Conceptul de emisiune

CONCEPTUL DE EMISIUNE

Emisiunea radio reprezinta un miniprogram realizat pentru un segment mai mare sau mai mic de ascultatori cu o structura bine alcatuita si o delimitare in timp precisa. In functie de tipul de emisiune (magazin, monotematica, interactiva, muzicala) se stabileste structura emisiunii. Structura emisiunii se realizeaza pe ore si poarta denumirea de desfasurator.

1 Desfasuratorul unei emisiuni radio

Unul dintre secretele cel mai bine pazite ale unui post de radio se refera la hotclocks adica ceasurile de emisie. Ele reflecta structura unei ore de emisie si maniera in care sunt structurate continuturile, succesiunea elementelor de program conform definitiei formatului de program respectiv. Inainte ca aceste structuri sa prinda forma, trebuie aflate raspunsurile la urmatoarele intrebari:

- Se va recurge sau nu la elemente vorbite / informatie? Care va fi ponderea acestor elemente

Vor fi introduse in interiorul unei ore de emisie spoturi publicitare? Daca da timp de cate minute ?

- Ce alte elemente ar mai trebui sa fie prezente pe parcursul unei ore ? (Informatii meteo ? Buletine rutiere ? Alte tipuri de materiale ? Oferte speciale muzicale ? Consursuri cu premii ? etc).

Calupurile publicitare sunt adesea elementul cel mai greu de introdus intr-un hotclock deoarece orele la care urmeaza sa fie difuzate spoturile publicitare sunt convenite pe baza de contract, de comun acord cu clientii. Calupurile reprezinta din puctul de vedere al ascultatorilor elementul program cel mai putin indragit si cel mai adesea cauza numarul 1 pentru comutarea pe alt post sau inchiderea radioului. Dar si elementele vorbite pot deveni un «  factor de comutare » daca sunt prost plasate in program sau prost realizate. Tot ceea ce intrerupe fluxul muzical trebuie tratat cu atentie si trebuie sa asigure continuitatea sfertului de ora.

«  Continuitatea sfertului de ora  » este o regula ce reflecta metodologia de determinare a cotelor de audienta.

Un ascultator ce urmareste programul timp de cel putin 5 minute in cursul unui sfert de ora este considerat « o persoana ». Daca acelasi ascultator va mai asculta emisiunea acelasi post pe parcursul unui alt sfert de ora, timp de alte cel putin 5 minute va fi considerat « o a doua persoana ». Cu alte cuvinte un ascultator ce receptioneaza emisiunea intre :00 si :10 va fi contabilizat o singura data. Un alt ascultator ce receptioneaza emisiunea intre :10 si :20, adica tot timp de 10 minute va conta dublu. O data ca ascultator al sfertului de ora cuprins intre :00 si :15 a doua oara ca ascultator al sfertului de ora dintre :15 si :30. De aceea, de mai multi ani se incearca amplasarea calupurilor publicitare cat mai departe de granitele dintre sferturile de ora ( :00, :15 ,  :30, :45) pentru ca ascultatorul sa poata fi ademenit printr-o oferta usor digerabila si sa asculte emisiunea si in « sfertul urmator ».

Exemplu general format :

stiri 00

pubublicitate 50 10 vorba

vorba 40 20 publicitate

stiri  30

Dupa ce s-a decis care va fi amplasarea elementelor vorbite / publicitare in program, urmeaza sa se stabileasca unde si la ce tip de comperaj se va apela si unde se va recurge la elemente de productie pentru a servi cat mai bine obiectivul pe care programul respectiv il urmareste. Urmatorul pas in schitarea unui hotclok il constituie amplasarea muzicii. Prin aceasta se stabileste ce categorii muzicale vor ocupa anumite pozitii si ce conditii suplimentare (intensitate, ritm) vor trebui sa indeplineasca aceste piese muzicale.

Desfasuratorul unei emisiuni difera in functie de :

tipul emisiunii ;

pozitionarea in timp a dimensiunii si durata acesteia.

