Televiziunea

Televiziunea

Televiziunea a caștigat teren in fața undelor radiofonice, insa avantajul imaginilor nu a impiedicat radiodifuziunea sa-și urmeze cursul. Cine a spus ca depindem de televizor pentru a vedea imagini? Puterea cuvantului inca se mai face simțita prin radio, iar caracterul intelectual al sunetului poate foarte bine contura "imagini audio" de o creativitate fara margini. Radioul nu ne constrange, nu ne ține imobilizați in fața lui și nici nu ne intoxica sau agaseaza cu "Stirile de la ora cinci". El știe sa fie un prieten bun in lupta cu singuratatea, "merge" cu noi pretutindeni și se preocupa de educația nostra. Receptiv la schimbarile societații, radioul și-a modificat programele, obiceiurile și stilul, profitand de progresul tehnic. Apariția mijloacelor de comunicare diversificate și publicul din ce in ce mai segmentat, au provocat o specializare a radioului pentru a face fața concurenței. Distincția laudabila a postului de radio este ca acesta nu a lasat in urma educația și cultura, din contra a pledat in favoarea lor.Tema lucrarii dorește sa aduca in discuție tocmai aceasta problema a educației prin mass-media, din perspectiva postului de radio, ca marca a campaniei de relații publice.

Motivația personala a venit din experiența directa cu o echipa de radio inca din primul an de facultate, cand am avut șansa de a-mi desfașura stadiul de practica in cadrul departamentului de știri al Radio Guerrilla. Spiritul in care postul acționeaza m-a impresionat, iar originalitatea, umorul, lupta cu banalul și dorința intregului colectiv de a fi creativ in construirea grilei de programe, dar și a muzici promovate m-au cucerit ca ascultator. In plus, inițiativele educative ale postului concretizate in campanii de educare sociala m-au determinat sa incep o cercetare stiințifica in acest sens. Campania "Antimitocanie urbana" mi-a atras atenția, in deosebi, prin spiritul sau critic, cu care m-am identificat. Comportamentele necivilizate ne inconjoara la tot pasul, dar prea puține mijloace de comunicare iau atitudine. Din contra, ele incurajeaza astfel de comportamente superficiale prin conținuturile mediatice promovate. Inițiativa Radio Guerrilla de a ridiculiza in mod public comportamentele badarane și de "a le arata cu degetul" demonstreaza curajul, preocuparea pentru educarea sociala și dorința de a pune cap acolo unde alții pun capat.

Un alt motiv pentru care am ales acest studiu de caz este formatul inedit, cu un conținut original, fara a fi aduse din spațiul european sau american "rețete de succes". Incercarea de a compara acest tip de radio inovator, avand un conținut specific și o imagine pregnanta in spațiul radiofonic, cu altul de același fel este dificila, deoarece in FM-ul romanesc, a mai existat un singur post cu același tip de muzica, Radio Intact, dar care a incercat o divizare a publicului intr-unul rafinat pe de o parte și total nerafinat pe de alta, care i-a amenințat dispariția, pierzand prima categorie de ascultatori. Majoritatea posturilor au adoptat formate de radio asemanatoare celor originale americane  sau modificate pentru a atrage un anume segment de public. Multe dintre ele au optat pentru formula clasica și, aș putea spune, limitata a canalului specializat pe muzica, și anume difuzarea de hit-uri prin lista de melodii redata la un anumit interval de timp. Radio Guerrilla "rupe randurile" din incercarea de a fi mai mult decat un simplu radio, ci o mișcare, o "grupare" care vrea sa caștige batalia cu plictisul și mediocritatea. Intrebarea este cum reușește acest mijloc de comunicare sa iși țina promisiunile, prin ce strategii influențeaza ascultatorii sau cum ii atrage pe cei dornici de experiența radiofonica? Pentru a ințelege aceste prime precizari, dar și pentru o apropiere de studiul de caz, este necesara specificarea aprofundarii teoretice, așa cum urmeaza.

