Iluminarea modelului cu lumina naturala

Iluminarea modelului cu lumina naturala

Executarea portretelor in aer liber, la lumina naturala, se ofera de obicei avantajul folosirii unor timpi de expunere scurti (1/50 - 1/250 s), inlaturandu-se prin aceasta pericolul producerii unei neclaritati de miscare. Totodata, timpii de expunere scurti ingaduie ca modelul sa fie fotografiat in atitudini mai firesti (razand, mergand, cu parul si imbracamintea fluturate de vant, etc.).

Pentru obtinerea unor portrete fotografice reusite, in cazul iluminarii modelului cu lumina naturala, este de dorit sa se evite :

- iluminarea frontala sau aproape verticala a modelului (cazul in care razele solare, aproape orizontale, ilumineaza uniform chipul modelului, sau in cazul in care razele soarelui de la amiaza cad aproape vertical asupra modelului). Iluminarea frontala are ca efect obtinerea unor imagini plate, iar iluminarea verticala determina producerea unor puternice umbre in arcadele ochilor, sub nas si sub barbie. In ambele cazuri, modelul face eforturi pentru a pastra ochii deschisi, fapt care are ca rezultat obtinerea unor imagini in care trasaturile apar crispate. Din nefericire, aceste iluminari continua sa fie alese frecvent de fotografii amatori, care aseaza in asa fel modelele, incat totdeauna "soarele sa se afle in spatele fotografului". Aceasta "regula", transmisa oral din generatie in generatie, trebuie abandonata, deoarece ea nu poate asigura rezultate de calitate in cazul portretelor fotografice;

- iluminarea puternic laterala a modelului (cazul in care razele solare formeaza un unghi de aproximativ 90^o cu axa de vizare). O asemenea iluminare are ca urmare formarea unor umbre puternice pe una dintre laturile fetei, fapt care determina ca ea san u fie utilizata decat in cazul in care se urmaresc efecte speciale, studiate in prealabil de fotografii profesionisti si amatory experimentati. Este indicat ca, pe cat posibil, modelul sa fie astfel asezat, incat iluminarea lui sa fie usor oblica (razele solare directe sa formeze un unghi de 30 - 45^o cu axa de vizitare). In cazul iluminarii modelului cu lumina naturala, cele mai bune rezultate se otin :

- In primele ore ale diminetii (de pilda, 6 - 9, in timpul verii) ;

- In ultimele ore ale dupa - amiezii (de pilda, 17 - 19, in timpul verii) ;

- La orice ora din zi, cand soarele este acoperit de un strat subtire de nori.

In toate aceste cazuri, iluminarea modelului este blanda, determinand formarea unor umbre delicate pe chipul lui.

O atentie deosebita trebuie acordata expunerii cat mai exacte in cazul executarii portretelor unor persoane cu imbracamintea in culori deschise ; erorile de expunere produc o inrautatire considerabila a imaginii.

Fotografierea modelelor in interior, la lumina de zi primita prin fereastra, necesita o asemenea amplasare a lor incat sa se evite formarea umbrelor brutale. Pentru atenuarea umbrelor dure se poate folosi cu succes un ecran, reflectant sau un izvor de iluminare artificiala cu o putere mai redusa.

Iluminarea modelului cu lumina artificiala

Cea mai mare parte a fotografilor profesionisti, precum si un numar considerabil de fotografi amatori prefera sa foloseasca pentru executia portretelor iluminarea modelelor cu ajutorul izvoarelor de lumina artificiala.

Fata de iluminarea cu lumina naturala, iluminarea cu lumina artificiala prezinta o serie de dezavantaje, printre care citez :

- Stabilirea intensitatii fluxului luminos emis de izvoarelor de iluminare artificiala in comparatie cu varietatile de intensitate, la diferite ore din zi, ale luminii naturale ;

- Compozitia spectrala (temperatura de culoare) constanta a luminiiartificiale ;

- Posibilitatea de a aseza diferitele izvoare de iluminare artificiala la distantele si in pozitiile necesare in cazul de fotografiere dat si pentru efectul fotografic urmarit.