In functie de tipul emisiunii, avem emisiuni magazine zilnice cu rubrici fixe pe care ascultatorul este obisnuit sa le asculte la o anumita ora. Astfel de rubrici trebuiesc difuzate la ora la care sunt prevazute in desfasurator si atentie : zilnic, in cazul in care emisiunea este zilnica si la aceeasi ora.

In emisiunile muzicale, partea vorbita se diminueaza foarte mult. Intentia este de a-l lasa pe ascultator in compania muzicii ce ii place.

Si in cazul emisiunilor monotematice cu invitat, desfasuratorul nu este foarte strict. In cazul in care invitatul spune ceva extrem de interesant si nu poate fi intrerupt se amana cu un minut, doua chiar, intrarea calupului publicitar.

Exista situatii speciale cand un realizator de emisiuni poate sa se abata de la desfasurator si anume in cazul in care apar evenimente neprevazute ce necesita o relatare imediata de la fata locului si anume : o stire de senzatie.

In ceea ce priveste pozitionarea emisiunii si durata se recomanda ca in desfasuratorul emisiunilor matinale, partea vorbita sa cuprinda 60% din program insa in emisiunile de seara, partea vorbita trebuie sa fie cam 20% din program.

De asemenea, in cazul unei emisiuni de o ora, partea vorbita si cea muzicala se recomanda a fi de 50% fiecare.

Desfasuratorul unei emisiuni se realizeaza de obicei de catre directorul de programe ce trebuie sa se faca foarte bine inteles de catre realizatori.

Exista si cazuri in care desfasuratorul se intocmeste chiar de catre realizatorul emisiunii. Este vorba despre o idee de realizare a unui anumit tip de emisiune, idee ce vine din partea unui redactor. In asemenea cazuri, el este acela ce intocmeste si desfasuratorul emisiunii si il prezinta directorului de programe.

2. Interventiile redactionale in cadrul unei emisiuni

Pentru un ascultator, prezentatorul este interlocutorul sau. El este intruchiparea informatiei pe care o da. Prin prezentare, o informatie isi capata credibilitatea, importanta si utilitatea pentru ascultator.

Ascultatorii sunt de obicei nemilosi. Cele povestite de un prieten le poti asculta vreme indelungata chiar daca te plictisesc. Ascultatorul radio este o faptura cam nepoliticoasa ; el ne urmareste rareori cu maxima atentie, in plus isi vede de treburile sale, se enerveaza, isi pierde rabdarea si ne paraseste fara nici un fel de explicatie. Si daca putin mai tarziu ni se alatura din nou, are pretentia sa fie tratat tot atat de prietenos si prevenitor, de parca nu s-ar fi intamplat nimic. Ascultarea radioului este un act individual nu unul colectiv. Chiar daca este probabil ca o emisiune sa fie urmarita de mii si mii de persoane, fiecare ascultator o face pentru sine (radioul asigura o comunicare de la om la om). De aceea moderatorul vorbeste cu ascultatorul sau pe care nu-l cunoaste si nici ascultatorul nu-l cunoaste pe moderator, dar moderatorul ii pretinde ascultatorului o atentie pe care, in mod normal, nu ai astepta-o de la un strain. Moderarea este arta de a povesti unui om, complet strain, lucruri despre care el nu si-a pus niciodata intrebari, in asa fel incat sa se mire cum de-a putut trai fara sa le stie. Iata cateva indicatii privind moderarea sau interventia intr-o emisiune:

1) Incercati intotdeauna sa va adresati unui anume ascultator. Folositi chiar persoana a-II-a singular. Creati-va o imagine despre ascultatorul caruia va adresati. Astfel, moderarea va deveni mai directa si mai personala. Ganditi-va la anumiti oameni si creati-va un interlocutor vizual.

2) Dezoltati-va stitul propriu in cadrul profilului postului dumneavoastra. Ascultatorii stiu sa aprecieze cand un moderator pare autentic, nu afectat. Nu va transformati in clovn, daca nu vi se potriveste. Si un stil de moderare calm, poate fi modul reusit.

