Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » diverse » muzica
INFLEXIUNI MODULATORII ALE LINIEI MELODICE

INFLEXIUNI MODULATORII ALE LINIEI MELODICE


INFLEXIUNI MODULATORII ALE LINIEI MELODICE

. Relatia de D-T intre diferite trepte . Intarirea functiei

de D cu ajutorul sensibilei artificiale . Rolul septimei . In­-

flexiunile in tonalitatile invecinate.

Relatia armonica de D-T stabilita intre treptele V si I, poate fi trans­pusa si pe alte trepte. Astfel treapta a II-a este dominanta treptei a V-a (dominanta dominantei), treapta a VI-a este dominanta treptei a II-a etc.

Acelasi lucru se constata si cu relatia D-T stabilita intre treptele VII si I transpusa pe celelalte trepte.

Aceasta transpunere de functiuni este doar schematica, deoarece acor­durile carora li se atribuie functia de dominanta fata de alte trepte nu intrunesc toate insusirile acordurilor de dominanta V sau VII. Pentru realizarea acestor conditii este necesar sa se recurga la modificari ale acordurilor prin alterarea unor sunete.

Un sunet cu rol important in determinarea functiei de dominanta a unui acord este sensibila, constituind terta mare a acordului treptei a V-a si fundamentala acordului treptei a VII-a. Sensibilele abtinute prin alte­rarea unor sunete intaresc functia de dominanta a acordurilor respective.

Un alt sunet important in determinarea functiei de dominanta este septima si anume septima mica, corespunzatoare treptei a V-a si septima micsorata, corespunzatoare treptei a VII-a din minor. Obtinerea prin alte­ratii a acestor sunete imprima acordurilor, alaturi de sensibilele artificiale, o pregnanta functie de dominanta, atribuind in acelasi timp acordului ur­mator o functie pasagera de tonica.

Prin acest procedeu schema armonica ce serveste ca suport unei linii melodice se imbogateste cu inflexiuni modulatorii pasagere in diferite to­nalitati vecine.



Melodia instrumentala a contrapunctului bachian se caracterizeaza printr-o permanenta oscilatie intre stabilitate tonala si inflexiunile la to­nalitatile invecinate.

APLICATII PRACTICE

A. Analiza unor linii melodice, din punct de vedere ar­monic si al inflexiunilor modulatorii.

EXEMPLE

TEME

C. Construirea unor melodii cu inflexiuni modulatorii, in baza unor scheme armonice date.

EXEMPLE

C. Transformarea unor scheme armonice simple in schemele armonice cu inflexiuni si construirea mai multor variante de melodii cu organizari ritmice diferite.

EXEMPLE

TEME





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.