Cele mai prielnice conditii pentru executarea unui portret se creeaza prin folosirea mai multor izvoare de lumina artificiala, cu ajutorul carora se urmareste obtinerea :

- Unei iluminari generale, denumita si iluminare de ambianta, sau iluminare de desenare, care scalda in intregime modelul intr-o lumina uniforma, difuza ;

- Unei iluminari de efect, denumita si iluminare de completare, care consta in dirijarea unui flux sau a mai multor fluxuri luminoase intense, pe anumite portiuni, de intindere redusa, ale modelului.

Iluminarea generala se obtine cu ajutorul unuia sau mai multor izvoare de lumina artificial care, de cele mai multe ori, sunt constituite din becuri opale cu incandescenta montate in reflectoare parabolice cu deschidere mare.

Pentru accentuarea efectului de difuzie se dispun adeseori, in fata izvoarelor de lumina, ecrane semitransparente, confectionate din panza alba cu tesatura rara, tifon, hartie de calc, etc; ecranele sunt fixate in cadre de lemn sau de metal.

Iluminarea de efect se obtine cu ajutorul unor becuri cu oglinda argintata, montate in reflectoare parabolice cu deschiderea mica, sau cu ajutorul unor reflectoare speciale (reflectoare cu lentila Fresnel sau spoturi).

In studiourile fotografice atat iluminarea generala, cat si iluminarea de fecet a modelului sunt obtinute prin folosirea unui numar considerabil de izvoare prezentand caracteristici, precum si amplasamente diferite.

Majoritatea fotografilor amatori nu dispun insa de mijloacele tehnice folosite in studiouri, fapt care ma determina sa indic cateva solutii de iluminare a modelului care pot fi adoptate cu mai multa usurinta.

Iluminarea modelului cu ajutorul unui singur izvor de iluminare artificiala

Cand fotograful dispune numai de un singur izvor de iluminare artificiala (un bec cu incandescenta pentru uz fotografic de 250 sau 500 W) este preferabil sa se execute portrete bust sau a capetelor de expresie. Fotografierea intregii stature este ingreunata de faptul ca asigurarea unei iluminari a intregului model impune situarea izvorului de lumina artificiala la o distanta apreciabila, de unde si necesitatea de a opera cu timpi lungi de expunere.

Deoarece iluminarea frontala a modelului determina obtinerea de imagini fotografice plate, lampa va fi asezata usor lateral si la o inaltime mai mare decat inaltimea modelului. Printr-o asemenea dispunere a izvorului de iluminare se obtine un anumit relief al modelului, ins ape o parte a fetei se formeaza adeseori umbre puternice. Aceste umbre sunt atenuate, de obicei, cu ajutorul unui ecran de carton alb lucios, asezat de celalta parte a modelului si orientat in asa fel incat sa se obtina efectul de atenuare a umbrelor dorit.

Pentru usurarea conditiilor de lucru este indicat ca ecranul reflectant sa fie montat pe stativ sau sa fie prevazut cu un dispozitiv de fixare pe suprafetele obictelor din jur. Este de la sine inteles ca atat izvorul de iluminare,cat si ecranul de reflectare trebuie sa fie astfel asezate incat sa nu intre in campul cuprins de obiectiv.

Iluminarea modelului cu ajutorul a doua izvoare de iluminare artificiala

Iluminarea generala (de ambianta) se asigura cu ajutorul unei lampi opace, montate intr-un reflector parabolic cu deschidere mare. Iluminarea de efect se obtine cu ajutorul unui bec cu oglinda, montat intr-un reflector cu deschidere mica. Izvoarele de lumina trebuie asezate fata de model, incat iluminarea de efect sa fie mai puternica decat iluminarea generala.

Mentionez ca o posibilitate de dispunerea ambelor izvoare de aceeasi parte a modelului, izvorul destinat iluminarii de efect asezat aproape de model, putin in spatele lui, si la o astfel de inaltime incat lumina lui sa fie proiectata de sus asupra modelului. Partea figurii mai puternic umbrita poate fi iluminata indirect, cu ajutorul unui ecran de reflectare.