3) Evitati trecerile fortate. Moderatorii sunt intotdeauna de parere ca trebuie efort a sa construiasca punti de la o tema la alta sau de la o stire oarecare la melodia urmatoare. Trei din patru treceri sunt de prisos. Nu lipiti impreuna ceea ce nu se potriveste.

4) Nu comentati reclama nici pozitiv, nici negativ. Ca urmeaza o reclama observa ascultatorii si singuri. Indicatia acum trebuie sa castigam niste bani este inutila. Un moderator ce isi permite aforisme de genul aveti 5 minute sa fumati o tigara poate evident sa renunte la salariul sau provenit din veniturile publicitare.

5) Nu comentati niciodata greselile colegilor. Daca vreodata se incurca, nu rebuie sa faceti glume. Balbaielile sunt suparatoare si oricum neplacute crainicilor. De critica se ocupa ascultatorii.

2.1. Prezentarea faptelor diverse intr-o emisiune

Faptele diverse pot fi considerate o latura amuzanta a emisiunilor atunci cand :

- poseda o mare valoare de comunicare, o stire importanta si in acelasi timp haioasa sau curioasa. Exemplu: Un copil dorea sa mearga la bunicul in satul invecinat dar s-a urcat in alt tren si a ajuns la Istambul, etc.

cand pot fi redate in putine propozitii si nu trebuie explicate.

Faptele diverse nu trebuie sa para fortate ci sa se impuna de la sine. Atunci cand o citeste, redactorul trebuie sa reflecteze daca este sau nu potrivita. Faptele diverse sunt o componenta de program ce trebuie pregatita. Cea mai pretioasa solutie este sa introduci, pur si simplu, stirea agentiei in emisiune. Ca redactor faceti-va timp ca la fiecare fapt divers sa va puneti intrebari :

- considera ascultatorii stirea intr-adevar amuzanta ? Nu faceti glume pe seama destinului oamenilor.

Daca intr-un eveniment un om este destul de serios afectat fizic si psihic, acesta nu este un bun material pentru un fapt divers.

Stirea nu era deja in ziare ?

- Exista in arhiva efecte sonore ? Am sunet potrivit ce poate fi introdus inainte sau dupa faptul divers ? Chiar daca pentru prezentatori tentatia este mare acestia nu trebuie sa mai adauge nimic de la ei. O poanta buna exista prin ea insasi. Va jigniti ascultatorii daca, dupa o gluma mai adaugati o propozitie ce o explica si celui mai prost. Daca gluma are nevoie de explicatie nu a fost stire buna. In care cazuri, o stire poate fi imbunatatita printr-o propozitie scurta si prompta.

2.2. Prezentarea (forme de prezentare) in cazul emisiunilor unitematice cu invitat

Emisiunile unitematice cu invitat se realizeaza prin discutii pe tema abordata. O astfel de discutie trebuie pregatita de moderator (realizator) in sensul ca acesta trebuie sa-si alcatuiasca un set de intrebari clare si care sa aiba legatura directa cu tema abordata in emisiune. Niciodata moderatorul nu trebuie sa-i dezvaluie invitatului intrebarile la care acesta va trebui sa raspunda. In cazul in care invitatul stie deja intrebarile, se va pregati cu raspunsuri artificiale. Pe langa setul de intrebari, moderatorul trebuie , daca este cazul, sa adreseze si alte intrebari intr-un anume moment (in functie de dezvaluirile pe care le face invitatul). Niciodata un invitat nu trebuie lasat sa calomnieze alte persoane intr-o emisiune. De asemenea nu trebuie lasat sa faca acuze fara a aduce dovezi esentiale. Intotdeauna este de preferat ca moderatorul sa se adreseze invitatului cu apelativul « dumneavoastra », chiar daca acest invitat este in relatii mult mai apropiate cu moderatorul.