Cercetarea științifica a urmarit, in prima instanța, definirea sistemului mass-media pentru a cunoaște importanța sa in societatea actuala. Lucrarea in jurul careia mi-am ghidat cercetarea generala pentru cunoașterea și ințelegerea conceptelor fundamentale este Introducere in sistemul mass-media, scrisa de Mihai Coman. Scopul a fost de a prezenta și defini termenii de mass-media, comunicare de masa, cultura de masa, dar și diferențierea unor concepte, precum funcțiile, rolul și efectele mass-media. Mergand dinspre general catre particular, mi-am indreptat atenția catre postul de radio, evoluția in timp și semnificația in lumea actuala. Prin aprofundarea mai multor lucrari de referința, am incercat sa definesc postul de radio, evoluția sa, schimbarile produse și sa accentuez particularitațile acestui mijloc de comunicare. In familiarizarea cu specificul postului de radio și cu activitatea radiofonica din Romania mi-a folosit lucrarea Jurnalism radio a lui Vasile Traciuc, iar pentru conceptele privind radioul modern specializat am consultat Radio and TV programming a lui Herbert Howard și Michael Kievman.In urma parcurgerii conceptelor teoretice din aria radiofonica, a fost necesara analizarea Teoriilor comunicarii de masa, studiate din perspectiva lui Melvin DeFleur, pentru a putea mai apoi sa expun studiul de caz prin influența lor aupra atitudinilor și comportamentelor.

In acest sens, a fost necesara dezvoltarea teoretica a efectelor mass-media, determinate de durata limitata sau pe termen lung. Teoriile influenței selective au folosit la ințelegerea diferențelor individuale, sociale și relaționale, dobandite prin procesul de invațare, care se interpun intre individ și conținutul mass-media și care influențeaza impactul mijloacelor de comunicare asupra structurii cognitive, relațiilor sociale și asupra categoriei sociale.  Studiul socializarii și teoriie influenței indirecte aprofundeaza primele direcții abordate prin scoaterea in evidența a importanței contextului social și cultural in care individul iși desfașoara activitatea. Prin socializare, el invața sa dezvolte o relatie cu semenii in cadrul social, prin intermediul careia dobandește anumite principii de interpretare a realitații inconjuratoare, adaptare la mediu și raportare la ceilalti. Astfel, atitudinile, convingerile si comportamentul individului sunt modelate de sistemele socio-culturale.

In acest cadru teoretic deja definit, am incercat sa demonstrez influența Radio Guerrilla asupra publicului prin campania "Antimitocanie urbana", analizata și interpretata din perspectiva efectelor mass-media și ilustrata prin imagini. Cercetarea in vederea studiului de caz a presupus, in primul rand, urmarirea campanie pe o perioada de aproximativ opt saptamani, intre 15 martie și 15 mai. Pentru a defini identitatea canalului radio și cunoașterea grilei de programe, precum și specificul fiecarei emisiuni, am ascultat constant postul de radio timp de cel puțin patru luni.

Metodologia de lucru propusa pentru primul capitol a urmat o analiza a importanței și rolului mass-media in societatea actuala, continuind cu expunerea teoriilor comunicarii de masa pentru a observa efectele mass-media asupra atitudinilor și comportamentului prin expunerea la conținutul mediatic. Pe termen scurt, influența este imediata și puternica, iar reacțiile diferite, provocate de stimulii transmiși, se explica prin diferențele individuale, dobandite prin procesul de invațare și determinate de mediul cultural și social. Oameni au interese, nevoi și convingeri diversificate in funcție de valorile insușite, modul de percepție și de experiențele anterioare.

In același timp, atitudinile și comportamentele oamenilor din categorii sociale distincte se deosebesc din cauza caracteristicilor, clasei sociale, etniei sau mediului de proveniența. Așadar, ei vor ințelege, interpreta și acționa diferit in contact cu mesajele mediatice. Insa, pentru a ințelege cauzele și impactul mass-media a fost necesara o aprofundare a studiului din perspectiva acumularii de efecte. Consecințele indirecte și pe termen indelungat ale mijloacelor de comunicare, ca modalitați de socializare, sunt observabile in formarea gandirii și la nivelul atitudinilor și comportamentelor, in special, la tineri. Aceste urmari sunt posibile prin puterea mijloacelor de a transmite valori si modele culturale ale societatii. Expunerea excesiva la mass-media, in special la emisiunile "goale" de conținut și la produsele mediatice care prezinta modele negative de comportament poate avea, in acest caz, urmari nefaste asupra atitudilor și comportamentelor. Astfel, aceste concepte prezentate in primul capitol al lucrarii vor fi apoi folosite ca instrumente de analiza in cadrul studiilor de caz, și anume, a campaniei "Antimitocanie urbana".