Pentru obtinerea unor efecte mai puternice este necesar ca izvorul de iluminare generala sa fie la o distanta mai mare de model. Folosirea acestei variante de iluminarea necesita o alegere potrivita a modelului si o corecta compunere a atitudinii si expresiei. Pentru iluminarea cu doua izvoare de iluminare se pot folosi si modele de dispozitive fulger electronice a caror constructie permite aprinderea simultana a doua lampi cu descarcare in gaze.

Iluminarea modelului cu ajutorul a trei izvoare de iluminare artificiala

Varietatile acestui gen de iluminare mai sunt denumite si iluminari cinematografice, datorita unei oarecare asemanari cu modul de realizare a iluminarii de efect si generale in tehnica cinematografica.

Una dintre variantele mai frecvente utilizate in cazut folosirii a 3 izvoare pentru iluminarea modelului presupune amplasarea sursei de lumina difuza in spatele aparatului fotografic, amplasarea sursei pentru iluminarea de efect mai aproape de model, usor lateral, precum si situarea celei de-a treia surse in asa fel incat sa se obtina formarea de reflexe in par.

In alte cazuri, apare necesar ca cel de-al treilea izvor sa fie folosit pentru iluminarea fondului acestuia.

Armonizarea fondului cu particularitatile modelului

Fondul influenteaza intr-o mare masura calitatea portretului fotografic.

Obtinerea unor cat mai bune rezultate necesita ca:

- fondul sa nu distraga atentia privitorilor de la subiectul principalpersoana fotografiata). In acest scop, este indicat ca fondul sa prezinte o tonalitate neutral, detalii, iar modelul sa fie asezat la o distanta de cel putin 1 m de el.

ARGUMENT

Proiectul "Fotografia portret" descrie etapele realizarii fotografiei de tip portret. El este alcatuit din trei capitole, fiecare capitol demonstrand modul de realizare a fotografiei portret.

In inceput am descris generalitatile fotografiei de tip portret.

In I capitol am prezentat:

Reguli generale in cazul executarii portretelor fotografice

In al II-lea capitol demonstram :

-Optica folosita in cazul executarii de portrete fotografice

-Punerea la punct a obiectivului si alegerea deschiderii relative in cazul executarii de portrete

Iar cel de-al III - lea capitol se refera la:

-Iluminarea modelului cu lumina naturala

-Iluminarea modelului cu lumina artificiala

-Iluminarea generala

-Iluminarea de efect

-Iluminarea modelului cu ajutorul unui singur izvor de iluminare artificiala

-Iluminarea modelului cu ajutorul a doua izvoare de iluminare artificiala

Iluminarea modelului cu ajutorul a trei izvoare de iluminare artificiala

-Armonizarea fondului cu particularitatile modelului

La sfarsitul fiecarui capitol voi prezenta cateva exemple de fotografii de tip portret.