Niciodata nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, discutia este ascultata de ascultatori. Cofundarea intr-un anumit domeniu si folosirea unor termeni care nu sunt pe intelesul tutoror, pot face ca, emisiunea sa plictiseasca. Invitatul nu trebuie foarte des intrerupt, cu alte cuvinte, trebuie lasat sa-si termine ideile dar totodata trebuie atentionat pentru a raspunde intrebarilor adresate, deci nu trebuie lasat sa evite sau sa ocoleasca intrebarea.

2. Recomandari pentru realizatori (moderatori)

Sa inregistreze fiecare emisiune si sa mai asculte o data, dupa difuzare;

Sa isi impuna cate o imbunatatire la fiecare emisiune;

Sa respecte principiul importantei notitelor scrise. Daca informatiile sunt scrise

pe hartie si se intampla sa pierdeti sirul gandurilor, notitele sunt cele ce va salveaza.

4. Straduiti-va sa luati prin surprindere. Ascultatorul nu trebuie sa stie foarte exact ce se intampla in emisiune. Comprenajul introductiv nu trebuie decat sa trezeasca interesul pentru ceea ce urmeaza.

5. Supravegheati-va concurenta. Fiecare moderator ar trebui sa urmareasca ce face concurenta, nu doar inainte ci si dupa ce iese din emisie si chiar in timpul emisiei. Exista ascultatori care, pe parcursul derularii unei emisiuni, schimba postul si compara programele intre ele.

6. Daca va pregatiti emisiunea va creati « o plasa de protectie ».

Cu cat prezentatorul este mai bine pregatit cu atat reuseste sa fie mai spontan. Multi prezentatori care par spontani si spirituali sunt astfel pentru ca sunt bine pregatiti. Prin «  a pregati » o emisiune se intelege a te gandi din timp la toate. Ascultatorul ghiceste, din tonul prezentatorului (moderatorului) daca acesta pune sau nu suflet in ceea ce face.

7. Nu vorbiti o limba straina . Folositi vocabularul propriilor ascultatori si nu va subestimati ascultatorii.

8. Doar o idee de break (interventie, moment) . Prezentatorul nu trebuie sa spuna tot ce stie intr-un singur break. O asemenea incercare nu poate decat sa plictiseasca si sa sporeasca neatentia ascultatorului.

9. Nu faceti reclama numai propriilor emisiuni. In cursul zilei se pot difuza anunturi promotionale, atat pentru emisiunea din ziua respectiva cat si pentru emisiuni din alte zile.

10. Fiecare post de radio ar trebui sa isi amenajeze o biblioteca pentru prezentatori. Aceasta biblioteca ar trebui sa cuprinda o serie de lucrari relevante, reviste de specialitate, care se refera la activitatea prezentatorului si la sectorul de divertisment. Aceasta biblioteca ar trebui sa pastreze arhiva tuturor actiunilor speciale ale respectivului post de radio. Ar trebui alcatuit un registru cu sloganurile utilizate in actiunile anterioare.

Promovarea unei emisiuni

Promo reprezinta publicitatea in interes propriu pe care o practica un post de radio pentru emisiuni. Anunturile folosite pentru promovarea unei emisiuni se aseamana in privinta structurii si evidentei cu spoturile publicitare. Ele se fac pentru a atrage cat mai multi ascultatori pentru emisiunea respectiva. Astfel de promo nu trebuie sa depaseasca un minut si trebuie lucrate astfel incat sa trezeasca interesul ascultatorului pentru emisiune.

Dintr-un promo nu trebuie sa lipseasca titlul emisiunii, ora si ziua cand se va difuza.

Pentru a avea impact, un promo, se difuzeaza cat mai des. Nu numai emisiunile sunt promovate ci si elemente ale unei emisiuni si anume rubrici.

Pentru promo-urile rubricilor se aplica aceleasi reguli. De obicei se promoveaza o rubrica noua din cadrul unei emisiuni.

Promovarea unei eimisuni radio se face, in special, pentru programele postului de radio respectiv dar in cazul in care se poate, se apeleaza si la alte mijloace media : TV, presa scrisa.

O buna promovare a unei emisiuni poate atrage un plus de ascultatori.