Urmatoarele doua capitole iși indreapta atenția catre mijlocul de comunicare selectat spre analiza. In acest sens, teoria se specializeaza și expune rolul și locul radioului in societate, cu referire la inceputurile radiofonice romanești, dar și nuanțeaza particularitaților canalului audio. Continuarea studiului teoretic este menita sa evidențieze schimbarile tehnologice suferite, care au determinat posturile de radio sa adopte formate noi, sa propuna strategii muzicale diverse și sa atraga prin grila de programe. Caracteristicile specifice postului modern de radio sunt specializarea pe un anumit format - in general, bazat pe muzica sau informație, imbunatațirea relației cu publicul, apopiere determinata de stilul oral, creșterea interactivitații prin telefonul ascultatorului și prin pagina de Internet a postului de radio, evidențierea funcție de confesiune publica și rolul prezentatorului transformat in animator. In completare, impactul Internetului asupra radioului este prezentat pentru a ințelege mai tarziu cum canalul audio se folosește de comunicarea virtuala pentru a propune cai de acțiune in campania de relații publice.Aceasta baza teoretica are menirea de a-și focaliza atenția spre postul de radio, pentru ca in acest context detaliat sa poata fi, mai apoi, identificat și analizat postul Radio Guerrilla, ales ca studiu de caz.

Identitatea postului se remarca prin tipul de radio modern, actualizat prin contopirea a doua formate radiofonice, avand ca rezultat pe cel de Hot Adul Contemporrary . De asemenea, conținutul "livreaza" umor, creativitate și spontaneitate. Ideea aparte este ca postul nu se declara ca fiind un radio, ci o formațiune, un "comandament de lupta" cu misiunea declarata impotriva banalitații și monotoniei. De aici și jingle-ul "Pune mana și asculta radio! Eu nu ascult radio, eu ascult numai Guerrilla!". Radioul se diferențieaza prin muzica promovata, atitudine și public și se adreseaza ascultatorilor cu varste intre 25 și 34 de ani (public extins, 20- 39 de ani) educați, cu studii superioare, un venit mediu sau mare și avand funcții inalte. Canalul audio promoveaza un sistem de valori, in care crede, așa cum sunt: curajul, sinceritatea, adevarul și responsabilitatea. Acestea sunt preluate ca scop general și in campania de relații publice cu efectul dorit de a readuce in discuția publica problema educației. In completarea imaginii, pot spune ca schimbarea sub numele de Guerrilla promoveaza libertatea, ironia fina sau "aproape fina", curajul de exprimare, dreptul de afirmare libera și fara constrangeri, coordonate dupa care se ghideaza demersul de "Antimitocanie urbana". In concluzie, putem spune ca radioul s-a deosebit in spațiul radiofonic romanesc prin grila de programe, calitativa și unica.

Campania aleasa ca studiu de caz pentru a fi analizata și interpretata este urmarita dupa etapele propuse de Bernard Dagenais, in lucrarea sa, "Campania de relații publice". Acțiunea urmarește reinstaurarea unui sistem de valori, așa cum menționam mai sus. Ridiculizarea comportamentelor badarane prin prezentarea lor ca specii animale are menirea sa trezeasca interesul public pentru nevoia de educație și dorește sa declanșeze schimbarea de atitudini și comportament prin critica ironica adusa personajelor prezentate. Campania promoveaza jingle-urile in limbaj de Teleenciclopedie prin vocea remarcanta a Marianei Zaharescu, personalitate deosebita cu experiența in radio și televiziunea.

Prin acest demers campania dorește sa provoace un "zgomot comunicațional" cu ecou pentru a determina cat mai mulți ascultatori ai postului și pe cei din publicul larg care primesc mesajul sa adopte o atitudine negativa fața de aceste comportamente. In stimularea acestora se alatura imaginile comice, care surprind o realitate imediata, observata in mediul urban și care deranjeaza, dar și evenimentul de lansare a "Atlasului de mitocanie urbana", in cadrul celui mai mare targ de carte desfașurat in București anul acesta. Un alt scop este de a provoca o schimbare de comportament, care insa e dificila, avand in vedere ca aceasta campanie se desfașoara pe termen scurt - doua luni. Strategiile folosite și tehnicile de relații publice și mass-media sunt diversificate astfel incat mesajul sa ajunga la un numar cat mai mare din publicul vizat și sa acopere toate suporturile mediatice.

Expunerea mediatica prin audio-vizual, presa scrisa, dar și prin panourile stradale urmarește  un impactul cu efecte pozitive asupra conduitei umane. In consecința, teoriile comunicarii de masa menționate in partea teoretica au avut menirea de a face posibila ințelegerea și identificarea efectele provocate ale campaniei prin difuzarea lor cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa, urmarindu-se in mod special efectele asupra educației și culturii.

In lucrarea de fața, imi propun sa cercetez efectele campaniei asupra publicului pe fundamentul teoretic prezentat, dar și din perspectiva de receptor al mesajului "de bun-simț". Urmarirea desfașurarii campaniei, parcurgerea discuțiilor de pe pagina de Internet  și observarea reacțiilor celor care denunța mitocania sau parerile persoanelor din cercul interpersonal, m-au ajutat in incercarea demonstrarii impactului postului de radio, prin intermediul campaniei de educare.