TRASAREA UMBRELOR

TRASAREA UMBRELOR

În dubla proiectie ortogonala. Se foloseste imaginea obiectului umbrita pentru a se scoate in evidenta volumul acestuia, adica se reprezinta obiectul impreuna cu umbra lui, dandu-i-se astfel profunzime.

În reprezentarea corpurilor cu ajutorul umbrelor, s-au adoptat conventional anumite reguli, in vederea uniformizarii si simplificarii constructiilor grafice, precum si pentru obtinerea unor imagini usor de descifrat. Astfel:

- sursa de lumina este situata la infinit, razele de lumina fiind paralele intre ele,

- directia razelor de lumina este dupa diagonala unui cub ale carui fete sunt situate in planele de proiectie, directia fiind orientata spre origine.

- in epura proiectiile razei de lumina pe planele de proiectie formeaza un unghi de 45 grade cu axele de proiectie.

Problema trasarii umbrelor in epura se reduce la gasirea liniei dupa care cilindrul razelor de lumina este tangent la corp, precum si la gasirea intersectiei acestuia cu o fata sau un corp. În primul caz se gaseste umbra proprie, in al doilea umbra purtata.

Umbra punctului:

Umbra dreptelor particulare:

Umbra figurilor plane:

Umbra corpurilor geometrice: umbra proprie a poliedrelor se gaseste cautand fetele luminate ale acestora, iar in cazul corpurilor rotunde, linia de separatie a partii luminate de cea umbrita. Umbra aruncata se gaseste la intersectia prismei de lumina tangenta corpului cu planul respectiv. În desenele ce urmeaza pot fi observate umbrele unei piramide, unui con, unei prisme, unui cilindru, a unei sfere:

Umbra cladirilor si a elementelor de constructii.

Cladire cu acoperisul terasa: Cladire cu acoperis cu pante:

Coloana cu placa rotunda: Pilastru cu placa dreptunghiulara:

Umbra unei scari:

Umbra unui cos pe acoperis:

Trasarea umbrelor in axonometrie da profunzime obiectelor si se poate face fie din dubla proiectie ortogonala, fie direct. În axonometrie trasarea umbrelor se face cu ajutorul razei de lumina din spatiu R reprezentata axonometric si a proiectiei orizontale a razei de lumina r reprezentata de asemeni axonometric.

Umbra unui volum geometric Umbra a doua corpuri alaturate,

format din verticale si orizontale: cu directia razei de lumina data:

Umbra pe o scara:

Umbra proprie si aruncata a unei cladiri cu acoperis in patru ape:

Umbra proprie si purtata in axonometrie se poate determina si indirect, trasand umbrele la 45 de grade in dubla proiectie ortogonala si apoi reprezentandu-le in axonometrie.

Umbra in perspectiva se traseaza tot cu ajutorul razei de lumina. Se noteaza cu S urma razei de lumina pe tablou si cu s proiectia orizontala a razei de lumina pe tablou, care se afla pe linia orizontului, soarele fiind considerat la infinit.

Umbra unei verticale cu soarele considerat in spatiul real, in spatiul neutru sau in spatiul imaginar:

Umbra unui volum prismatic, proprie si aruncata, soarele fiind considerat in spatiul real:

Umbra unei cladiri, soarele fiind in spatiul real:

Umbra unei cladiri, soarele fiind in spatiul neutru:

Umbra unei cladiri, soarele fiind situat in spatiul virtual: