maximum 25%, care se va acorda pe urmatoarele transe de vechime:

h) ore suplimentare prestate peste durata normala a timpului zilnic de lucru convenit, precum si in zilele de repaus sau sarbatori legale, se compenseaza cu timp liber corespunzator sau se platesc dublu, in conformitate cu prevederile legale. Efectuarea de ore suplimentare, precum si plata acestora se face cu aprobarea directorului general;

i) spor de aprovizionare-desfacere de 20% din salariul lunar de baza negociat, pentru salariati, conditionat de efectuarea a cel putin 15 zile lucratoare deplasare pe luna la furnizori-beneficiari si obtinerea unor rezultate profitabile societatii, pe baza referatelor intocmite de sefii de compartimente si avizate de conducerea societatii.

ADAOSURI LA SALARII

Principalele adaosuri la salariu sunt: adaosul de acord, premiile si alte adaosuri.

Adaosul de acord reprezinta diferenta dintre suma incasata potrivit formei de salarizare in acord practicata si salariul de baza corespunzator timpului lucrat. Acest adaos este determinat in mod nemijlocit in legatura cu productia realizata, dar se evidentiaza separat fata de salariul de baza. In realitate nu este un adaos propriu-zis, ci o diferenta calculata, inclusa in salariul incasat.

Premiile sunt adaosuri propriu-zise care nu se acorda in functie de conditii de munca sau conditii speciale, ci in functie de contributia fiecaruia si a tuturor la realizarea veniturilor.

Sistemele de premiere aplicate in unitati cuprind o gama larga de premii. Dintre cele mai intalnite se mentioneaza:

a) Premii acordate in cursul anului in raport cu rezultatele obtinute in activitate, rezultate fie la nivelul fiecarui salariat, fie la nivelul sectorului de activitate sau chiar la nivelul unitatii. Pentru acordarea acestor premii se constituie un fond de premiere, prin aplicarea unei cote asupra fondului de salarii, astfel:

in cazul unitatilor bugetare, cota este de pana la 2% din fondul de salarii prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli;

in cazul unitatilor la care salariile se stabilesc prin negociere, cota este de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat.

La unitatile bugetare care realizeaza economii prin reducerea cheltuielilor de personal se poate aproba acordarea de premii in cursul anului si din economiile realizate, in limita a 2% din fondul de salarii prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli.

Pentru a contribui la stimularea reala a personalului, premiile nu trebuie acordate uniform tuturor salariatilor, ci diferentiate in raport cu rezultatele obtinute in activitate, iar plata lor sa se faca dupa un timp cat mai scurt de la data cand s-au obtinut rezultatele.

b) Premii anuale. Dupa aprobarea bilantului contabil, societatile comerciale pot beneficia de o cota parte din profitul net, cota ce poate fi de pana la 10%. La unitatile bugetare, personalul beneficiaza la sfarsitul anului calendaristic de un premiu anual de pana la un salariu mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face plata. In contractul colectiv de munca unic la nivel national 1996 se prevede posibilitatea diminuarii sau anularii acestor stimulente pentru salariatii care in cursul anului au desfasurat o activitate slaba sau necorespunzatoare ori au avut abateri pentru care au fost sanctionati disciplinar.

De mentionat ca, potrivit Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicata, sumele reprezentand premiul anual acordat personalului din institutiile publice precum si cele reprezentand stimulentele din fondul de participare la profit acordate salariatilor agentilor economici si managerilor, dupa aprobarea bilantului contabil, se impoziteaza separat de celelalte drepturi acordate in luna in care are loc plata acestora.

c) Premii speciale. Cu ocazia unor sarbatori religioase, cum ar fi Pastele sau Craciunul s-a extins practica la unitatile la care drepturile salariale se stabilesc prin negociere de a se acorda premii speciale al caror cuantum se stabileste prin contractul colectiv de munca . Aceste premii nu sunt dependente de rezultatele obtinute in munca si in cele mai multe cazuri valoarea lor este aceeasi pentru toti salariatii, indiferent de nivelul salariului lor de baza.

d) Prima de vacanta. O astfel de prima se acorda numai in unele unitati in care drepturile salariale se stabilesc prin negociere, in cuantumul si in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii.

Prima de vacanta se acorda ca un supliment la indemnizatia de concediu si se plateste inainte de plecarea in vacanta. In practica se intalnesc doua metode de stabilire a primei de vacanta:

ca o cota parte din salariu, de regula din salariul de baza;

ca o suma fixa, aceeasi pentru toti salariatii.

e) Alte premii. Pentru obtinerea unor rezultate cu totul deosebite, in unele domenii de activitate se utilizeaza un sistem de acordare a unor premii a caror valoare este stabilita cu anticipatie, valoarea acestora fiind diferentiata in raport cu performanta obtinuta. Un astfel de sistem se utilizeaza de exemplu in activitatea sportiva.

Pentru reducerea costurilor de fabricatie, in unele unitati se utilizeaza metoda de a se acorda premii pentru economiile realizate fata de consumurile normate, la materiile prime sau la materialele utilizate in activitatea respectiva. Si in cazul acestor premii, valoarea lor se poate cunoaste cu anticipatie, ceea ce are un efect favorabil in cointeresarea personalului. Exista insa pericolul ca din dorinta de a se obtine economii cat mai mari sa se neglijeze calitatea produselor.

Alte adaosuri. Unele unitati, prin contractele colective de munca, au prevazut posibilitatea acordarii, in mod gratuit sau cu pret redus, a unor cantitati de produse sau servicii, de regula dintre cele realizate de unitatea respectiva. Cantitatile acordate sunt aceleasi pentru toti salariatii. Periodicitatea acestora este:

zilnica, cum este cazul painii;

lunara, cum este cazul energiei electrice;

anuala, cum este cazul lemnelor.

Evaluarea produselor acordate ca plata in natura se face, potrivit art.2 din Legea nr. 32/1991 , republicata, la pretul de vanzare practicat in unitate pentru produsele din productia proprie si la pretul de aprovizionare, pentru alte produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preturile si tarifele sunt cele practicate la data efectuarii platii in natura.

La societatea COMAT S.A.adaosurile la salariul de baza sunt formate din:

a) premii acordate din fondul de premiere, calculate iutr-o proportie de 10% din fondul de salarizare realizat lunar si cumulat in functie de posibilitatile societatii;

b) cota parte din profitul net ce se repartizeaza salariatilor de catre Adunarea generala a actionarilor, care aproba si criteriile de acordare;

c) adaosul de acord;

Salariatii societatii participa la repartizarea cotei de profit aprobata de Adunarea generala a actionarilor, daca au lucrat cel putin 3 luni pe parcusul anului in societate si nu au avut abateri disciplinare (sanctiuni, absente nemotivate). Pentru cazurile de abateri disciplinare, la acordare, Consiliul de Administratie si conducerea sindicatului se vor intruni si vor stabili procentele de diminuare.