CONCLUZIE

Cum se face o fotografie buna de portret? Fara a fi exhaustiv voi incerca sa punctez acele elemente de care trebuie sa tii cont atunci cand faci o fotografie de portret. Ma voi margini la fotografia de portret accesibila oricui, cea facuta in afara unui studio profesional, la lumina naturala sau cu cel mult o sursa suplimentara de lumina, indiferent ca aceasta este un blitz sau becul din camera. Fotografia de portret este asociata cu o cadratura a personajului de la piept in sus. Insa a face portret nu se refera la o cadratura anume (aceasta poate fi plan intreg-omul prezentat din cap pana in picioare, sau plan mediu-omul prezentat de la brau in sus) ci la redarea unui personaj intr-o postura care sa-l caracterizeze. Modul de cadrare poate fi ales functie de atitudinea personajului, de trasaturi caracteristice ale fetei sau de relatia acestuia cu ambientul. De aici rezulta o mutitudine de cadraturi din care va trebui sa o alegeti pe aceea care credeti ca e caracteristica personajului. Cadratura clasica? Prim planul (omul de la piept in sus) este un punct de plecare in exercitiu de a gasi cadratura potrivita. Nu va sfiiti sa incercati si alte moduri de incadrare. Ulterior printr-o analiza comparativa, veti putea sa va opriti asupra imaginii expresive. Aceasta va ajuta si la intelegerea modului in care trebuie facut portretul. Ca in orice gen fotografic esentiala este lumina. Dar care e cea mai potrivita lumina? Lumina uniforma a unei zile cu cerul acoperit, chiar ploiasa, este propice portretului. Lipsa de contraste puternice va scuteste de situatii complicate de tipul umbra de sub sprancene sau barbie. De asemenea daca lucrati digital trebuie sa aveti grija de temperatura, de culoare selectata. E preferabil ca unei setari auto a balansului de alb sa o alegeti pe cea specifica de cer acoperit. In cazul fotografiei color redarea corecta a nuantei pielii este esentiala in obtinerea unei cromatici placute ochiului. O alta lumina extrem de frumoasa este cea din orele primele ore ale diminetii sau amiaza tarziu. Cea de dimineata este cruda si poate da efecte deosebit de frumoase daca e folosita ca lumina de contur (lumineaza personajul din spate sau dintr-o parte) iar ca lumina principala folosim fie blitz-ul, fie o suprafata reflectorizanta (blenda) de culoare deschisa suficient de mare din care lumina se reflecta pe subiect. Blenda poate fi improvizata dintr-o haina de culoare deschisa (tricou alb), o bucata de carton alb sau un parasolar de masina (din acelea pentru parbriz). Lumina de seara este calda, invaluitoare iar portretele fotografiate au o aura si culoare deosebita. Cea mai dificila lumina e cea din miezul zilei. Daca nu puteti evita momentul, trebuie sa va asigurati ca blitzul de care dispuneti e suficient de puternic ca sa umple zonele de umbra ale personajului. Mai ales in cazul portretului de reportaj se pot ivi situatii de acest fel. Daca se poate incercati sa faceti portretul la umbra unui copac sau a unei cladiri. In felul acesta veti beneficia de lumina uniforma reflectata de cer. Dar si in acest caz atentie la balansul de alb. Obiectivul cu focala cuprinsa intre 85 mm si 135 mm (pentru formatul 24x36 mm) este considerat potrivit pentru portret. Aceasta definitie a cam pierdut din adepti pentru ca se poate face portret cu orice focala. Totul e sa folositi o focala potrivita cu subiectul ales. Daca la focala 85-135 mm proportiile subiectului sunt corect redate si vom obtine un portret clasic, folosind un superangular abordarea trebuie sa fie diferita. Cu un teleobiectiv cu focala de peste 200 mm practic putem face portrete in care subiectul este 'vanat' de la distanta. Daca veti face portrete studiate atunci o focala lunga va ajuta sa 'stergeti' fundalul acesta devenennd o pata de culoare care, potrivit aleasa, pune in evidenta subiectul. In acest caz si distanta intre camera si subiect, ca si intre subiect si fundal, are un rol determinant in decuparea personajului. Pe langa distanta focala, alegerea unei diafragme de lucru corecta este determinanta in stabilirea profunzimii si in final de felul in care va arata fotografia. Mai ales atunci cand folositi focale medii sau lungi, o valoare mica a diafragmei (diafragma deschisa) ajuta la punerea in valoare a subiectului prin decuparea acestuia de fundal. O regula de baza in fotografia de portret cere ca claritatea maxima sa fie pe ochi. Dar ca orice regula e facuta sa fie incalcata. Insa de baza este exercitiul facut corect si repetat pana devine obisnuinta. Daca ar fi sa va recomand o diafragma optima pentru portret atunci as opta pentru 5,6. Aceasta deschidere, la obiectivele cu focala medie si lunga, asigura decuparea subiectului de fundal dar si o adancime suficienta pentru a reda clar subiectul. In situatii extreme in care focala este peste 300 mm se poate obtine acelasi efect cu diafragma de 8.