Senzatia de spatiu

Senzatia de spatiu

Cand privim o fotografie, vedem un obiect tridimensional in doua dimensiuni; dar putem obtine senzatia de spatiu prin folosirea catorva metode pe care le avem lindemana ca fotografi:

iluminarea obiectului fotografiat in asa fel incat sa creeze senzatia de profunzime a spatiului:

a)     o lumina oblica ce produce umbre distincte si da senzatia puternica de volum a obiectului.

b)     o iluminare frontala care face fotografia plana

obiectele asezate la distante mari apar in fotografie mult mai mici decat cele aflate mai aproape de aparat. Aceasta perspectiva se numeste perspectiva liniara; doua obiecte de aceeasi marime ce apar in fotografie cu dimensiuni diferite senzatie de volum. De perspectiva liniara depinde intr-o masura semnificativa distanta de la care este realizata fotografia.

Perspectiva aeriana apare in prezenta unei ceti usoare sau a fumului. Se obtine o scadere graduala a contrastului obiectelor pe masura cresterii distantei: ceea ce se afla in prim plan -> culori clare si puternice dar ceea ce se indeparteaza va deveni din ce in ce mai difuz / neclar / incetosat. In departare predomina tonurile albastre, de aceea apare senzatia de profunzime sau volum. Un alt factor care produce senzatia de volum este contrastul claritatii in fotografie. Un prim plan clar pe un plan secund neclar creeaza senzatia de volum a obiectului din prim plan. Daca prim planul va fi la fel de clar ca planul secund, distanta dintre planuri va parea mult mai mica.

Perspectiva culorii Culorile calde (rosu, galben, portocaliu) ies in prim plan si atrag atentia asupra lor. Culorile reci (albastru, violet, verde) raman in planul secund. Prin folosirea anumitor culori sau imbinari de culori precum si a contrastelor de culori, se poate reda senzatia de volum dirijand privirea celor care vad fotografia.